Normele de drept constitutional

Normele de drept constitutional

Normele de drept constitutional sunt acele norme juridice care reglementeaza conduita oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.

Norma juridica este regula sociala de conduita generala si obligatorie, instituita si sanctionata de stat, menita sa asigure consolidarea si dezvoltarea relatiilor sociale in conformitate cu interesele si vointa guvernantilor, determinata de conditiile materiale din societate si a carei respectare este impusa, la nevoie, prin forta coercitiva a statului.

Normele constitutionale au si prevederi care formuleaza principii, consfintesc bazele puterii si definesc institutii.

Exista teorii potrivit carora normele de drept constitutional nu ar fi norme de drept autentice intrucat nerespectarea lor nu atrage sanctiuni, nefiind alcatuite in general dupa schema: ipoteza - dispozitie - sanctiune.

Ceea ce distinge o norma juridica de o norma morala, politica sau de alta natura este ca, in ultima instanta  respectarea ei este asigurata de forta de constrangere statala.

Chiar daca in dreptul constitutional sanctiunea nu este la fel de evidenta ca in alte ramuri ale dreptului ea totusi exista, avand trasaturi specifice:

pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura sanctiune

sunt sanctiuni specifice: revocarea mandatului parlamentar, declararea neconstitutionalitatii unui act normativ, etc.

in cazul raporturilor cu dubla natura juridica unele dintre sanctiuni se regasesc in alte ramuri de drept.

Normele de drept constitutional pot fi clasificate in:

norme cu aplicatie mijlocita sunt acele norme care dau reglementari de principiu, ex.: statul ocroteste casatoria si familia (ale caror reglementari concrete le regasim in codul familiei);

norme cu aplicare nemijlocita sunt cele care reglementeaza direct, nemijlocit relatiile sociale si nu mai au nevoie de precizari prin legi organice, ex.: egalitatea in drepturi a cetatenilor.