QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Analiza cheltuielilor fixe si variabile





Analiza cheltuielilor fixe si variabile


Cheltuielile intreprinderii, in functie de modul in care se modifica la variatiile volumului de activitate se pot imparti in doua mari categorii de cheltuieli: a) cheltuieli variabile si b) cheltuieli fixe.

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care se modifica in acelasi sens cu modificarea volumului de activitate al firmei. Altfel spus daca cifra de afaceri (volumul de activitate) creste si cheltuiala variabila va creste, dupa cum atunci cand volumul de activitate se reduce si aceasta categorie de cheltuiala se va afla in regres. Cheltuielile variabile au in vedere activitatea de exploatare a intreprinderii si in cadrul lor se cuprind: cheltuielile cu materia prima, cheltuielile cu materiale, cheltuielile cu salarii, cheltuielile directe, cele de desfacere sau cele privind costul marfurilor cumparate etc. Analiza acestor cheltuieli pe perioada scurta de timp (de pana la un an) indica o corelatie directa, relativ stransa intre ele si volumul de activitate al firmei, asa dupa cum se poate remarca si din graficul nr. 3.1.









Graficul nr. 3.1. Evolutia pe termen scurt a cheltuielilor variabile

Din graficul nr. 3.1. se observa ca volumul total al acestor cheltuieli se afla, permanent, in miscare, el modificandu-se in acelasi timp si acelasi sens cu volumul cifrei de afaceri (indicator utilizat pentru dimensionarea volumului de activitate). Daca insa ne referim la cheltuiala variabila pe produs (sau, ceea ce este acelasi lucru, la cheltuiala variabila care revine la un leu incasare) observam ca indiferent de sensul in care se modifica cifra de afaceri, aceasta are tendinta de a se mentine constanta (sau de a se modifica prea putin in perioada de analiza). Studiul cheltuielile variabile pe termen lung, pentru mai multe exercitii financiare (adica, pentru intervale de timp mai mari de un an), face ca proportionalitatea dintre acestea si volumul de activitate, constatata anterior, sa fie afectata. La fel se intampla si cu cheltuiala variabila pe produs, ea cunoscand o anumita fluctuatie. Explicatia acestei modificari in comportamentul cheltuielilor variabile trebuie cautat in ciclul de viata al produsului, in sensul ca se manifesta o anumita asimetrie intre eforturile pe care le face o firma pentru a produce si comercializa un anumit produs si incasarile generate de acestea, corespunzator fazelor de expansiune, maturitate sau declin, pe care le cunoaste orice bun (graficul nr. 3.2.).

Astfel, intr-o prima perioada, care corespunde fazei de expansiune a produsului, incasarile cresc mai rapid in raport cu cheltuielile variabile totale, iar in planul costului pe produs se observa o micsorare continua a acestuia, care determina obtinerea unei rentabilitati inalte, normale de altfel, pentru amortizarea a cheltuielilor de productie si comercializare cat si acelor de cercetare-dezvoltare, efectuate inaintea lansarii acestuia in exploatare.





Graficul nr. 3.2. Evolutia pe termen lung a cheltuielilor variabile



Urmeaza o a doua perioada, scurta ca durata, care corespunde fazei maturitatii produsului. In aceasta etapa intre dinamica cheltuielilor variabile totale si dinamica incasarilor este un echilibru perfect, care determina, pe planul costului variabil pe produs, atingerea valorii minime.

In sfarsit, cea de-a treia etapa, corespunzatoare declinului produsului in cauza, dinamica cheltuielile variabile totale intrece dinamica cifrei de afaceri, pentru ca apar produse noi, care desi corespund acelorasi nevoi, prin calitate, performante tehnice atrag consumatorii, acestia evitand sa achizitioneze produsele mai vechi, deja cunoscute. Pe planul costului variabil pe produs, ca urmare a dinamicii diferite a celor doua variabile (cifra de afaceri si cheltuiala variabila totala), se observa a crestere, ceea ce inseamna si o deteriorare a rentabilitatii produsului in cauza.

Analiza cheltuielilor variabile, dar si a categoriilor de cheltuiala care o compun (consumuri materiale, cheltuieli cu salariile etc.), se realizeaza cu indicatorii clasici: modificare absoluta, modificare relativa, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei incasare.

Analiza factoriala a acestor cheltuieli se face plecand de la legatura care exista intre aceste categorii de cheltuieli si volumul de activitati, cheltuiala variabila putand fi scrisa ca o functie de cifra de afaceri (CA - volumul de activitate al intreprinderii). Al doilea factor care determina cheltuiala variabila totala fiind nivelul cheltuielii variabile la 1000 de lei cifra de afaceri (Nv - care masoara efortul pe care il face firma, din punctul de vedere al acestei categorii de cheltuiala pentru a produce 1000 de lei cifra de afaceri).



CA


 





 

CHV




 




gi

 


NV



 




nvi

 

 

unde:

CA


cifra de afaceri a intreprinderii

 


Nv


nivelul cheltuielilor variabile pe intreprindere calculat la 1.000 lei incasare

 


gi


structura vanzarilor firmei pe produs (cifrei de afaceri); pe sectoare de activitate, produse, sectii etc.

 


nvi


nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 de lei desfaceri, calculat la nivelul unei structuri

Dezvoltarea modelului de analiza a cheltuielii variabile se face plecand de la faptul ca aceasta cheltuiala nu este unica (egala) pentru toate produsele, activitati sau celelalte structuri din intreprindere, acestea functionand cu cheltuieli variabile diferite (si deci si nivele de cheltuiala variabila la 1000 de lei cifra de afaceri diferite - nvi). Prin urmare, nivelul cheltuielii variabile la 1000 de lei cifra de afaceri, stabilit la nivelul intreprinderii, nu este altceva decat o medie aritmetica ponderata a nivelurilor de cheltuiala variabila de la nivelul componentelor functionale, organizatorice, productive si comerciale ale firmei, ponderile fiind structura cifrei de afaceri a firmei (gi) pe produse, sectoare de activitate, sectii, forme de vanzare, unitati operative etc.

Aplicatie practica: Analiza factoriala a cheltuielilor variabile

Pe baza datelor din tabelul de mai jos sa se analizeze cheltuielile variabile ale firmei „X”

Produs

CA (mil.)

Nv

gi







Scaune






Masa









TOTAL







Modelul care va fi aplicat este:

Pentru calculul structurii cifrei de afaceri se va folosi  relatia:

,

iar pentru calculul nivelelor de cheltuiala variabila la 1.000 de lei incasare se vor folosii modelul anterior, cu particularizari referitoare la perioada de analiza:

%0

%0

a) modificarea fenomenului analizat

b) cuantificarea influentei factorilor

1. influenta modificarii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile totale:

2. influenta modificarii nivelului cheltuielilor variabile totale la 1.000 de lei cifra de afaceri asupra cheltuielilor variabile:

2.1. influenta modificarii structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielilor variabile:



%0

2.2. influenta modificarii nivelului cheltuielilor variabile pe cele doua produse asupra cheltuielilor variabile totale:


Schematic influenta factorilor asupra cheltuielilor variabile totale se prezinta astfel:



CA




380 mil.


*Chv







gi

500 mil.

Nv

120 mil.


- 40 mil.








nvi





160 mil.

Din datele anterioare se observam:

a) o crestere a cheltuielii variabile totale cu 500 mil. lei;

b) aceasta crestere nu este favorabila pentru intreprindere sau altfel spus cresterea cheltuielii variabile nu are loc in conditiile respectarii optimului economic de catre intreprindere. Aprecierea cresterii cheltuielii variabile ca favorabila sau nefavorabila se face in functie corelatia dintre dinamica cifrei de afaceri si dinamica cheltuielii, indicele cifrei de afaceri trebuind sa fie mai mare decat indicele cheltuielii variabile.

In cazul firmei analizate se observa ca ICA<IChv  si, deci, concluzia este ca majorarea cheltuielilor variabile nu este favorabila intreprinderii.

Cu aceleasi rezultate se poate utiliza si indicatorul nivel al cheltuielii variabile pe intreprindere la 1.000 de lei cifra de afaceri, dar in acest caz acesta trebuind sa inregistreze, pentru a fi favorabil, o scadere. In cazul particular, al firmei analizate, se observa ca Nv1 > Nv0 (440%0 > 380%0), aspect care confirma observatia anterioara, cum ca majorarea cheltuielii variabile nu respecta conditia de optim economic, sau altfel spus intreprinderea produce 1.000 de lei incasare cu un efort, din punctul de vedere al cheltuielii variabile, mai mare decat cel inregistrat in perioada de raportare.

c) cresterea cheltuielii variabile se datoreaza ambilor factori directi, atat cifra de afaceri, cat si nivelul cheltuielii variabile contribuind la aceasta majorare, cu observatia ca cifra de afaceri contribuie cu 76% la sporul cheltuielii variabile:

*Chv (500 mil./100%)=CA (380 mil./76%)+Nv (120 mil./24%)

d) In ceea ce priveste contributia factorilor (cauzelor) considerati la modificarea fenomenului acesta se prezinta astfel:

d.1. Cifra de afaceri determina o crestere cu 380 mil. lei a cheltuielii variabile totale, influenta pe care o vom considera drept normala si justificata. Aceasta pentru ca firma analizata si-a propus, dar a si realizat un volum de activitate (o cifra de afaceri) dubla fata de cea raportata cu un an inainte, iar in conditiile in care eficienta cheltuielii nu se modifica (substitutia cifrei de faceri se face in conditiile nivelului de cheltuiala din anul precedent) este normal ca si cheltuiala variabila sa inregistreze o crestere proportionala (sau altfel spus dublarea ei pe fondul dublarii cifrei de afaceri, adica trecerea de la o cheltuiala variabila de 380 mil. lei, la un volum al ei de 760 mil. lei, vezi influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielii variabile). In plus, nici aritmetic nu este posibil ca firma sa obtina o scadere a cheltuielii variabile, in conditiile in care ea realizeaza un spor al cifrei de afaceri (relatia 5).

Chv (CA) < 0


CA1*Nv0*1/1.000 - CA0*Nv0*1/1.000 < 0


(CA1 - CA0) *Nv0*1/1.000 < 0




dar: Nv0 > 0 (380%0 > 0)


=> CA1 - CA0 < 0 => CA1 < CA0


Firma poate obtine o reducere a cheltuielii variabile, sub impactul cifrei de afaceri doar atunci cand volumul de activitate (cifra de afaceri) inregistreaza o scadere, dar aceasta situatie este specifica doar intreprinderilor aflate in regres, in pierdere de viteza, care inregistreaza dificultati de mentinere pe piata.

d.2. Nivelul cheltuielii variabile la 1.000 de lei cifra de afaceri determina o crestere de 120 mil. lei a cheltuielii variabile, situatie anormala pentru firma. Aceasta situatie se explica prin faptul ca firma nu a reusit sa gestioneze rational diversele cheltuieli variabile care stau la baza realizarii celor doua produse din nomenclatorul ei de fabricatie, obtinand 1000 de lei incasare in conditii mai putin eficiente fata de anul anterior (nivelul cheltuielii variabile creste cu 60 de lei la fiecare 1.000 de lei incasare, de la 380 lei, cat se inregistra in anul precedent, la 440 de lei, cat se inregistreaza in anul curent de analiza).

d.3. Structura cifrei de afaceri determina o scadere modesta, de 40 mil. lei a cheltuielii variabile, situatie care trebuie apreciata drept favorabila pentru intreprindere. Este singurul factor care are o influenta in sensul scaderii cheltuielii.

Explicatia acestei situatii trebuie cautata in faptul ca intreprinderea se orienteaza catre produsul scaune (ponderea acestuia crescand in totalul vanzarilor la 40%), in conditiile in care in perioada de raportare nivelul cheltuielii variabile la cest produs este de numai 300 de lei la 1000 de lei desfaceri, valoare inferioara celei inregistrate la cel de al II-lea produs (masa – 400 de lei) si inferioara mediei pe intreprindere (Nv0 – 380 lei).

De fapt, modificarea de structura determina modificari de acelasi sens la nivelul cheltuielilor variabile inregistrate la cele doua produse din nomenclatorul de fabricatie (cresterea ponderii la produsul scaune determina o crestere a cheltuielii variabile la acest produs, iar scaderea ponderii in totalul vanzarilor la produsul masa determina o scadere a cheltuielii variabile totale cu care se obtine acest produs), numai ca dimensiunea aritmetica a celor doua modificari este diferita, fiind determinata de nivelele de cheltuiala diferite cu care se obtin 1.000 de lei vanzari la cele doua produse.

Din cumularea celor doua influente obtinandu-se efectul final al structurii (in cazul analizat scaderea cheltuielii variabile cu 40 mil. lei). Concret, pentru firma analizata, situatia se prezinta astfel:

Influenta structurii cifrei de afaceri asupra cheltuielii variabile se scrie global astfel:

Influenta modificarii structurii vanzarilor la cele doua produse, calculate separat, sunt (altfel spus vom calcula separat influenta calculata cumulat anterior):

- produsul „scaun”:

2000*40/100*300/1000 – 2000*20/100*300/1000 = 240 – 120 = 120 mil. lei – reprezentand cresterea cheltuielii variabile la produsul „scaun”, ca urmare a cresterii ponderii (structurii) lui in totalul vanzarilor de la 20% in anul precedent, la 40% in anul de analiza;

- la  produsul „masa”:

- 160 mil. lei – reprezentand scaderea cheltuielii variabile la produsul „masa”, ca urmare a scaderii ponderii (structurii) lui in totalul vanzarilor de la 80% in anul precedent, la 60% in anul de analiza.

Influenta cumulata a modificarilor de structura la cele doua produse, calculate separat anterior, este:

*Chv (gi totale) =Chv (gi-produsul scaun)+ Chv (gi-produsul masa)=

-160) = - 40 mil. lei

d.4. Nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 desfaceri calculat la pe cele doua produse determina o crestere a cheltuielii variabile cu 160 mil. lei, influenta pe care o apreciem ca nefavorabila. Situatia se explica prin faptul ca, in prezent firma obtine 1000 de lei desfacere la al II-lea produs cu un nivel de cheltuiala mai mare, fata de valoarea pe care o inregistra in trecut (600 lei in prezent, fata de 400 lei in trecut). Din pacate reducerea nivelului de cheltuiala, in prezent fata de anul trecut, la primul produs (scaun) de la 300 la 200 de lei nu compenseaza integral cresterea de cheltuiala variabila de la al II-lea produs (masa) din doua motive:

- modificarile aritmetice ale celor doua nivele de cheltuiala variabila sunt diferite ca dimensiune (la produsul „scaun” reducere de 100 de lei la o mie de lei vanzare, iar la produsul „masa” crestere de 200 de lei la o mie de lei vanzare);

- desi ponderea vanzarilor la produsul „masa” s-a redus in totalul cifrei de afaceri de la 80%, anul trecut, la 60%, in anul curent, acesta continua sa detina majoritatea absoluta in vanzarile firmei (ramane produsul dominant) si, deci, orice crestere a nivelului de cheltuiala la acest produs va avea o influenta de dimensiune mai mare asupra cheltuielilor variabile ale firmei.  

Pentru a intelege mai bine de unde provine cresterea cheltuielii variabile de 180 mil. lei, ca urmare a nivelelor individuale ale cheltuielii variabile pe cele doua produse vom calcula separat influenta acestui factor:

Influenta nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de lei vanzare pe cele doua produse se scrie global astfel:

Influenta nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 de lei vanzare la cele doua produse, calculate separat, sunt (altfel spus vom calcula separat influenta calculata cumulat anterior):

- la produsul „scaun”:

2000*40/100*200/1000 – 2000*40/100*300/1000 =160 – 240 = - 80 mil. lei – reprezentand scaderea cheltuielii variabile la produsul „scaun”, ca urmare a scaderii nivelului de cheltuiala de la 300 lei, anul trecut la 200 lei la 1.000 lei vanzari in anul curent;

- la produsul „masa”:

240 mil. lei – reprezentand cresterea cheltuielii variabile la produsul „masa”, ca urmare a cresterii nivelului cheltuielii variabile de la 400 lei anul trecut, la 600 lei la 1.000 lei vanzari, in anul curent.

Influenta cumulata a modificarilor nivelului cheltuielilor variabile la cele doua produse, calculate separat anterior, este:

*                           Chv(nvitotale) =Chv(nvi-produsul scaun) + Chv(nvi-produsul masa)=

= (- 80) + 240 = 160 mil. lei

Cheltuielile fixe sunt acele cheltuieli care nu sunt dependente de volumul de activitate al firmei, in sensul ca ele modificarea dimensiunii lor nu este datorata unei modificari de acelasi sens a cifrei de afaceri (ca indicator care cuantifica volumul de activitate al intreprinderii). Ele sunt dependente (cresc sau scad) in functie de capacitatea de productie al intreprinderii, orice modificare in structura organizatorica acesteia ar trebui, teoretic, sa determine si modificari ale volumului cheltuielilor fixe. Concret in cadrul acestor cheltuieli fixe se cuprind: cheltuieli cu amortizarea, cele de cercetare – dezvoltare, cele de administrare si conducere ale firmei, precum si cheltuielilor financiare, cum ar fi de exemplu cu dobanda platite de aceasta la sursele de finantare externa.

Cum, in principiu, pe termen scurt capacitatea de productie a intreprinderii nu se modifica sau se modifica prea putin, volumul total al cheltuielilor fixe ar trebui sa ramana constant, indiferent de modificarile, in sensul cresterii sau scaderii, volumului de activitate al acesteia. In acelasi timp cheltuiala fixa pe produs (sau cheltuiala fixa care revine la o unitate valorica de incasare) se modifica in functie de variatiile volumului de activitate al firmei. Astfel, orice crestere a volumului de activitate al firmei, in conditiile in care cheltuiala fixa totala ramane neschimbata, este echivalenta cu o scadere a cheltuielii fixe unitare (pe produs sau a celei care revine la o unitate valorica de incasare), dupa cum orice scadere a volumului de activitate va determina o crestere a cheltuielii fixe unitare (graficul nr. 3.3.)

Cheltuiala fixa totala                    Cheltuiala pe produs





Graficul nr.

Comportamentul pe termen scurt al cheltuielilor fixe totale si unitare

Daca insa analiza are loc pe termen lung, pentru mai multe exercitii financiare, adica intr-om perioada de timp mai lunga, in care sunt plauzibile modificari in structura organizatorica a firmei atunci vom asista si la modificarea in sensul cresterii cheltuielilor fixe totale. Aceasta pentru ca structura intreprinderii cunoaste modificari, de exemplu, la sectiile existente se adauga altele noi, carora trebuie sa li se asigure elementele de management si administratie necesare, sau intreprinderea lanseaza in productie noi produse, pentru care a facut o serie de cheltuieli de cercetare-dezvoltare, a achizitionat noi mijloace fixe, care trebuie amortizate, apeleaza la noi resurse financiare, pentru care trebuie platite dobanzi, etc. Intr-un cuvant, volumul total al cheltuielilor fixe are tendinta de a creste (graficul nr. 3.4.).






Graficul nr. 3. 4. Comportamentul pe termen lung al cheltuielilor fixe totale

Analiza cheltuielilor fixe, dar si a categoriilor de cheltuiala care o compun (amortizare, cheltuieli de administrare si conducere, dobanzi etc.), se realizeaza cu indicatorii clasici: modificare absoluta, modificare relativa, indice, nivelul cheltuielii la o mie de lei incasare. In ceea ce priveste analiza factoriala a cheltuieli fixe aceasta se realizeaza asupra nivelului lor relativ (cheltuiala fixa unitara sau asupra nivelului cheltuielii fixe care revine la 1.000 lei cifra de afaceri). Aceasta pentru ca analiza studiaza doar fenomene dinamice si nu statice, ori in cazul cheltuielilor fixe volumul lor total, teoretic nu se modifica sau se modifica prea putin, pe cand ceea ce se modifica este nivelul lor relativ: cheltuiala fixa pe produs sau nivelul cheltuielii fixe care revine la o unitate valorica de incasare (sau la 1.000 lei cifra de afaceri).

Deci, modelul de analiza este:




CA




Nf









Chf

unde

Nf


nivelul cheltuielilor variabile pe intreprindere calculat la 1.000 lei incasare

CA


cifra de afaceri a intreprinderii (factor cantitativ)

Chf


cheltuiala fixa totala (factor calitativ)


Aplicatie prcatica: Analiza factoriala a cheltuielilor fixe

Pe baza datelor de mai jos sa se analizeze factorial cheltuiala fixa (nivelul cheltuielii fixe la 1.000 lei cifra de afaceri):

Indicator



Cifra de afaceri - CA (mil.)



Cheltuiala fixa totala - Chf (mil.)



Nivelul cheltuielilor fixe totale la 1.000 de lei cifra de afaceri (%0)



Modelul care va fi aplicat este:

a) modificarea fenomenului analizat (Nf)

b) cuantificarea influentei factorilor

1. influenta modificarii cifrei de afaceri asupra nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei incasare :

2. influenta modificarii cheltuielilor fixe totale asupra nivelului cheltuielilor fixe la 1000 lei incasare :

Schematic influenta factorilor asupra fenomenului analizat se prezinta astfel:




CA


Nf









Chf





Din informatiile de mai sus se pot desprinde urmatoarele concluzii:

nivelul cheltuielilor fixe s-a redus in perioada de analiza cu 55 de lei la 1.000 lei cifra de afaceri;

aceasta este o situatie favorabila pentru intreprindere, pentru ca, daca plecam de la premisa ca celelalte cheltuieli cuprinse in 1.000 de lei incasati nu se modifica, atunci reducerea cheltuielii fixe la 1.000 de lei incasare este echivalenta cu o crestere a profitului firmei;

scaderea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei incasare se datoreaza ambilor factori directi, cu precizarea ca primul factor, cel cantitativ (cifra de afaceri) contribuie cu peste 90% la reducerea anterior mentionata.

*Nf (55%0/100%)=CA (50%0/91%)+Chf (5 %0/9%)

influenta factorilor este urmatoarea

- cresterea cifrei de afaceri de la 1000 milioane in anul de raportare, la 2000 milioane in anul de analiza a determinat injumatatirea nivelului cheltuielilor fixe (scaderea lor de la 100 lei, anul trecut, la 50 de lei la 1.000 lei vanzari, in anul curent). Aceasta pentru ca volumul cheltuielilor fixe de 100 milioane (adica cel inregistrat in urma cu un an) se distribuie acum la un volum de activitate dublu;

- scaderea cheltuielilor fixe totale cu 10 milioane lei (de la 100 milioane lei, anul trecut, la 90 milioane in anul de analiza) contribuie cu reducerea cu inca 5 lei la 1000 lei cifra de afaceri a nivelului cheltuielilor fixe. Reducerea cheltuielilor fixe, de la un exercitiu la altul, se poate explica fie prin gestionarea mai corecta a unor categorii de cheltuieli (de exemplu reducerea cheltuielilor de administrare si conducere a firmei), optimizarea finantarii intreprinderii (in sensul reducerii unor finantari externe firmei, cu impact asupra scaderii cheltuielilor cu dobanzile) sau prin influenta unor factori exogeni (de exemplu reducerea ratelor de dobanda de piata, care are ca efect si reducerea dobanzilor platite de intreprindere) etc.

Se poate constata ca, din punctul de vedere al cheltuielilor fixe, caile de reducere a acestor cheltuieli si pe aceasta baza de consolidare a rentabilitatii sunt cresterea volumului de activitate al intreprinderi si optimizarea - in sensul scaderii sau reducerii – elementelor de cheltuiala fixa.  






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }