EFECTELE CONTRACTULUI DE ASIGURARE. INCETAREA CONTRACTULUI

1 Efecte.

Debitorul obligatiei de plata este semnatarul contractului de asigurare, adica asiguratul sau solicitantul. Daca contractul este semnat de un mandatar, mandantul este parte la contract, iar mandatarul are calitatea de solicitant.

Atunci cand asiguratul, beneficiar al asiguratului, nu are calitatea de parte contractanta, cel care a solicitat incheierea contractului este obligat sa achite primele de asigurare. In acest caz, asiguratorul are doar posibilitatea de a opune beneficiarului asigurarii exceptiile rezultand din neplata primei, pe care ar fi putut sa le invoce si solicitantul asigurarii. De asemenea, in cazul producerii riscului, asiguratorul are dreptul sa compenseze primele ce i se mai datoreaza pana la sfarsitul anului de asigurare cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau beneficiarului.

Persoana debitorului poate modificata in cursul contractului in cazul transmiterii contractului, cu ocazia instrainarii bunului asigurat sau a decesului asiguratului-semnatar, asigurarea continuand daca achizitorul sau mostenitorul isi exprima acordul in acest sens.

In cazul in care titularul contractului de asigurare moare iar bunul este cuprins in masa succesorala, obligatia de plata a primei revine mostenitorilor, care sunt tinuti in solidar pentru plata primei, cat timp bunul se afla in indiviziune. Daca bunul a fost atribuit unuia dintre succesori prin imparteala sau partaj, el va deveni singurul debitor al primei. Obligatia de a plati prima incumba mostenitorilor din momentul deschiderii succesiunii. Aceasta obligatie este in sarcina mostenitorilor si in perioada termenului de optiune succesorala, caci ei devin proprietari ai bunurilor succesorale de la data deschiderii succesiunii, sub rezerva infirmarii sau confirmarii prin exercitarea dreptului de optiune, iar achitarea primei constituie un act de conservare. Mostenitorii care au renuntat la mostenire nu vor mai avea obligatia de plata a primei.

Schimbarea persoanei debitorului primei poate interveni si in sensul instrainarii bunului dobanditorul bunului, caruia ii revine obligatia de a plati prima, in masura in care nu  a asigurat. In aceasta situatie, contractul se asigurare isi produce efectele, in principiu fata de fost platita in intregime de catre titularul contractului. Dobanditorul bunului devine debitorul asiguratorului numai pentru ratele de prima devenite scadente dupa instrainare. Pentru ratele primei datorate inainte de instrainare, obligatia de plata ramane in sarcina instrainatorului.

Conform art. 1096 C. Civ. "plata trebuie sa se faca creditorului sau imputernicitului sau", aceasta dispozitie fiind aplicabila si in materia asigurarilor. Plata primei de asigurare poate fi facuta si unui agent de asigurare care lucreaza in numele si pe seama asiguratorului, sau prin mandat postal.

Plata primei se face de regula la inceputul perioadei de asigurare. Prima este cel mai adesea stipulata in contractele de asigurare ca fiind platibila pe perioade anuale care corespund regulilor statistice. Se poate prevedea insa si asigurarea cu prima unica platibila in avans; in acest din urma caz, asiguratorul are posibiliatea sa-si creeze fondul necesar pentru a suporta efectele producerii riscurilor asigurate.

In alte sisteme de drept, asiguratorul este tinut sa raspunda chiar daca prima nu a fost achitata.

La asigurarile incheiate pe o perioada de un an, la cererea asiguratului, in schimbul majorarii primei de asigurare, se poate stabili ca plata primei de asigurare sa se faca in rate semestriale, trimestriale, sau chiar lunare, dar in acest caz asiguratorului nu-i revine in nici un caz obligatia de a reaminti asiguratului termenul scadent.

In celelalte cazuri, asiguratorul nu este tinut sa isi asume prin contract obligatia de a instiinta asiguratul in legatura cu data scadentei primei. Daca totusi o face, avizul de scadenta a primei de asigurare este trimis prin simpla scrisoare de asigurator.

In caz de neplata, in dreptul francez, exista o procedura specifica reglementata legal. Prima atitudine a asiguratorului in caz de neplata a primei de catre asigurat la data scadentei primei de asigurare este aceea de a-l pune in intarziere pe debitor. Punerea in intarziere este o procedura prealabila suspendarii asigurarii sau rezilierii acesteia. Punerea in intarziere nu poate interveni decat la expirarea a 10 zile de la data scadentei. Ea trebuie facuta, conform legislatiei franceze a asigurarilor, doar prin scrisoare recomandata. Proba trimiterii scrisorii recomandate se face prin recipisa sau mentiunea postei.

Pentru a evita contestatiile asupra continutului, pentru a face proba ce-i incumba asiguratorului, companiile de asigurare utilizeaza in practica un registru de evidenta a punerii in intarziere imprimat cu un numar de ordine si trimite un simplu pliant fara plic. Semnatura asiguratorului nu este indispensabila iar o simpla stampila este suficienta.

Pe parcursul perioadei de gratie de dupa data scadenta a primei de asigurare, protectia prin asigurare este considerata suspendata. Aceasta suspendare este opozabila tuturor, erga omnes, chiar si tertei victime in cadrul asigurarii obligatorii de autovehicule. Suspendarea este esential provizorie. Aceasta ia sfarsit prin plata sau reziliere. Asigurarea poate fi repusa in vigoare prin faptul platii. Rezilierea pentru neplata primei de asigurare intervine ca urmare a expirarii perioadei de suspendare a asigurarii.

In materia asigurarilor este aplicabila regula potabilitatii platii. Astfel, plata primei de asigurare se face la sediul asiguratorului, acesta din urma neavand obligatia de a incasa prima de asigurare la domiciliul sau la locul de munca al asiguratului. Chiar daca s-a procedat in mod repetat la incasarea primei de asigurare la domiciliul sau locul de munca al asiguratului, acest fapt nu poste fi invocat drept derogare pe viitor de la regula portabilitatii primei.

In ceea ce priveste modul de plata a primei de asigurare, plata se face in numerar, in moneda stabilita prin contract, sau poate opera compensatia.

Daca asiguratul, debitorul primei, este , datorita sinistrului, creditorul asiguratorului cu o suma lichida si exigibila, intervine compensatia legala, de plin drept, pana la concurenta sumei mai mici. Ratiunea compensarii rezida din conexitatea ce exista intre cele doua obligatii, avand cauza in acelasi contract de asigurare, cat si prin aplicarea exceptiei non adimplenti contractus. Aceasta conexitate permite asiguratorului de a retine prima datorata de asigurat din suma cuvenita oricarui beneficiar al politei, creditorilor privilegiati sau ipotecari. Exceptia de compensare este opozabila chiar si in cazul falimentului asiguratului. Tot ea ii permite asiguratorului de a opune acest drept beneficiarului asigurarii in contul cui va apartine, victimei in materia asigurarilor de raspundere si beneficiarului asigurarii asupra vietii.

O alta forma de plata a primei de asigurare este ordinul de plata si se considera a fi efectuata numai in momentul in care s-a operat catre banca, in contul asiguratorului.

Simpla introducere ordinului de plata nu creeaza asiguratorului nici un drept. Ordinul de plata poate fi retras oricand inainte de executarea de catre banca. Un alt caz este acela in care banca nu poate executa ordinul de plata caci contul titularului este blocat sau nu are disponibil. Daca omiterea operarii este imputabila bancii, s-a considerat ca prima a fost platita in ziua in care s-a inregistrat in banca, cu conditia ca asiguratul sa aiba disponibil in cont.

Plata primei, reprezentand un acord de vointe, va fi supusa regulilor de drept comun privind actele juridice. Cu privire la dovada platii se pune problema cine are sarcina probei si care sunt mijloacele care trebuie utilzate.

Sarcina probei incumba debitorului, ca o aplicatie a principiului general ca cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca(art. 1169 C. Civ.).Debitorul primei, afirmand ca dreptul asiguratorului, rezultand din contractul de asigurare nu mai exista, deoarece s-a stins prin plata pe care el a facut-o, va fi tinut sa-si dovedeasca afirmatia.

In mod obisnuit, dovada platii se face prin prezentarea contractului de asigurare, in ipoteza in care intocmirea declaratiei de asigurare, plata primei si emiterea contractului au loc concomitent.

Declaratia referitoare la imprejurarile esentiale asupra riscului, facuta de asigurat la incheierea asigurarii nu este suficienta. Asiguratul este obligat ca si in cursul executarii contractului sa comunice asiguratorului imprejurarile care agraveaza riscul. Fara indoiala, contractul de asigurare trebuie executat conform vointei partilor. Dar, in masura in care se ivesc imprejurari ce modifica avizarea initiala a riscului de catre asigurator, situatia trebuie reglementata.

Cum modificarile riscului se rasfrang asupra cuantumului primei, partile pot conveni la o noua prima, cu respectarea regulii proportionalitatii in raport cu riscul agravat. Dar o asemenea adaptare nu poate fi impusa asiguratorului, intrucat exista agravari ale riscului care fac imposibila continuarea contractului. Ca urmare, facultatea de a desfiinta contractul trebuie, conform dreptului comun, sa-i fie rezervata asiguratorului.

In ipoteza agravarii riscului, propriu-zis intervine o modificare a acordului initial, cand se pune problema adaptarii contractului la noua situatie sau a denuntarii. Obligatia impusa asiguratului de a comunica asiguratorului schimbarea imprejurarilor esentiale de risc este o prelungire, in cursul executarii contractului, a obligatiei initiale de declarare. Ea permite adaptarea contractului la noua situatie, sub rezerva dreptului pentru asigurator de a-l denunta.

Din punct de vedere al duratei, agravarea riscului nu prezinta interes daca este temporara sau definitiva, deoarece o schimbare temporara poate produce aceleasi consecinte, sporirea probabilitatii sau intensitatii riscului. Cel mai adesea, agravarea determina cresterea probabilitatii riscului, adica sansele producerii cazului asigurat.

Asiguratul este obligat prin lege sa declare asiguratorului cazul asigurat intr-un anumit termen. El poate fi obligat conventional prin clauzele contractului de asigurare: de a furniza, in asigurarile de bunuri, un raport detaliat si estimativ al pagubelor cu toate motivarile sau de a depune o plangere, in caz de furt, de permite medicului consultant al asiguratorului de a face toate constatarile necesare , in caz de asigurare contra accidentelor corporale. Pentru nerespectarea acestei obligatii pot fi prevazute in contract diverse sanctiuni.

Declararea sinistrului este o obligatie de aplicare generala pentru toate contractele de asigurare.

Asiguratul este obligat sa avizeze asiguratorul despre producerea riscului din momentul producerii acestuia pana in momentul limita stabilit prin contract.

Nerespectarea acestei obligatii atrage ca sanctiune refuzul asiguratorului de a plati despagubirea sau indemnizatia de asigurare. Refuzul constitue o sanctiune specifica a faptelor comise de asigurat dupa evenimentul asigurat; aceasta este sanctiunea in cazul intarzierii de asigurat de a declara evenimentul.

Refuzul are ca efect faptul ca asiguratul pierde dreptul la suma asigurata.

Declararea tardiva privind agravarea riscului si sinistrului nu poare fi opusa asiguratului cat timp asiguratorul a stabilit ca intarzierea declararii riscului a cauzat un prejudiciu.

Asiguratul mai este tinut sa se abtina de a face acte, dispozitii sau renuntari fata de un tert responsabil, fiind raspunzator de orice prejudiciu ce ar aduce drepturilor in care, prin plata daunei, el este subrogat. Nerespectarea sub acest aspect a obligatiei are drept consecinta reducerea despagubirii in mod corespunzator cu prejudiciul cauzat titularului dreptului de regres.

Obligatia asiguratului de a face tot ce-i sta in putinta pentru a limita sau evita dauna nu are la baza nici gestiunea de afaceri si nici mandantul. Ea este o obligatie proprie, derivand din lege, pe baza contractului de asigurare, intervenit intre parti.

Asiguratorul nu este indreptatit sa acorde despagubiri pentru partea de paguba care s-a marit din culpa asiguratului.

Obligatia de comunicare impusa asiguratului se justifica prin necesitatea ca asiguratorul sa poata verifica in timp util cauzele si consecintelor realizarii riscului. Din moment ce producerea evenimentului asigurat transforma raspunderea virtuala a asiguratorului intr-o obligatie activa, el trebuie sa fie avizat cat mai curand posibil pentru a lua toate masurile necesare apararii intereselor sale, intrucat va suporta consecintele realizarii riscului. Asiguratorul trebuie fara intarziere sa verifice conditiile in care riscul s-a realizat, sa se convinga ca riscul este cel preluat in sarcina, sa se stabileasca exact intinderea pagubei sau daca exista vreun tert responsabil impotriva caruia ar avea deschisa calea unui recurs. Ca urmare, el va efectua cercetarile care nu sufera amanare si va administra probele necesare.

Comunicarea este o avizare succinta, prin care asiguratul informeaza asiguratorul asupra circumstantelor esentiale referitoare la locul, momentul, conditiile si consecintele imediate ale realizarii riscului asigurat. Dat fiind termenul scurt impus asiguratului, nici nu se poate pretinde o comunicare completa si precisa asupra cauzelor exacte si indicarea tuturor celor responsabili.

Termenele de comunicare stabilite prin contractele de asigurare incep sa curga fie de la data producerii evenimentului asigurat, fie din momentul in care asiguratul a luat la cunostinta despre realizarea riscului.

In ceea ce priveste drepturile asiguratului intervin, in principiu, in momentul producerii cazului asigurat insa si pe parcursul executarii contractului de asigurare.

La toate categoriile de asigurari de persoane, asiguratorul are dreptul de a schimba numele sau inscris in polita, in baza modificarii actului de stare civila. De asemenea, poate schimba modul de plata pentru prime, cand ele se achita in rate.

La asigurarile de viata la care se constituie rezerve de prime, asiguratul are posibilitatea de a majora sau micsora durata de plata a primelor si a duratelor asigurarii, de a majora sau micsora suma asigurata, dupa cum poate transforma asigurarea, prin trecerea de la un tarif la altul. La asigurarile care cuprind riscul de deces, el are dreptul sa schimbe beneficiarul inscris in polita.

2 Incetarea contractului de asigurare.

Contractul de asigurare inceteaza sa-si mai produca efectele sale ca urmare a expirarii termenului sau de valabilitate, a imposibilitatii de a fi derulat prin tacita reconductiune, a rezilierii de catre asigurator pentru neplata primei de asigurare, a exercitarii dreptului de reziliere al asiguratului, a rezilierii pentru nedeclararea de catre asigurat a modificarilor esentiale intervenite pe parcursul contractului de asigurare in legatura cu riscul asigurat in considerarea caruia s-a incheiat un anumit tip de contract de asigurare.