QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Efecte si politici de combatere a inflatiei








Efecte si politici de combatere a inflatiei

Procesul inflationist are o serie de repercusiuni in viata economico-sociala, dintre care mentionam:

Cresterea ingrijoratoare a preturilor ca urmare a politicii de monopol.

Accelerarea cheltuielilor de consum in detrimentul scaderii volumului economiilor banesti ale populatiei.

Reducerea puterii de cumparare a banilor deformeaza distribuirea veniturilor si instaureaza o mare nesiguranta in comportamentul agentilor economici si al populatiei, avantajand pe unii si dezavantajand pe altii. Daca veniturile variabile ale agentilor economici privati din industrie, comert, sector bancar si liber profesionisti cresc mai repede decat preturile si sunt in avans fata de ritmul de inflatie, veniturile fixe (salariile institutiilor bugetare si pensiile) se maresc cu oarecare intarziere. Astfel, persoanele cu venituri fixe constata ca puterea lor de cumparare se erodeaza. Cum aceste categorii sociale fac parte din populatia cea mai saraca, situatia lor precara revolta publicul.




“Impactul inflatiei asupra psihicului este profund. Majoritatea psihologilor si psihiatrilor sunt de acord ca inflatia ingreuiaza considerabil povara stresului”.

Inflatia galopanta, respectiv hiperinflatia genereaza un climat de instabilitate economica si ca urmare, asistam la trecerea capitalurilor din sfera productiei in sfera speculatiilor.

Inflatia schimba comportamentul agentilor economici fata de bani. Bogatia incepe sa ia forma diferitelor active mai bine protejate contra inflatiei, cum ar fi: achizitionarea de euro – dolari, cumpararea de terenuri, imobile si bunuri de folosinta indelungata etc.

Transferurile de venituri legate de contractarea de datorii. Existenta unei datorii importante in perioada existentei hiperinflatiei determina aparitia unor transferuri de venituri intre debitori si creditori. Asistam la o diminuare a costului real al datoriei in functie de diferenta dintre cresterea nivelului mediu al preturilor si rata dobanzii platita de debitor la contractarea imprumutului, reducand astfel povara reala a sumelor imprumutate.

Pe de alta parte, economiile banesti ale populatiei se erodeaza atunci cand rata inflatiei este foarte mare in raport cu rata dobanzii bonificata de banci pentru depozitele “la vedere” sau “la termen”.

- cresterea ratei dobanzii si ca o consecinta diminuarea volumului creditului.

Decalajul care se creeaza intre prturile interne si preturile pentru export. Urcarea preturilor interne este precedata de o si mai mare depreciere a monedei pe plan international, ca urmare a deteriorarii ratei de schimb. Stabilitatea monedei pe plan international nu va fi posibila decat atunci cand economiile nationale vor fi ele insele stabilizate, cand tarile industrializate vor reusi sa combine, intr-o masura rezonabila, un inalt nivel de ocupare a fortei de munca, cu preturi relativ stabile.

Politici de combatere a inflatiei

Elaborarea politicilor antiinflationiste se sprijina pe cunoasterea cauzelor reale ale inflatiei, ca si pe anumite conceptii doctrinare.

Pe plan mondial s-au conturat doua conceptii de baza privind cadrul politic de manifestare a actiunilor antiinflationiste: conceptia keynesiana si conceptia monetarismului neoliberal.

Conceptia keynesiana afirma ca dezechilibrele economice si monetare care apar in cadrul economiei de piata pot fi atenuate prin interventia statului in economie, prin mecanismele politicii sale financiare si monetare.

Conceptia monetarismului neoliberal

Politicile antiinflationiste cuprind trei sectoare de manifestare:

Financiar

Monetar

Controlul preturilor si al salariilor – deflatia

Politica financiara antiinflationista are ca program prioritar politica bugetara restrictiva care sa duca la reducerea deficitului bugetar, insa fara a se renunta la protectia sociala.

Politicile antiinflationiste de ordin monetar. Ele sunt puse in aplicare in cea mai mare parte prin intermediul bancii centrale de emisiune, care are posibilitatea sa foloseasca urmatoarele mecanisme:

Ridicarea taxei oficiale a scontului. Pe masura reducerii presiunilor inflationiste, reducerea taxei scontului si ratei dobanzii devin nu numai posibile, ci chiar obligatorii;

Plasarea deimprumuturi de stat si renuntarea la acoperirea deficitului bugetar prin creare de moneda;

Operatii pe piata libera (open market);

Sistemul rezervelor bancare minime obligatorii.

Controlul preturilor si salariilor poate avea loc in cadrul politicii antiinflationiste care poarta de numirea de deflatie.

Deflatia este mecanismul prin care se incearca a se suprima efectele inflatiei revenind la stare anterioara de la care s-a plecat. Deflatia este deci o miscare inversa inflatiei care are ca scop s de a readuce masa monetara la situatia initiala, respectiv de a reduce preturile la nivelul initial. In acest context, guvernul statului respectiv va trebui sa ia o serie de masuri printre care mentionam:

Lansarea unui program de stabilizare menit sa determine stoparea inflatiei prin cresterea productiei si stoparea ratei somajului;

Masuri de ajustare bugetara;

Metoda “inghetarii” salariilor si pensiilor pe anumite perioade de timp (3 – 6 luni);

Masuri de realizare a echilibrului balantei de plati externe.

O forma de realizare a deflatiei o constituie reforma monetara, care consta din inlocuirea semnelor monetare aflate in circulatie cu altele noi, apropiate ca etalon de cel care a existat inainte de declansarea inflatiei.

Deflatia se realizeaza printr-o politica de austeritate, prin blocarea salariilor si a pensiilor. Rezulta ca aceleasi categorii socio-profesionale sunt victime atat ale inflatiei cat si ale deflatiei.

Controlul preturilor si al salariilor poate fi socotit o masura eficienta de deflatie in cazul unei inflatii galopante.

bibliografie

Basno, C., Dardac, N., Floricel, C., Moneda, Credit, Banci – aplicatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994;



Basno, C., Dardac, N., Moneda, Credit, Banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;

Basno, C., Dardac, N., Operatiuni bancare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996;

Bernanke, Ben, S ; Launbach Thomas; Mishkin Frederic, S.; Posen Adam, S., Inflation targeting. Lessons from the International Experience, Princeton: Princeton University Press, 1999

Bran, P., Relatii financiare internationale, Editura Economica, Bucuresti, 1995;

Cernea, S., Banii si creditul in economiile contemporane, vol. II, II, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994;

Cernea, S., Sistemul monetar  si politica monetara, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997

Cernea, S., Unificarea monetara in Europa, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997;

Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura Graphix, Iasi, 1994;

Danila, N., Euro – Bipolarizarea monetara, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Giordano, Francesco; Sharda, Persaud, The Political Economy of Monetary Union: towards the euro, London: Routledge, 1998

Ionescu, L.C. – coordonator, Economia si rolul bancilor, vol I, Edit. Economica, Bucuresti, 1997

Kiritescu, C., Sistemul banesc al leului si precursorii lui, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1997;

Maurgues, M., La monnaie. Sisteme Financiere et theorie monetaire, Editia a II-a, Ed. Economica, Paris, 1990.

Mayer, Th.; Duesenberry, J.; Aliber, R., Money banking and the Economy, traducere, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1994

Mishkin, F., The Economics of Money, Banking and Financial Markets, Hasper Collins Publishers, New York, 1992

Palfreman, D.; Pulsinelli, R. W., Elements of Banking, Pitman, London, 1989

Stefan Dumitrescu : “Platile fara numerar”, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1931

Temes, I., Muresan, M., Contabilitate bancara, Editura Napoca Star, Cluj Napoca, 1998.

Turliuc, V., Circulatie baneasca si credit, Lucrari practice, Universitatea “Al. I. Cuza” Iasi, 1978;

Turliuc, V., Cocris, V., Moneda si credit, Editura Ankarom, Iasi, 1997;

Turliuc, V., Moneda si credit, Editura Universitatii, Iasi, 1992;

Vasilescu E., Dardac N.,  Moneda si credit, vol. I, ASE, Bucuresti, 1991.

Revista Finante, Banci, Asigurari

Revista Tribuna economica

Revista XXX L’organisation de systeme bancaire francais, Problemes economique, nr. 2206/1991

27. Revista Computers nationaux trimestriels”, no 4/1989

28. Federal Rezerve Bulletin

29. Banca Nationala a Romaniei, Raport anual 2000, https://www.bnro.ro/

30. Banca Nationala a Romaniei, Buletin lunar 1/2002, https://www.bnro.ro






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }