Contractul de comision

Contractul de comision

Contractul de comision este un contract prin care o parte (comisionarul) se obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti (comitentul), sa incheie acte de comert, in nume propriu, dar pe seama comitentului, in schimbul unei remuneratii (numita comision).

Contractul de comision este o varietate a mandatului comercial si anume un mandat comercial fara reprezentare (incheind actele juridice cu tertul "proprio nomine', dar pe seama comitentului, comisionarul actioneaza ca un mandatar fara reprezentare).

Intrucat actioneaza in nume propriu, daca incheie acte juridice ca o profe­siune obisnuita, comisionarul dobandeste calitatea de comerciant, in calitate de comerciant, comisionarul are toate obligatiile profesionale ale comerciantilor (pu­blicarea prin registrul comertului, tinerea registrelor comerciale etc.).

Contractul de comision se poate incheia in doua forme: comisionarul lu­creaza in nume propriu, dar in contul comitentului sau comisionarul actioneaza in numele comitentului.

Trasaturile contractului de comision sunt urmatoarele: in raporturile dintre comisionar si comitent exista relatii de mandat; comisionarul care a lucrat in numele comitentului apare ca un adevarat mandatar, intre el si tert nestabilindu-se raporturi juridice; comisionarul care a actionat in nume propriu are calitatea de parte in rapor­tul perfectat cu tertul, garantand executarea contractului.

Obligatiile comitentului sunt in numar de doua: sa plateasca comisionul (re­muneratia) cuvenita comisionarului si sa-i restituie acestuia cheltuielile facute in indeplinirea insarcinarii primite.

Cuantumul comisionului este stabilit prin conventia partilor sub forma unei sume fixe sau a unui procent calculat la valoarea afacerilor realizate de comisionar.

in contractul incheiat intre comisionar si tert, comisionarul este parte con­tractanta si, deci, el are calitatea de debitor sau creditor, dupa caz, fata de tert (art. 406 C. corn. prevede in acest sens: "Comisionarul este direct obligat catre persoana cu care a contractat ca si cum afacerea ar fi fost a sa proprie').

Rezulta ca prin incheierea contractului intre comisionar si tert nu se stabilesc nici un fel de raporturi juridice intre comitent si tert (de aceea, in art. 406 alin. 2 C. com. se prevede ca "Comitentul nu are actiune in contra persoanelor cu care a contractat comisionarul si nici acestea nu au vreo actiune contra comitentului').

Asadar, raspunderea pentru nerespectarea obligatiilor din contractul incheiat intre comisionar si tert apartine partii contractante aflate in culpa (comisionarul respectiv sau tertul).

In cazul nerespectarii obligatiei de catre tert, comitentul poate insa cere comi­sionarului, in temeiul contractului de comision, sa intenteze actiunile corespunza­toare impotriva tertului ori sa ii cedeze aceste actiuni.

Intrucat contractul de comision este o forma a mandatului, el va inceta in ace­leasi cazuri ca si contractul de mandat: revocarea imputernicirii; renuntarea la impu­ternicirea primita; moarte, interdictia, insolvabilitatea sau lichidare judiciara a comi­tentului sau comisionarului.

In aplicarea acestor cazuri de incetare a contractului de comision trebuie sa se tina seama de caracterul oneros al contractului si de necesitatea asigurarii secu­ritatii raporturilor contractuale.