QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII








Pentru a se asigura o buna delimitare a puterilor in stat si mai ales pentru garantarea independentii puterii judecatoresti,Constitutia a creat un organism profund democratic si indispensabil pentru buna functionare a justitiei-Consiliul Superior al Magistraturii.
Constitutia revizuita,prin art.132 alin.1 a conferit nobila si inalta misiune de garant al independentii justitiei – Consiliului Superior al Magistraturii,organ suprem si unicul reprezentant al autoritatii judecatoresti.Acest lucru este statuat si prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,care prevede ca acesta este garantul independentii justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii are o traditie istorica prin faptul ca a functionat in tara noastra si in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial.
Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atributii in asigurarea conditiilor organizatorice si de impartialitate a activitatii instantelor judecatoresti si avand in vedere faptul ca pune la adapost justitia de orice ingerinte exterioare si de influentele politice si administrative,aceasta institutie a mai fost numita –un guvern al magistraturii.2

1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii a cunoscut o evolutie de-a lungul timpului,suferind multiple modificari pana a ajunge in forma actuala.Astfel forma initiala prevazuta de Constitutia din 1991 a fost modificata prin reforma constitutionala din 1998, care a propus marirea numarului membrilor Consiliului, ajungand in final prin Constitutia revizuita din 2003 la o forma mixta compusa atat din magistrati cat si din personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si universitare.
Daca Constitutia din 1991 lasa a se stabili prin lege organica numarul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, Constitutia revizuita1, prin art.133 alin.2 fixeaza numarul membrilor Consiliului la 19, din care:
A. 14 alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat;acestia fac parte din doua sectii,una pentru judecatori si una pentru procurori;prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori.
Legea nr.317/2004 determina si modul de alcatuire a celor doua sectii.Potrivit art.5 din lege,Sectia pentru judecatori este alcatuita din:
a. 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. 4 judecatori de la Curtile de Apel;
c. 2 judecatori de la Tribunale;
d. un judecator de la Judecatorii.
iar Sectia pentru procurori este alcatuita potrivit art.6 din aceiasi lege,din:

a. un procuror de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. un procuror de Parchetul National Anticoruptie;
c. un procuror de la Parchetele de pe langa Curtile de Apel;
d. un procuror de la Parchetele de pe langa Tribunale;
e. un procuror de la Parchetele de pe langa Judecatorii.
Alegerea magistratilor in Consiliul Superior al Magistraturii se realizeaza in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor.Data la care au loc adunarile generale se stabileste de catre Plenul Consiliului,cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.
Membrii Consiliului se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani in functia de magistrat.Magistratii care indeplinesc conditiile legale ita pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
In ceea ce priveste organizarea adunarilor generale a magistratilor, Legea nr.317/2004 institue o procedura detaliata de alegere efectiva a membrilor Consiliului.In legatura cu adunarile generale ale magistratilor,Consiliul Superior al Magistraturii are atributii in ceea ce priveste verificarea legalitatii procedurii de alegere,rezolva contestatiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere,toate acestea pentru a asigura o maxima transparenta in realizarea procesului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Tot Consiliul centralizeaza voturile si alcatuieste lista finala cu magistratii alesi pe care apoi o trimite Senatului.

Biroul Permanent al Senatului ii revine numai sarcina de a examina daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Cu toate ca alegerea membrilor Consiliului de catre Senat este o atributie de ordin constitutional, rolul acestuia in finalizarea procedurii de alegere nu este decisiv, aceasta pentru a pune alegerea membrilor la adapost de orice critica ce priveste posibilitatea influentarii politice a acestora.
B. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptuluui, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala,alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile din plen;
Includerea in Cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unor personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si unuversitare este de natura sa imprime oricarui asemenea consiliu un plus de suplete si de impartialitate atat in recrutarea si promovarea personalului judecatoresc, cat si in ceea ce priveste realizarea rolului sau de consiliu de disciplina.

Legea nr.317/2004 determina si modul de alegere a celor doi reprezentanti ai societatii civile.Potrivit art.20 alin.2 din lege, pot fi alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii acei reprezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii:
a. sunt specialisti an domeniul dreptului,cu o vechime de cel putin 18 ani an activitatea juridica sau in invatamantul superior;
b. se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;
c. nu au calitatea de membru al unui partid politic.
Exista insa rezerve fata de solutia potrivit careia reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile in plen ale Consiliului Superior al Magistraturii.O atare solutie evoca lipsa de transparenta a Consiliului tocmai fata de cei care sunt coptati in acest organism spre a reprezenta societatea civila.Solutia contrara se impunea si datorita atributiilor importante pe care le au sectiile Consiliului nu doar in materie disciplinara, ci si in alte domenii de interes pentru societate.
Consideram ca tocmai reprezentantii societatii civile erau cei in masura sa ofere mai multa impartialitate procedurilor disciplinare,de vreme ce ei nu apartin magistraturii.Pe de alta parte, exigentele de ordin profesional impuse de lege pentru alegerea acestora in Consiliul Superior al Magistraturii prezentau si ele o garantie de competenta adecvata pentru a exprima optiuni rationale,temeinice si legale.

C. ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
La data adoptarii modificarilor constitionale, a existat o parere potrivit careia ministrul de justitie sa nu faca parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar daca ministrul de justitie nu conduce lucrarile, pentru ca noua structura propune un presedinte care se alege prin rotatie, prezenta ministrului justitiei in Consiliul influenteaza pe ceilalti membri care sunt acolo sa voteze in Consiliul Superior al Magistraturii.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii.
Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot, in situtiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare.
Noua modificare constitutionala a prevazut posibilitatea ca Presedintele Romaniei sa participe si sa prezideze lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii (art.133 alin.6 din Constitutie). Aceasta norma constitutionala subliniaza locul deosebit al Consiliului Superior al Magistraturii in structura organelor statului.
Potrivit art.133 alin.4 din Constitutie durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a sporit de la 4 la 6 ani.

Consiliul Superior al Magistraturii este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinoit dintre magistratii care fac parte din sectii diferite.Solutia este una care permite, in timpul unui mandat, rotirea mai multor membri la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii.Atributiile presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii sunt determinate de art.25 alin.3 din Legea nr.317/2004. Printre acestea avem:
- reprezinta Consiliul Superior al Magistraturii in relatiile interne si internationale;
- coordoneaza activitatea Consiliului Superior al Magistraturii si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii;
- prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii,cu exceptia cazului cand participa Presedintele Romaniei;
- semneaza actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;
- sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;
- prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.
Legea nr. 317/2004 consacra principiul dezbaterilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.Membrii plenului sau al sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice (art.30 alin.1 din Legea nr. 317/2004).


loading...



Descarca referat




E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat