QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Contractul de vanzare cumparare comerciala







Contractul de vanzare‑cumparare comerciala


Vanzarea comerciala, intocmai ca si cea civila, „este contractul prin care vanzatorul se obliga sa stramute proprietatea unui lucru si cumparatorul sa plateasca pretul” (articolul 1298 Cod civil)

Trasaturi juridice

Vanzarea comerciala este un contract consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, translativ de proprietate, cu executare dintr‑o data sau suc­cesiva




Deosebirea dintre vanzarea civila si cea comerciala consta in func­tiunea sa de comert, act de intermediere. Asadar, ori de cate ori o vanzare, indiferent de obiect sau de subiect este precedata de o cumparare facuta cu intentia de a revinde, vanzarea‑cumpararea devine comerciala.

Elemente esentiale ale vanzarii‑cumpararii comerciale

q Consimtamantul

Vanzarea‑cumpararea este un act consensual („solo consensu”) si se considera incheiat in momentul realizarii acordului de vointa. Efectele principale ale acestui moment sunt:

transferul dreptului de proprietate;

riscul pieirii fortuite a bunului vandut.

Regula este traditionala, dar trebuie adaptata celor doua tipuri de vanzare, ale caror efecte sunt in mod substantial diferite:

vanzarea de bunuri certe, individual determinate, la care transferul dreptului de proprietate opereaza instantaneu, in momentul realizarii acordului de vointa, vanzare denumita si „reala”;

vanzarea de bunuri de gen, consumptibile si fungibile, neindivi­dualizate, la care transferul proprietatii devine obiect al obligatiei vanzatorului, vanzare numita si „obligationala”.

Promisiunea de vanzare

Promisiunea unilaterala de vanzare sau de cumparare cu specificarea lucrului, pretului si termenului este obligatorie si duce la perfectarea contractului, daca a fost acceptata inlauntrul termenului aratat.

Poate exista si promisiune bilaterala de vanzare, adica acordul precontractual de a vinde si de a cumpara, manifestat concomitent de ambele parti.

Problema consimtamantului si al momentului realizarii acordului de vointa este importanta in cazul diferitelor specii de vanzare, dupa cum urmeaza:

Varietati ale contractului de vanzare

Vanzarea pe gustate

Caracteristica acestui tip de vanzare sau de cumparare este facultatea rezervata cumparatorului de a‑si exprima consimtamantul sau dupa ce va gusta marfa. Problema care se pune este aceea de a sti daca gustarea este o conditie a vanzarii, deoarece in acest caz ea apare ca o conditie pur potestativa, care este interzisa de lege.

Aceasta conditie este insa prealabila vanzarii si se accepta deoarece corespunde nevoilor comertului si vanzatorul trebuie sa se supuna „legii” cumparatorului.

Vanzarea dupa mostra

Aceasta varietate de vanzare prezinta avantajul caracterului obiectiv al conditiei fata de vanzarea pe gustate, unde realizarea vanzarii depinde de gustul cumparatorului. Partile au cazut de acord asupra calitatii marfii, luand drept criteriu determinant o fractiune dintr‑o cantitate mai mare, cumparatorul isi rezerva dreptul de a cumpara fractiunea cu intreaga marfa care se cumpara. Cumparatorul este indreptatit sa refuze marfa daca aceasta nu corespunde mostrei.

Vanzarea pe incercate

Vanzarea este perfectata de la inceput, supusa insa conditiei suspensive a incercarii. Consimtamantul cumparatorului este determinat de o verificare, iar in caz de neintelegere, verificarea se poate face in temeiul prevazut de lege.

Daca cumparatorul nu efectueaza verificarea, fiind in culpa, contractul se considera desfiintat la implinirea termenului, dupa o somatie a vanza­torului.

Daca bunul se afla la cumparator si acesta nu se pronunta in termenul stabilit sau in urma somatiei, inseamna ca l‑a acceptat tacit.

q Obiectul contractului

Obiectul contractului de vanzare poate sa constea in orice fel de bunuri: mobile, imobile, corporale, incorporale, marfuri, titluri de credit (marci de fabrica, brevete, inventii, creante, titluri de credit etc.).

Vanzarea lucrului altuia – regula cunoscuta in dreptul civil este aceea potrivit careia „nimeni nu poate transmite altuia mai multe drepturi decat el insusi are” – este admisa in practica comerciala.

Aceasta regula este totusi infirmata de codul comercial, intrucat comer­cialul, in calitate de mijlocitor al schimbului nu este obligat sa posede intreaga cantitate de marfa pe care o vinde; in acest caz insa este obligat sa procure marfa in momentul vanzarii si sa o predea cumparatorului, sub sanctiunea de plata a daunelor‑interese.

Daca vanzatorul vinde lucrului altuia, vanzarea este valida si opereaza transferul proprietatii pe ideea aparentei de drept, cu conditia ca vanzarea sa se fi efectuat in cadrul comertului obisnuit al vanzatorului.



Pretul reprezinta echivalentul lucrului, apreciat in mod obiectiv de ambele parti contractante. Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil.

Determinarea pretului se face

prin referire la „pretul curent”, in functie de preturile practicate pe piata sau la bursa;

printr‑un arbitru care face o apreciere obiectiva a valorii obiectului vandut.

Vanzarea este valabila chiar daca pretul nu figureaza in contract, dar s‑a prevazut posibilitatea stabilirii lui de catre o terta persoana (arbitru).

Efectele contractului de vanzare‑cumparare

Obligatiile vanzatorului

Transferul dreptului de proprietate

In mod normal proprietatea se transfera din momentul realizarii acordului de vointa, fie ulterior. Tot in aceste momente se transmite si riscul pieirii fortuite a bunului. Predarea este independenta de transferul proprietatii.

Predarea lucrului

Ca si in dreptul civil, in dreptul comercial vanzatorului i se recunoaste dreptul de retentie asupra lucrului vandut, in caz de faliment sau de insolvabilitate a cumparatorului.            

Cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de preluare in sarcina cumparatorului, daca nu exista stipulatie contrara (articolul 1317 Cod civil).

Aceasta regula este adaptata circuitului comercial, in sensul ca, atunci cand marfurile urmeaza sa fie expediate de la o piata la alta, cheltuielile de expediere sunt suportate de cumparator, desi vanzatorul are obligatia de a organiza aceasta operatiune.

Garantia pentru evictiune

Vanzatorul este obligat fata de cumparator sa‑l garanteze pentru pasnica si deplina folosinta a lucrului, in asa fel incat acesta din urma sa nu se vada tulburat prin faptul unui tert sau prin fapta proprie a vanzatorului care s‑ar pretinde proprietar sau titularul unui alt drept real asupra bunului.

In materie comerciala aplicarea acestei reguli este mult mai restransa decat in materie civila, unde majoritatea vanzarilor au ca obiect lucruri certe. Cu toate acestea obligatia vanzatorului de garantie pentru evictiune este posibila in privinta cesiunii de titluri de credit si in general de drepturi incorporale (spre exemplu, vanzarea fondului de comert, a marcii de fabrica, a brevetului de inventie etc.).

Garantia pentru viciile lucrului vandut

Potrivit dispozitiilor Codului civil, vanzatorul este obligat sa garanteze pe cumparator ca lucrul vandut nu este afectat de vicii, adica nu este alterat in substanta sa ori intr‑unul din elementele sale constitutive, in asa fel incat sa fie imposibila intrebuintarea sau chiar diminuata intr‑o oarecare masura. Vanzatorul raspunde fata de cumparator atat pentru viciile aparente cat si pentru viciile ascunse.

Aceasta obligatie de garantie opereaza numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

q sa fie vorba despre o vanzare de marfuri;

q viciile aparente trebuie sa fie observate de cumparator in momentul cumpararii marfii si cel mai tarziu in termen de 48 de ore, daca in contract nu s‑a prevazut altfel sau daca exista o cauza obiectiva de imposibilitate a invocarii viciilor aparente (articolul 70 Cod civil);

q in cazul in care viciile ascunse exista si au fost denuntate de catre cumparator, acesta are dreptul sa exercite impotriva vanzatorului asa‑zisa actiune redhibitorie, adica sa ceara rezolutiunea contractului si restituirea pretului, cu sau fara daune‑interese, dupa cum vanzatorul a fost de rea sau de buna credinta, fie o diminuare a pretului vanzarii in raport cu micsorarea valorii de intrebuintare a lucrului (actiune quanti minoris).

Termenul de intentare a actiunilor este prevazut in articolul 5 din Decretul nr. 167/1958 referitor la prescriptia extinctiva, potrivit caruia „dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis se prescrie prin implinirea unui termen de 6 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie”. Daca viciile sunt ascunse cu viclenie de catre vanzator (deci vanzatorul a fost de rea credinta), actiunile se prescriu in termenul general de prescriptie extinctiva.

Termenele de prescriptie incep sa curga de la data descoperirii viciilor, dar nu mai tarziu de implinirea unui termen de un an de la predarea lucrului de orice natura, cu exceptia constructiilor, unde termenul este de trei ani de la predare.

Termenul de un an si, respectiv, trei ani pentru descoperirea viciilor ascunse se aplica numai daca legea speciala sau partile nu au stabilit alte termene de garantie atat pentru viciile ascunse cat si pentru cele aparente.



Obligatiile cumparatorului

plata pretului

Principala obligatie a cumparatorului consta in plata pretului. potrivit Codului civil, plata este cherabila, adica se face la domiciliul debitorului (cumparatorului).

In materie comerciala, plata este portabila, adica urmeaza sa se faca la domiciliul vanzatorului, afara de cazul in care plata se face odata cu predarea si se efectueaza la locul si la data predarii.

Cumparatorul este indreptatit sa suspende plata pretului daca este tulburat sau daca are motive temeinice de a crede ca exista o stare tulbure cu privire la folosinta pasnica a lucrului vandut.

Efectele suspendarii pot fi inlaturare de vanzator daca depune o cautiune pe numele si la dispozitia cumparatorului pentru asigurarea sa de daune in cazul in care se va produce tulburarea.

Clauze privind pretul

Indexarea pretului

Partile contractante au posibilitatea ca, in cuprinsul contractului sa prevada o clauza prin care pretul care se va plati va depinde de un anumit indice convenit de parti, denumit „moneda de cont a contractului”. Suma de bani pe care o va plati cumparatorul va depinde de valoarea indicelui convenit de parti, indice care determina o variatie a pretului in sensul majorarii sau micsorarii lui.

Revizuirea pretului

Partile au posibilitatea sa prevada o clauza de revizuire a pretului mai cu seama ca, potrivit art.60 C.com., este posibila stabilirea ulterioara a pretului in functie de pretul practicat pe piata, in localurile de bursa etc.

Potrivit clauzei de revizuire a pretului, partile stabilesc la momentul incheierii contractului un anumit pret care va putea fi revizuit ulterior. Daca partile pot stabili si ulterior pretul datorat de cumparator, in baza art. 60 C.com. a fortiori ele pot modifica pretul stabilit in contract, daca exista clauza contractuala in acest sens.

In masura in care nu exista clauza contractuala de revizuire a pretului, vanzatorul nu poate cere recalcularea acestuia motivand ca, dupa incheierea contractului reevaluand marfurile a constatat ca, de fapt, cumparatorul ii mai datoreaza o diferenta de pret

Revizuirea pretului apare in contract mai cu seama sub forma clauzei de reactualizare a pretului in functie de evolutia cursului valutar. O asemenea clauza este perfect valabila in conditiile in care intre momentul realizarii acordului de vointa a partilor si momentul executarii obligatiei de plata a pretului exista o perioada mai mare de timp, in care poate sa apara o fluctuatie a pretului aceluiasi produs, in functie de evolutia cursului valutar

Modificarea pretului potrivit clauzei de revizuire sau de reactualizare nu se poate face in mod unilateral de vanzator, mai cu seama ca, de regula, pretul este majorat.

Intr‑una din spetele solutionate de Curtea Suprema de Justitie, instanta suprema a constatat ca, desi prin contract partile au prevazut posibilitatea renegocierii pretului, aceasta nu s‑a produs, intrucat in lipsa acordului beneficiarului, furnizoarea nu putea cere pretul majorat ci numai pretul prevazut initial in contract

Cu toate acestea, reactualizarea pretului in functie de indicele de inflatie a monedei de plata opereaza independent de existenta vreunei clauze contractuale, in cazul in care cumparatorul nu si‑a executat obligatia de plata a pretului la termenul sau la termenele stipulate in contract. In acest caz, fiind vorba de raspundere contractuala, evident ca debitorul trebuie sa acopere paguba produsa vanzatorului, in integralitatea ei ori, prin devalorizarea monedei de plata, se creeaza o paguba in patrimoniul vanzatorului.

Clauza de rezerva a proprietatii (pactum reservati dominii)

Aceasta clauza contractuala insoteste uneori o alta clauza contractuala, respectiv clauza de plata a pretului in rate. Potrivit clauzei de rezerva a proprietatii vanzatorul va transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut la momentul achitarii ultimei rate a pretului datorat de cumparator.

Valabilitatea acestei clauze este, in prezent indiscutabila, atata vreme cat pot exista vanzari privind bunuri de gens au ale lucrului altuia. In toate aceste cazuri transferul proprietatii se face ulterior realizarii acordului de vointa.

Efectele juridice ale clauzei de rezerva a proprietatii

Din momentul realizarii acordului de vointa, cumparatorul dobandeste doar dreptul de folosinta asupra bunului cumparat devenind un detentor precar pana la momentul achitarii integrale a pretului, cand se va transmite proprietatea.

In cazul neachitarii ratelor, vanzatorul are facultatea de a opta intre actiunea personala privind plata pretului, actiune care izvoraste din contract si actiunea reala in revendicarea lucrului detinut de cumparator.

Riscul pieirii fortuite a bunului vandut apartine vanzatorului potrivit regulii „res perit domino” cu exceptia cazului cand in contract s‑a prevazut altfel.

In cazul pagubelor cauzate de lucrul cumparat unei terte persoane va raspunde cumparatorul care are posesia si folosinta lucrului.

Vanzarea este opozabila tertilor ca orice fapt juridic, stiut fiind ca o conventie este opozabila tertilor ca fapt juridic si nicidecum ca act juridic.



Primirea lucrului si suportarea cheltuielilor vanzarii

Cumparatorul este obligat sa preia lucrul cumparat la data si la locul convenit. Cheltuielile de predare sunt in sarcina vanzatorului, iar cele de preluare in sarcina cumparatorului, daca partile nu dispun altfel (articolul 1317 Cod civil). Raspunderea partilor pentru neexecutarea obligatiilor contractuale se realizeaza prin executare silita, rezolutiune ori reziliere si in mod specific prin executarea coactiva.

Executarea coactiva

Exista in dreptul comercial institutia juridica numita „executarea coactiva”, prevazuta in art.68 C.com. Astfel, in cazul cumpararii unui bun mobil daca cumparatorul nu‑si indeplineste obligatia de preluare a acestuia vanzatorul are posibilitatea fie de a depozita bunul la o „casa acreditata de comert” (depozitar) pe socoteala si cheltuiala cumparatorului, fie de a‑l vinde. Daca vanzatorul alege posibilitatea vinderii bunului, vanzarea se face prin licitatie publica sau chiar la pretul curent daca lucrul are un pret de bursa sau de targ de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte. In cazul in care pretul obtinut in aceasta vanzare este mai mic decat cel convenit in contract diferenta in minus va fi imputata cumparatorului care nu‑si executa obligatia de preluare a bunului la care se adauga si daune interese.

In conformitate cu art.68 alin.3, daca neexecutarea contractului provine din partea vanzatorului, cumparatorul are dreptul de a face sa se cumpere lucrul de catre un ofiter public insarcinat cu asemenea acte.

Daca pretul platit de cumparator pentru procurarea bunului este mai mare decat cel convenit in contractul initial, diferenta in plus intre cele doua preturi se va imputa vanzatorului care nu si‑a indeplinit la termen sau de indata obligatia de predare a bunului plus daune interese pentru prejudiciul cauzat cumparatorului.

Aceasta procedura a executarii silite la care apeleaza partea contrac­tanta indreptatita reprezinta un mijloc juridic creat de legiuitor in favoarea creditorului.

Vazand dispozitiile art. 68 C.com. trebuie facute urmatoarele precizari

procedura se aplica numai in cazul in care obiectul contractului de vanzare cumparare vizeaza lucruri de gen.

partea care apeleaza la aceasta procedura trebuie sa incunostinteze cealalta parte despre aceasta avand in vedere prevederile ultimului aliniat din articolul sus‑mentionat.

procedura coexecutarii active trebuie pornita imediat dupa expirarea termenului de executarea obligatiilor, potrivit uzantelor comerciale in cel mult 48 de ore, caci altfel nu s‑ar justifica.



JURISPRUDENTA


Contract de vanzare-cumparare comerciala. Raspunderea pentru viciile marfurilor.


Intrucat vanzatorul s-a obligat sa asigure marfurile pana la destinatie, respectiv depozitul cumparatorului, transmiterea dreptului de proprietate si a riscurilor asupra marfurilor opereaza in momentul efectuarii receptiei in depozitul cumparatorului. Asa fiind, raspunderea pentru viciile marfurilor, constatate la destinatie, revine vanzatorului.

(Tribunalul Bucuresti,sectia comerciala,decizia nr.586/11.10.1994)



2. Contract imperfect de vanzare-cumparare. Plata pretului marfii livrate. Scadenta obligatiei. Dobanzi.


Conditionand plata pretului produselor livrate de vanzarea lor, conventia partilor depaseste cadrul tipic al contractului de vanzare-cumparare, dand o natura imperfecta contractului, ale carui efecte se vor interpreta potrivit intentiei comune si uzantelor dintre comercianti.Intrucat partile nu au stabilit o data certa privind scadenta datoriei, aceasta urmand a se stabili pe masura vanzarii, creditorul se afla in situatia precara de a avea o creanta care este exigibila la un moment viitor: momentul vanzarii bunurilor, deoarece aceasta dispozitie contractuala este in favoarea debitoarei, stiut fiind ca interpretarea clauzelor indoielnice se face in favoarea partii care se obliga.

Daca plata, ca modalitate de stingere a obligatiei, este datorata in conditiile unei creante exigibile, cat timp datoria nu este scadenta, debitorul obligatiei nu poate fi constrans la executare. Cu atat mai mult dobanzile, pentru o datorie neexigibila, nu pot curge. De altfel, art. 43 C.com. prevede ca datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile.


(ICCJ , decizia nr.328 din 24.01.2003)






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }