QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente drept

Statul



Statul


Statul cunoaste doua acceptiuni, atat in limbajul comun cat si in literatura de specialitate. In sens larg, statul cuprinde teritoriul, populatia si puterea organizata statal. in acest caz se considera ca statul este un grup uman, fixat pe un teritoriu determinat, asupra caruia se exercita o autoritate politica suverana. in sens restrans, statul se refera numai la puterea de stat, adica o institutie cu natura specifica, intruchipata intr-un sistem de organe care conduc si organizeaza societatea.

Chiar daca este privit dintr-o perspectiva mai restransa, ca institutie, pentru a fi considerat stat, acesta presupune neaparat existenta unui teritoriu si a populatiei, 'din momentul in care o putere politica - arata profesorul C. Leclercq - este bazata pe institutii, pornind din clipa in care isi creeaza organe (de ex. Guvern, Parlament) si stabileste competentele acestor organe in raporturile lor, in serviciul unei populatii mai mult sau mai putin omogene, intr-un cadru geografic limitat de frontiere, se naste si exista notiunea de stat'.



Din punct de vedere al dreptului constitutional, au relevanta ambele acceptiuni, intrucat puterea politica se exercita pe un anumit teritoriu si in legatura cu o anumita populatie.

Teritoriul este mediul geografic delimitat de frontierele consfintite de puterea statala a unei colectivitati, prin intelegerea cu statele vecine, potrivit reglementarilor internationale. Acesta cuprinde solul, subsolul, apele, coloana aeriana de deasupra solului si a apelor.

Teritoriul este unul dintre elementele de care depinde aparitia si existenta statului. Nu se poate spune ca exista stat, fara teritoriu. El este unul din elementele constitutive ale statului. Teritoriul este spatiul in care se exercita puterea in raport cu persoanele care se afla in limitele lui. Autorii G. Burdeau, F. Hamon, M. Troper adaugau ca 'el este conditia indispensabila pentru ca autoritatea politica sa se exercite eficace'.

Puterea statului asupra teritoriului nu se confunda cu dreptul de proprietate, care printre altele, presupune si posibilitatea juridica a schimbarii titularilor. Daca teritoriul nu se poate identifica cu proprietatea, acest lucru nu exclude posibilitatea statului de a fi proprietar al unei parti din teritoriu. Astfel, in Constitutia noastra, in art. 136 al. 3 se arata 'bogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, de interes national, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice'. Intrucat teritoriul este un element constitutiv al statului si nu se identifica cu dreptul de proprietate, el nu poate fi instrainat.

Populatia reprezinta un ansamblu de oameni asezati pe un anumit teritoriu, care sunt supusi unei ordini juridice determinate. intre ei exista, de obicei legaturi etnice, lingvistice, religioase, economice, culturale si altele care ii fac sa constituie o natiune. in unele state sunt grupuri ale populatiei care au origine etnica, limba, cultura, traditii diferite. in acest caz, fie sunt state multinationale, fie sunt state in care exista o singura natiune si minoritati nationale. Cu toate ca aceste grupuri se diferentiaza prin anumite particularitati, ele intra sub jurisdictia aceluiasi stat. Totusi convietuirea indelungata pe acelasi teritoriu, in special relatiile economice si cele politice, creeaza multe elemente comune intre oamenii care constituie populatia unei tari. La inchegarea acestora contribuie si organizarea statala. Una dintre aceste legaturi o constituie apartenenta la acelasi stat, si anume faptul ca au aceeasi cetatenie.

Intr-o acceptie restransa, statul este o institutie, in sensul de structura organizationala, avand o anumita activitate, cu obiective si scopuri proprii. O formulare mai nuantata considera institutia ca fiind o grupare de oameni organizata pe baza normelor juridice, pentru realizarea unui scop, in virtutea caruia se desfasoara anumite activitati. Ceea ce caracterizeaza institutia este natura ei durabila, independenta de schimbarile intervenite in componenta grupului respectiv. Caracterul indelungat sau permanent se refera in special la rolul si scopul institutiei. 'Ceea ce caracterizeaza aceasta grupare - mentiona profesorul T. Draganu - este faptul ca ea este astfel organizata incat continua sa existe chiar atunci cand cei care au constituit-o initial au incetat de a mai face parte din ea'.

Fireste ca elementele definitorii mentionate mai sus sunt caracteristice si altor institutii, cum ar fi partidele politice, o universalitate, o unitate economica etc. In ceea ce priveste statul, el este tot o institutie, dar mult mai complexa, cu particularitati specifice.

Originile statului se pierd in vremuri foarte indepartate. in decursul acestei indepartate istorii a fost supus unor transformari extrem de complexe, ceea ce face mai dificila intelegerea acestui fenomen social.

Faptul ca statul este o institutie nu a fost perceput de la inceput. in antichitate, statul nu a fost identificat cu cei care conduceau societatea, ci era apreciat ca o entitate aparte. in evul mediu, statul era confundat cu monarhul. Puterea publica era considerata un atribut al monarhului in virtutea caruia acesta putea, de exemplu, sa imparta teritoriul nobililor, sa-1 instraineze sau sa-1 lase mostenire. De asemenea, putea sa-si asume toate prerogativele care decurgeau din puterea de stat (de a legifera, de a administra, de a judeca). Treptat, monarhia a inceput sa fie gandita ca o institutie oarecum independenta de persoana care exercita concret atributiile. De abia in secolul XVI putem vorbi despre stat ca institutie, in sensul pe care il dam astazi. In afara de faptul ca este o institutie cu o durata indelungata si de o mare complexitate, o alta particularitate a statului se refera la scopul acestuia, de unde decurg si principalele forme de activitate prin care se manifesta. Scopul principal al statului este asigurarea ordinii sociale, a convietuirii, stabilirea unui echilibru intr-o comunitate in care exista interese diyerse si chiar opuse.

Scopul statului este acela de a asigura echilibrul dintre libertate si autoritate. Exista contradictii intre guvernanti si guvernati, intre individ si colectivitate. Tocmai de aceea libertatea si autoritatea nu se exclud J. Gicquel arata: 'libertatea, daca nu se exercita, degenereaza in mod necesar in anarhie si duce la tiranie'.

In literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia ca statul se mai deosebeste de alte institutii si prin natura specifica a activitatilor pe care le indeplineste. De obicei, ele sunt denumite functii.

Daca le clasificam dupa criterii politico-sociale, putem distinge urmatoarele atributii ale statului: sa conduca relatiile internationale, sa apere teritoriul, sa faca justitie, sa bata moneda, iar in statele mai moderne se mai adauga si asigurarea unor servicii publice (educatie, transport, sanatate), dirijarea economiei, redistribuirea venitului.

Din punct de vedere juridic si sub influenta principiului separatiei puterilor, activitatile statului se pot clasifica in: functie legislativa, functie executiva si functie judecatoreasca.

Functia legislativa consta in elaborarea normelor juridice, pentru toate domeniile de activitate care intra in sfera de preocupare a statului la un moment dat.

Functia executiva organizeaza aplicarea legilor si punerea in aplicare in situatii concrete.

Functia jurisdictionala consta in solutionarea conflictelor care pot sa apara intre membrii comunitatii, individual sau grupati, sau intre acestia sau autoritatile publice.

Statul este o persoana juridica sau morala de drept public. Persoana juridica sau morala este o constructie juridica care face ca o grupare de oameni, o colectivitate, sa se poata prezenta ca subiect distinct al raporturilor juridice, ca entitate deosebita de indivizi care o compun. Statul este o persoana juridica, el apare ca subiect in raporturile juridice de drept public, ca titular de drepturi si obligatii. Totusi, statul este o persoana juridica de o natura speciala. Georgio del Vecchio arata ca 'statul este subiect de drept prin excelenta. Existenta sa precede orice alta existenta juridica pozitiva. De aceea, el nu are nevoie de recunoastere, se recunoaste pe sine insusi intrucat exista, spre deosebire de orice alta persoana juridica'.

Statul este o entitate independenta de persoana fizica a guvernantilor. El are o organizare proprie: guvernantii, organele statului primesc competente de la stat si le exercita in numele lui. Statul dispune de resurse proprii (bugetul). P. Pactet preciza: 'astfel, statul, simbolul comunitatii nationale (care supravietuieste membrilor sai) si titularul puterii politice, ai carui guvernanti nu sunt decat depozitarii puterii si agentii de exercitare, se erijeaza in mod necesar in persoana morala (sau juridica) de drept public, singura solutie de a asigura continuitate si de a fi un centru de decizie'.

Statul este persoana juridica cea mai importanta, dar nu este singura. In cadrul statului exista, prin vointa sa si prin organizarea politica si juridica pe care o determina, un numar mare de colectivitati, care sunt persoane juridice sau morale. Astfel, sunt persoane juridice de drept public unitatile administrative: judetul, comuna, orasul. Legea partidelor politice din tara noastra recunoaste partidelor calitatea de persoane juridice sau morale.

Intrucat statul este si el o persoana juridica de drept public, ceea ce il distinge in cea mai mare masura de celelalte subiecte este atributul suveranitatii.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }