QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

PROIECT DE DIPLOMA Industria Lemnului - Studiul si proiect pentru mobilier din zona Codru, jud. Satu Mare realizat in ateliere traditionale










TEMA DE PROIECT


Studiul si proiect pentru mobilier din zona Codru jud. Satu Mare realizat in ateliere traditionale

A. PARTEA SCRISA.




Introducere

1.1. Scurt istoric

1.2. Amplasare geografica

2. Stilul Rustic

2.1. Redarea spatiului rustic in diferite locatii

2.2. Tipuri de mobilier rustic pentru pastrare si intretinere “ Lada de zestre”

cat si pentru mobilier de sedere si odihna “Scaun “

3. Ornamente specifice mobilierului din zona.

3.1. Unelte si tehnici traditionale in prelucrarea lemnului

3.2. Sisteme constructive

4. Descrierea mobilierului pentru pastrare si a mobilierului de sedere si odihna

din zona Soconzel judetul Satu Mare.

5. Proiect tehnic si tehnologic pentru cele doua piese de mobilier rustic:

SCAUN TAMPLARESC

LADA DE ZESTRE

5.1. Descrierea tehnica, nomenclator de repere, necesar de materii prime, calculul

suprafetelor, fisa de consumuri

5.2. Calculul economic


B. PARTEA DESENATA


─Variante de amenajare a locuintelor din zona

─Desene de ansamblu si detalii pentru cele doua piese proiectate


Bibliografie.


1.1 Scurt Istoric

Judetul Satu Mare, strabatut de vechiul rau Samus si locuit din timpuri imemoriabile de geto-daci, a fost leaganul culturii si civilizatiei romanesti. Sapaturile arheologice din Tara Oasului, de la Ardud, Mediesu-Aurit, Homorod si Sanislau au scos la lumina relicve atestand viata umana in aceasta regiune incepand din Paleolitic.                    

Un punct de reper al istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trait aici aproape 1000 ani creand o remarcabila civilizatie a carui model, este asezarea Mediesu-Aurit unde se gasesc ramasitele a 13 cuptoare de olarit care au fost scoase la lumina, reprezentand cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din tara.

La sfarsitul secolului al IX-lea si inceputul secolului al X-lea, regiunea a facut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de scaun la Satu-Mare (Castrum Zotmar), cucerita de unguri dupa lupte crancene care au durat trei zile, dupa cum mentioneaza Cronicarul Anomin in Gesta Hungarorum.

Situandu-se la intersectia unor importante drumuri comerciale si avand bogate resurse naturale, atestat in scrierile istorice din anul 1181, judetul Satu-Mare, a avut o istorie tumultoasa.

Cetatile de la Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Carei, etc, ale caror ruine rezista pana astazi si bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) si bisericile gotice de la Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, s.a., atesta continuitatea existentiala a locuitorilor acestei zone.

Dupa batalia de la Mohacs (1526), judetul Satu Mare a fost revendicat atat de principii austriaci si cat si de principii transilvaneni. In vara anului 1601 Mihai Viteazul si-a stabilit tabara la Moftin pentru 20 de zile pregatindu-se pentru pentru batalia de la Guraslau, ultima sa victorie.

Peste mai bine de o suta de ani, in 1711, armata printului Francisc Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. In 1657, cetatea si judetul Satu Mare au fost cucerite de polonezi.

Tratatul de pace poarta semnatura colonelului Ian Sobietski, viitorul rege al Poloniei. Intre 1660-1661 trupele otomane au devastat intreg tinutul. Guvernarea habsburgica de dupa 1711 a adus o perioada de stabilitate si prosperitate in zona.

Colonistii germani ajung aici in secolul al XVIII- lea si se stabilesc pe proprietatea Contilor Karoly de Carei.


Cele doua razboaie mondiale si Unirea Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judetului din secolul XX.

Memorialul ridicat la Carei in 1964, o sculptura de Vida Geza, este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - razboaie devastatoare, calamitati naturale, si comunism, dar sperantele au reinviat dupa evenimentele din Decembrie 1989.

Poarta deschisa spre Europa Apuseana

Amplasare geografica


Judetul Satu Mare este situat in nord‑vestul Romaniei, in zona frontierei comune cu Ungaria si Ucraina, mai exact in centrul Europei, pe o suprafata de 4418 km˛.


Din punct de vedere fizic teritoriul judetului este variat, cuprinzand campia ca forma dominanta, dea-luri si munti.


Zona de campie, componenta a depresiunii Pano-nice, reprezentand 63% din suprafata totala, se intinde in partea de vest si sud‑est a judetului si este brazdata de raurile Somes si Crasna.


Ca zona este impadurita pe o suprafata de 40 % din judet in special in zonele de deal si munte .

Aceste zone numite de catre satmareni si zone ale codrului care se intind pana la granita cu judetul Maramures


In aceasta regiune Dacii au creat in circa 1000 de ani, o civilizatie dezvoltata, in special la Mediesu-Aurit. Situat la intersectia unor drumuri comerciale importante, avand nenumarate resurse naturale, judetul Satu-Mare a avut o istorie tumultoasa, cu evenimente memorabile.


Puternice cetati ale caror ruine se afla in Satu Mare, Ardud, Mediesu-Aurit, Tamaseni, Carei, etc., biserici romane (Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc continuitatea locuitorilor din aceste tinuturi.








Zona montana ocupa partea de nord‑est a judetului, fiind reprezentata de Muntii Oasului si o mica parte din Muntii Gutai.



Inaltimile muntoase cresc de la est spre vest ajungand la 827 m in Muntii Oasului si la 1200 m pe varful Pietroasa din Muntii Gutai. Spre vest muntii inchid depresiunea numita “Tara Oasului”.
















Reteaua hidrografica a judetului Satu Mare este reprezentata de raurile Somes cu o lungime de 60 km pe teritoriul judetului, Tur 66 km si Crasna 57 km.


Clima este temperat‑continentala, cu veri calduroase, ierni friguroase si precipitatii bogate


Maxima absoluta de +39,4°C a fost inregistrata in luna august 1952 la Carei, iar minima absoluta   de  ‑30,4°C in decembrie 1961 la Satu Mare.


Solurile au o varietate redusa pre-dominand cele silvestre brune si brune‑galbui podzolice. In lunca Somesului intalnim soluri de natura aluvionara, iar in Campia Eriului soluri nisipoase.


Dupa modul de folosinta, suprafata jude-tului este formata din: 72% teren agricol, 18% paduri si alte tere-nuri cu vegetatie forestiera, 3% ape si balti si 7% alte suprafete.



Suprafata agricola este formata in pro-portie de 70% din teren arabil, 18% pasuni, 8%


fanete si 4% vii si livezi.


Legatura cu teritoriul maghiar limitrof se realizeaza prin punctul de trecere al frontierei Petea, iar cu cel ucrainean prin Halmeu.


Maxima absoluta de +39,4°C a fost inregistrata in luna august 1952 la Carei, iar minima absoluta   de  ‑30,4°C in decembrie 1961 la Satu Mare.


Solurile au o varietate redusa pre-dominand cele silvestre brune si brune‑galbui podzolice. In lunca Somesului intalnim soluri de natura aluvionara, iar in Campia Eriului soluri nisipoase.


Maxima absoluta de +39,4°C a fost inregistrata in luna august 1952 la Carei, iar minima absoluta   de  ‑30,4°C in decembrie 1961 la Satu Mare.



Solurile au o varietate redusa pre-dominand cele silvestre brune si brune‑galbui podzolice. In lunca Somesului intalnim soluri de natura aluvionara, iar in Campia Eriului soluri nisipoase.



In Satu Mare sunt reprezentative in cele trei zone distincte: Tara Oasului, Zona Codrului si Campia Somesului, in care se gasesc aspecte caracteristice culturii, artei si civiliza-tiei populare romanesti, maghiare si germane, cu tra-saturi specifice, dar si de influenta reciproca.



Pastratori ai unor valori etno‑culturale autentice, osenii au reusit sa transmita din generatie in genera-tie ceea ce are mai de pret un popor: limba, portul si datinile stramosesti.



Tara Oasului a devenit celebra prin portul popular, prin arta, muzica si dansul specific osenesc, care se desfasoara privirilor in special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunti, hore, sezatori, sambre, lautul torturilor si alte sarbatori.



Casa oseneasca straveche este construita din lemn, cu acoperis de sindrila sau paie, inalt si tuguiat cu “tarnatul” (pridvorul) sprijinit pe “suliti” si cu “vranita” (poarta mare de la curte)



A doua zona etnografica, care cuprinde cea mai mare parte a judetului, respectiv centrul si nord‑vestul acestuia este Campia Somesana.



Datorita influentelor din mediul urban, traditiile specifice acestei zone s‑au pierdut treptat, pastrandu‑se in unele sate cateva elemente de arhitectura, folclor si port popular, specifice sculptata artistic in lemn de stejar.



A treia zona etnografica, Codru, isi are denumirea de la padurile de fag si de stejar existente aici pana spre sfarsitul secolului trecut.



Creatia materiala si spirituala a acestei zone se face remarcata indeosebi prin arhitectura populara.


Aici intalnim originale suri de dimensiuni monumentale, cu porti decorate prin traforaj in relief cu elemente geometrice, florale, zoomorfe si antropomorfe si mai

ales, renumitele biserici din lemn de la Corund, Soconzel, Stana si Bolda, datand din secolul XV I I I .



Dintre dansurile specifice acestei zone remarcabile sunt “Romanescul”, “Codrenescul”,  “Scuturatul”,  “Ardeleana” si “Batranescul”, dansuri dificile si spectaculoase.


Elementele etnografice specifice se fac cunoscute prin “Festivalul anual al folclorului codrenesc”, care are loc la sfarsitul lunii august, intr‑un pitoresc decor natural din padurea Oteloaia










Stilul Rustic


2. Descrierea Stilului Rustic


Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si, mai mult chiar, fiecarei zone sau regiuni geografice, cu elemente de interferenta si cu influente dificil de descifrat si departajat. Formele constructive fiind simple si specifice regiunii respective unele dintre acestea nefiind acceptate in alte regiuni.


Traditionalismul in arta rustica a avut si mai are influente hotaratoare asupra dezvoltarii anumitor stiluri rustice. Datorita acestui traditionalism, in timp, stilurile rustice nu au prezentat interes pentru producatorii de mobila, deoarece cantitatile necesare de mobilier, fiind mai mici, nu erau rentabile, dar tendintele actuale vor sa aduca din nou in producerea de mobilier, mobilier stil care sa indeplineasca cerintele actuale ale functionalitatii prin utilizarea de elemente si solutii constructive cat mai eficiente si cat mai economice.


Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice germane, franceze si flamande se pastreaza si in prezent, proiectanti de mobila incercand sa gandeasca mobilier rustic cu functiuni moderne, actiune dificila dar nu imposibila.


In sec. al - XV lea si sec. al -XVI lea in Germania arta este puternic influentata de Renastere, astfel o parte din mobilierul rural precum si cel al burgunzilor primeste relatia renasterii. Rama cu tablie devine rama cu tablie profilata.


In sec. al - XVII lea piesele de mobilier devin mai bogate datorita amprentei barocului. Dincolo de 1700 rusticul nu a mai avut o linie specifica ci una simpla de neogotic, neorenastere, neobaroc. In locuintele celor bogati sau celor rurale in general forma de referinta si majoritatea ornamentelor erau din baroc.


Daca mobilierul are fronton curb fara elemente decupate rezulta ca are influente din renastere.


Stilul rustic reprezinta in primul rand o reactie impotriva fastului, monumentalitatii si a pretinsei rigiditatii.

Acest stil impune o oarecare eleganta mai subtila un rafinament mai confortabil.


Aceasta modificare de stil nu reuseste inca sa influenteze anumite elemente esentiale ale decorului ce raman in continuare dependente de perioada precedenta. Speciile utilizate avand culori deschise, iar ornamentatia este mai putina.

Tendintele actuale ale mobilierului rustic sunt inspirare din rusticul german, restauratia franceza, rusticul italian, etc. mobilier care reuseste sa readuca prin culoarea si estetica sa frumusetea interioara a incaperilor.


Rezolvarea problemelor de confort in existenta populatiei s-a realizat

prin executia unor forme simple, mai putin ornamentate, care urmaresc mai mult indeplinirea rolului functional decat cel estetic.


Prin reactualizarea stilurilor consacrate istoric sa incercat sa se realizeze o adaptare a mobilierului la nevoile oamenilor, impunandu-se prin aceasta un studiu permanent si foarte atent al caracteristicilor care il definesc.


Stilurile rustice actuale sau mai bine denumite neostiluri, sunt intr-o permanenta transformare fiind in totala corelatie cu evolutia vietii si a materiilor prime si materialelor utilizate in constructie.


Proiectantii de mobilier rustic actualizat trebuie sa fie permanent documentati din punct de vedere al noilor tehnologii, al noilor utilaje si al tehnicilor de decorare, avand de asemenea la dispozitie toate studiile referitoare la comertul de mobilier, la tendintele modei in constructia si decorarea mobilei.


Mobilierul rustic actual este un stil simplificat, actualizat in care cel mai specific element este rama cu tablie profilata.







Studiu de stil


MOBILIERUL RUSTIC ROMANESC


Interioarele caselor romanesti de tip arhaic sunt foatre simple,s-ar putea spune rudimentare.O privire asupra interioarelor din adaposturile temporare,unde se pastreaza unele elemente arhaice de organizare refugiate aici din casele asezarilor permanente,poate sa ofere o imagine asupra modului de aranjare a mobilierului in locuintele mai vechi.

Mobilierul cu caracter fix este elementul ce face parte componenta din structura de organizare a interiorului casei romanesti.

In arta populara romaneasca exista o mare diversitate de forme decorative,grupate in cateva mari familii de motive,usor de recunoscut ,in ciuda diferitelor forme sub care apar,in functie de zonele geografice ale tarii.


Cele mai des intalnite sunt semnele solare,arborele vietii,imaginea omului,etc.Ele apar singure sau in cambinatii.

-semnele solare:forme prin care se exprima simbolul soarelui sunt multiple :

meandre,spirale simple,spirale duble,triple,cruci formate din patru triunghiuri.


-arborele vietii:are o serie de tipare plastice:

*tiparul traco-dacic:sub forma unui brad.

*tiparul elenistic:vas cu flori sau vas cu flori si cu pasari.

*tiparul ionian:elemente commune cu tiparul traco-dacic avand in plus radacinile figurate.

-imaginea omului:in arta populara este reprodus simbolul sau ideea de om.Imaginea omului nu apare frecvent la mobilier.

In ceea ce priveste scaunele,acestea constituie o piesa de mobilier ce a atins o mare varietate de forme:

-scaune joase cu forme rotunde,partate,dreptunghiulare.

-scaune lungi.

-scaune inalte


Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar mai mult fiecarei zone sau regiuni geografice.


Formele constructive si modul de ornamentare sunt simple si specifice regiunii respective.


Traditionalismul in arta rustica a avut si mai are influente hotaratoare asupra dezvoltarii anumitor stiluri rustice


Datorita acestui traditionalism,in timp stilurile rustice nu au prezentat interes pentru produsele de mobile,deoarece cantitatile necesare de mobilier,fiind mai mici,nu erau rentabile.In plus,tendintele de generalizare ale anumitor stiluri artistice nu au dat nici un rezultat.


Dezvoltarea localitatilor rurale si ridicarea nivelului de cunoastere al populatiei a dus la indreptarea atentiei catre stilurile artistice consacrate istoric,abandonandu-se din locuinte mobilierul rustic,rezultat al mutatiilor survenite in preocuparile,gusturile si necesitatile oamenilor.


Tendinta permanenta de urbanizare,de modificare a locuintelor,a dus treptat la abandonarea stilurilor rustice,acestea ramanand la faza de muzeu.


Producatorii de mobila au incercat,in timp,realizarea unor simbioze intre stilurile rustice si cele de la curte,rezultand un produs mai mult sau mai putin acceptat,dar care nu prezinta gratia unei ascensiuni largi si permanente.


Rezolvarea cerintelor de mobilier rustic a ramas sa se faca zonal,in ateliere mici,cu flexibilitate mare in schimbarea productiei,acolo unde se cunosc in amanuntime particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului rustic.


Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice germane si franceze se pastreaza si in present, proiectantii de mobila incercand sa gandeasca un mobilier rustic cu functiuni moderne, actiune dificila dar nu imposibila.


In sec. al – XV – lea si sec. al – XVI –lea in Germania arta este puternic influentata de renastere, astfel o parte din mobilierul rural precum si cel al burgunzilor primeste relatia renasterii.Rama cu tablie devine rama cu tablie profilata.


In sec. al – XVII – lea piesele de mobilier devin mai bogate datorita amprentei barocului.Dincolo de 1700 stilul rustic nu a mai avut o linie specifica ci una simpla de neogotic, neorenastere, neobaroc.


In locuintele celor bogati sau celor rurale in general forma de referinta si majoritatea ornamentelor erau din baroc.Daca mobilierul are fronton curb fara elemente decupate rezulta rezulta ca are influente din renastere


Stilul rustic reprezinta in primul rand o rectie impotriva fastului, monumentalitatii si a pretinsei rigiditati.


Acest stil impune o oarecare eleganta mai subtila, un rafinament mai confortabil.


Aceasta modificare de stil nu reuseste inca sa influenteze anumite elemente esentiale ale decorului ce raman in continuare dependente de perioada precedenta.


Speciile utilizate avand culori deschise, iar ormanentatia este mai putina.


Tendintele actuale ale mobilierului rustic sunt inspirate din rusticul german, restauratia franceza, rusticul Italian etc. mobilier care reuseste sa aduca prin culoarea si estetica sa frumusetea interioara a incaperilor.


Rezolvarea problemelor de confort in existenta populatiei s-a realizat prin executia unor forme simple ,mai putin ormanentate, care urmaresc mai mult indeplinirea rolului functional decat cel estetic.


Prin realizarea stilurilor consacrate istoric s-a incercat sa se realizeze o adaptare a mobilierului la nevoile oamenilor, impunandu-se prin aceasta un studiu permanent si foarte atent a caracteristicilor care il definesc.


Stilurile rustice actuale sunt intr-o permanenta transformare fiind in totala corelatie cu evolutia vietii si a materiilor prime si materialelor utilizate in constructie.


Proiectantii de mobilier rustic actualizat trebuie sa fie permanent documentati din punct de vedere al noilor tehnologii, al noilor utilaje si al tehnicilor de decorare, avand de asemenea la dispozitie toate studiile referitoare la comertul de mobilier, la tendintele modei in constructia si decorarea mobilei



Interiorul locuintei taranesti

Interiorul casei taranesti din Romania, dezvoltat pe fondul unei indelungate traditii de ordin functional si estetic, reprezinta o unitate de legatura intre diferitele zone geografice din tara noastra.

Printre primele dovezi asupra existentei mobilierului pe teritoriul tarii noastre se numara unele piese de lut ars ramase din epoca nolitica (cultura Gumelnita); ele redau, intr-o anumita masura, mobilierul taranesc de astazi (masa, scaun).

Dintre factorii care au determinat evolutia si diversificarea interiorului taranesc, amintim: nevoia de confort care a dus la marirea spatiului de locuit (prin construirea altei incaperi, prin transformarea tindei sau a camarii in odai de preparat hrana, prin construirea unei camari etc.); imbunatatirea conditiilor de dormit si de luat masa (introducerea patului cu saltele si a mesei dreptunghiulare inalte in locul celei rotunde joase); influenta arhitecturii culte, laice si religioase.

A existat initial o legatura organica intre spatiul de locuit si amenajarea acestuia, interiorul constituind de la inceput un ansamblu unitar.

Interior de casa romaneasca


Interiorul locuintei taranesti este organizat in functie de patru centre compozitionale: sistemul de incalzit si preparat hrana, patul, lavitele si coltul in care se afla dulapul cu vase.

Patul reprezinta punctul de maxima importanta decorativa a interiorului, datorita tesaturilor expuse aici.

Pe intreg teritoriul tarii exista printre locuintele taranesti trei tipuri de structuri distincte:

Tipul I: sistemul de incalzire se afla in coltul format de unul din peretii transversali cu cel longitudinal, din spate. In continuarea sursei de incalzire se afla, de-a lungul peretelui, patul, iar in coltul opus intrarii se afla doua lavite dispuse in unghi, cu masa in fata; lada de zestre e asezata la capatul patului sau pe lavita.

Exemple de acest gen reprezinta interioarele din Maramures (Chioar, Lapus, Oas). Acest model nu se intalneste in casele din campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei

Tipul II: nucleul de incalzire format din vatra libera si soba oarba se afla langa peretele median. Paturile stau pe tarusi sau pe talpi. La capatul patului sa afla lada de zestre. Acest model se mai intalneste si azi in campia Olteniei, Munteniei si Dobrogei.

Tipul III: sistemul de incalzire se afla langa peretele median, paturile (doua), dispuse paralel, incadreaza masa; lada de zestree asezata pe podea la capatul patului. Este dintre toate, modelul cel mai recent.

Mobilierul tipic romanesc, dainuind din cele mai vechi timpuri si existent pana in prima jumatate a secolului XX, este format din piese cu caracter fix, dispuse de jur imprejurul peretilor, centrul camerei ramanand liber.

In interiorul casei cu o camera de locuit si camara (din Tara Hategului, tinutul Padurenilor si Muntii Apuseni, intalnita in trecut in toata Transilvania), cu intrari separate de pe prispa, patul este plasat in continuarea vetrei, iar mas, avand in fata doua lavite in unghi, se afla in coltul opus.

Aceasta structura se intalneste si in Moldova la casa cu tinda rece.

In Moldova, casele mai noi au doua paturi asezate paralel, iar lavitele imbinate la colt dispar.

Casa cu tinda calda din Transilvania are in prima incapere cuptorul cu vatra libera in fata, iar in 'casa' cuptorul cu cahle, devenit de cel mai multe ori doar un element decorativ.

Vatra romaneasca din Transilvania

La casele cu doua camere si tinda apare in camera 'curata' un al doilea pat, asezat in coltul cu lavite; paturile sunt inalte si au in fata cate o banca cu spatar.Patul este o piesa de mobilier care deriva din lavita si apare in locuinta taraneasca in secolul XIX.

In Transilvania, ele sunt foarte inalte, iar in Moldova mai scunde. In nordul si vestul tarii, paturile sunt asezate in unghi, ca si lavitele, ocupand doua sau chiar trei laturi ale incaperii; fiind mult mai late decat in alte parti, permit dormitul de-a curmezisul. In locuintele cu doua incaperi si tinda centrala, paturile di 'casa curata' sunt asezate paralel, de-a lungul peretilor, intre ele aflandu-se masa inalta.

Acest mod de organizare e unitar pentru Campia Dunarii, Transilvania si Moldova. Tipuri de pat:

- patul cu picioarele infipte in pamant, sau sprijinite pe talpi sau capre, intalnit in Muntenia; azi are un caracter de 'piesa de muzeu';

- patul inalt, cu banda pentru acces, in fata, compus dintr-un cadru de scanduri cu patru picioare, intalnit in Transilvania. Uneori, are un fel de baldachin format dintr-un schelet de scanduri pe care se pun tesaturi decorative;

- patul suspendat din Bucovina, fixat intre barnele peretilor si atarnat de grinda printr-o tija;

- patul din nordul Moldovei, cu stalpi inalti la capete;

- patul cu tablii, de factura oraseneasca. Culmea este o bara de lemn fixata de doua grinzi ale plafonului, deasupra patului sau in jurul sobei. Astazi ea se intalneste in Moldova si in unele parti ale Transilvaniei, Banatului, Munteniei si Olteniei.

Foloseste pentru agatat si uscat hainele; uneori joaca rol decorativ, de expunere a hainelor si tesaturilor.

Lavitele sunt cele mai vechi piese de mobilier, prezente si in vechile case boieresti. In secolul XIX ele au inceput sa fie inlocuite cu banci lungi cu spatar sau cu lada dedesubt, care serveau si pentru pastrarea hainelor si pentru dormit.

Mesele sunt de trei tipuri: - masa mica rotunda, de traditie orientala si balcanica, in Oltenia si Moldova,din ce in ce mai putin frecventa; masa de tip germanic, cu talpi laterale puternice si sertare dedesubt, raspandita in Marginimea Sibiului si Tara Barsei

Mobilierul fixat pe perete il constituie cuierele, politele, blidarele, podisoarele, coltatele.

Lada de zestre folosita pentru pastrarea imbracamintii, ocupa un loc de cinste in organizarea interiorului, fiind asezata la capatul patului sau pe lavita.

Lazile erau impodobite cu crestaturi, iar cele 'brasovenesti' erau pictate. Unele au capacul plat, altele bombat (Crisana, centrul Transilvaniei, Valcea).

Tipuri de lazi romanesti


Decoratia mobilierului infatiseaz o serie de motive, diferentiate pe marile zone etnografice, dupa cum urmeaza: in regiunea Bihor - siruri de semisercuri, in

Arges si Valcea - simbolul soarelui (rozete, si cercuri concentrice), in zona Gorjului - linii drepte intretaiate, pe valea Bistritei - decor vegetal, in Nordul Moldovei, Tara Lapusului si Tara Lovistei - crestaturi, uneori cu prezente cromatice. Tesaturile reprezinta elementul decorativ principal al interiorului, fiind asternute pe mobile, fixate pe pereti, pe culme sau pe grinda. Tesaturile de lana sunt fixate pe perete in dreptul locului de dormit, mai ales in Muntenia, Oltenia, Dobrogea si Moldova, fiind tesute in tehnica chilimului. In Moldova si Oltenia, se aseaza pe perete, in dreptul patului sau al lavitelor laicere sau pparetare compuse dintr-o singura foaie de alesaturi.

In Moldova, Transilvania de nord, Banat, Oltennia, Muntenia si Dobrogea, pe pat, pe perete sau pe culme se pun scoarte formate din doua sau trei foi reunite. Tesaturile de canepa, in , bumbac si borangic predomina in decorarea interiorului caselor din Transilvania (ponievi si fete de masa, stergare, chindee, lepedee de culme, foi de grinda etc.). Ceramica cu caracter ornamental are un rol important in impodobirea locuintelor din Transilvania, unde se agata de grinda, in cuiere sau pe pereti, blide, cancee, si oluri.

O mare serie de vase de ceramica, ca de pilda oale, chiupuri, ulcioare, strachini sunt folosite ca obiecte de uz casnic.

Obiecte de uz casnic functional si decorative (din lemn, ceramica, metal)

In Valcea, Arges si Muscel, ornamentatia interiorului este mai bogata: pe pereti - farfurii, incadrate de stergare, scoarte, iar pe pat - toluri mitoase. Stergarele sunt aranjate drept sau in forma de fluture.

Se disting, in special, mobilierul oltenesg bogat impodobit cu crestaturi, scoartele muntenesti cu motive pe fond albastu sau verde inchis si tesaturile din Dobrogea in culori vii si dimensiuni mari.

In Moldova, incaperile caselor au pe pereti laicere si paretare vargate. Sobele au forme destul de complicate, cu profiluri, creneluri, arcade si nise.

In Tara Vrancei, Bicaz si Suceava, incaperile sunt imbracate aproape in intregime cu laicere si paretare, vargate vertical si dispuse in registre orizontale. Pe lazile de zestre sunt asezate in teancuri tesaturile lucrate in casa.

Deasupra patului se afla culmea, pe care se pun, alaturi de hainele de sarbatoare, tasaturi colorate si perne albe. Pe peretele longitudinal din fata se agata mici dulapuri, coltare si blidare. Cuptoarele sunt folosite si pentru dormit.

In Maramures, hornul sobei prezinta uneori cahle smaltuite. De culme atarna tesaturi, cele de panza alternand cu cele de lanan, iar pe barnele transversale ale tavanului se atarna oluri de ceramica.

In Transilvania, patul este inalt si are un important rol decorativ. In unele zone, culmea a disparut, in altele, apare 'patul cu bolta' inalt, acoperit cu tesaturi si perne. In zona Tarnavelor patul are spatar pictat cu flori.

In Tara Hategului si Muntii Apuseni peretii sunt inconjurati in partea superioara de o panza vargata si de stergare drapate cu cute verticale. In impodobirea interiorului predomina tesaturile de panza, culoarea dominanta fiind cea rosie.

O nota particulara o da si folosirea ceramicii decorative si a icoanelor pictate pe sticla. Interioarele dau o impresie de bogatie neintalnita in alte parti ale tarii, datorita abundentei de tesaturi decorative viu colorate.In Banat si Crisana, interiorul este bogat si diferentiat, continand unul sau doua paturi, una sau doua banci, o masa, un dulapior de vase, o lada de zestre. Pe pat se aseaza 'pricovite' de lana groasa, lucrate la darste, sau scoarte viu colorate. Scoartele se aseaza si pe culme si, uneori, pe perete. In zona Lugojului intalnim patul ce baldachin. In Crisana, interiorul are o organizare mai severa, cu doua paturi paralele, o masa incadrata de banci cu spatar, asezata sub ferestre, lada de zestre si un dulap pentru vase. Predomina nuantele deschise si culoarea


1. INTERIOARE TARANESTI DIN ZONA CODRU

Fiecare casa taraneasca din Satu Mare e un mic muzeu popular unde autenticul este pastrat si transmis peste veacuri.

Decorarea interiorului caselor este in exclusivitate activitatea femeilor, care isi pun maiestria si simtul pentru frumos pe deplin in functie.

Aranjarea mobilierului se face in asa fel incat, mijlocul odaii sa ramana liber si sa fie folosite toate spatiile. Piesele din care se compune mobilierul unei odai sunt:

Cuptorul cu vatra - ocupa un spatiu considerabil in teriorul traditional; este de importanta vitala intrucat asigura incalzirea camerei, gatitul mancarilor etc.

Masa, inconjurata pe doua parti de lavite fixate de-a lungul peretilor, folosite pentru sezut sau uneori pentru dormit in cazul familiilor numeroase.

Coltul de deasupra mesei este impodobit cu un procut lung care acopera doi pereti pana la geam. In Borsa in special, procutul este pe fond negru cu ruji combinate cu carlige, tesute “ales” in culori vii de rosu, roz si nuante de verde care dau o lumina aparte odaii.

La marginea de sus a procutului sunt insiruite blidele de lut lucrate de olarii satelor cu multa maiestrie, intercalate ici colo cu icoane.

Stergarele aranjate dupa blide si icoane, cu modele unul mai frumos decat celalalt,de culoare alba si cu model “ales” sau “nevedit”, sau unde gospodina este mai in varsta , tesute mai simplu “in tablite”, dau un aer de veselie si adevarata sarbatoare odailor taranesti.

Patul - acoperit cu lepedeu tesut di, moale si pufoasa, pentru ca a fost “valturata”, are model cu procutul , sau este simpla in dungi,canepa, iar peste el cu traditionala cerga din lana



Lada de zestre - este cel mai de seama element al mobilierului traditional este asezata in capatul lavitei si in ea se pastreaza hainele de sarbatoare, podoabele populare, zgardanul, margelele, actele casei, banii si tot ce este mai de valoare.

O lada de zestre speciala, (care este intodeauna ornamentata foarte frumos cu figuri geometrice si linii care se intretaie specific fiecarei zone), este pregatita pentru maritisul fetei din casa.

Cu multa migala si in timp este pregatit trusoul pentru viitoarea mireasa: cerge din lana pufoase si moi de un colorit aparte, tesute “ales” cu modele in doua culori sau simple cu dungi alb-negru sau alb-gri; procute pentru perete tesute “alese”in culori vii tesute cu modelul traditionalelor rujii, cuprinse ca intr-o hora nebuna; stergare tesute “alese” mai scurte pentru blide si mai lungi pentru icoane;

Fete de masa mai mici si mai mari tesute sau alteori cusute in model “peste fire” , “in cruci”sau “ in chelin”; perne si perinute decorative, ”desagi” din care se confectioneaza traditionala “traista maramuresana”, cearceafuri cu “cipca” crosetata in “coltisori”, stergare tesute simplu din in si canepa pentru fata sau bucatarie si multe multe alte dichisuri


Lazile de zestre din casele de odinioara erau confectionate cu precadere din lemn.


Fiind un material usor de modelat, decorativ prin natura sa, de multe ori era doar ars, baituit, uns cu ulei.


Pentru a se inchide porii si pentru a nu se pata la eventualele accidente - lichide varsate sau lasat simplu, fara nici un fel de vopsea, timpul fiind singurul care sa-si puna amprenta si sa-i modifice culoarea in fiecare an.



2.2. Tipuri de mobilier rustic pentru pastrare si intretinere “ Lada de zestre” cat si pentru mobilier de sedere si odihna “Scaun “









Scaun rustic de tip bar


























Scaune din Stroiesti jud Arges




















Lazi de zestre crestate cu cu cutitul sub diferite forme











Muzeul de Etnografie Soconzel







Lada cu capac bombat lucrat de Ion Toader


Cu sistem de rabatere a capacului
















Scaun din zona Homoroade:


-- spatar taiat in unghi







Scaun din satul Baita:



─spatar cu ornament de tip inima















Scaun din localitatea Stroiesti







Scaun din zona Banat











Lada din comuna Socond












Lada din zona Bihor



















Tipuri de lazi pregatite pregatite pentru zestrea primita de la parinti











Scaun cu anumite cerinte omenesti











Scaun rustic regional


























Scaune cu diferite modele de spatare ornamentate




















Scaune din zona Banat






















Lazi de zestre ale Muzeului Etnografic din Soconzel





















Ornamente specifice lazilor de zestre la peretii laterali




















Scaun din biserica satului din secolul al XVII




3. Ornamente specifice mobilierului din zona


Ornamentele din aceasta zona sunt cele cu caracter vegetal din mai multe motive :


─numele acestei zone denumita Codru

─zona este in mare parte impadurita

─satele sunt foarte aproape de padure drept urmare sunt si aceste ornamente cu caracter vegetal

─singura ocupatie a oamenilor din zona Codru este lemnul


Ornamentele difera si de la om la om datorita faptului ca pe acea vreme existau oameni instariti si oameni saraci.


Acest lucru este observat pe lazile zestre si scaune care sunt mai bogate in ornamente la oameni instariti ai satului si doar cate un ornament maxim doua la cei mai saraci din acel loc.


Ornamente de alt tip (stelute, rozete , incrustatii bisericesti, punct de diamant, crestaturi ) toate acestea find crestate cu diferite unelte de pe aceea vreme.


In mare parte sculpturile erau crestate cu cutitul de mari mesteri ai satului (Ion Toader, Gheorghe Strambu, Simion Lexut) etc.


Va vom prezenta cateva din sculpturile si crestaturile acestor zone numite Codru.


Unul din satele acestei zone este satul Soconzel unde vom vedea cum aceste locuri si-au pastrat traditia si portul popular dar si mobilierul care este de aceasi varsta cu oamenii acestui sat.

















Ornamente cu caracter vegetal (frunza de brad crestata pe lada de zestre)





















Crestaturi circulare pe fata lazilor de zestre























Crestaturi drepte















Rozete aflate pe usile de la biserica de lemn din satul Soconzel















Ornamente cu motive florale pe sura din satul Soconzel




3.1. Materiale, tehnici de lucru si unelte folosite.


Meseriile lemnului in functie de specializare se imparteau in:

- dulgherie cei ce lucrau casele, anexele gospodaresti si gardurile;

- rotarie cei care lucrau rotile, carutele si carele;

- tamplarie cei care lucrau mobilierul,

- o categorie aparte o reprezinta rudarii care lucrau linguri, unelte agricole, lazi si hambare.


a)Dulgheritul


Constructia casei. Lemnul sub forma de busteni lungi era adus din padure cu caruta cu cai sau carul cu boi, era cioplit, scurtat si incheiat la colturi prin imbinari pe sfert.

Pentru cioplire se folosea securea si barda. La imbinarea pe sfert se folosea ferastraul si barda. Unele imbinari mai complexe erau consolidate cu cuie de lemn si scoabe metalice

Constructia gardurilor impunea realizarea celor trei componente principale: bulumacii (babele sau stalpii gardului), latii si uluca.

Bulumacii se realizau din stejar (Quercus Robur L.) sau salcam (Robinia Pseudoacacia L.). erau ciopliti pe patru parti, partea care se ingropa avea sectiune mai mare decat cea de deasupra solului. De asemenea parte ce se ingroapa era arsa superficial in scopul protectiei preventive.

Latii confectionati din fag (Fagus Sylvatica L.), stejar (Quercus Robur L.), arin (Alnus Glutinosa L.), plop (Populus tremula L.) se ciopleau pe doua parti.

Uluca se confectoina prin spargerea cu securea a trunchilor de fag (Fagus Sylvatica L.), cu diametru mare (60-80 cm.) si cu lungime cuprinsa intre 1-1,6 m pentru finisare se cioplea apoi cu barda. In functie de material se putea face pana la trei sute de uluci pe zi.


b)Rotaria.


Carutele se lucrau din diferite specii de lemn in functie de reperul executat, astfel:

- butucul rotii se facea din ulm (Ulmus minor L.) sau mesteacan (Betula Pendula Roth.);

- spitele din stejar (Quercus Robur L.), salcam (Robinia Pseudoacacia L.) sau frasin (Frasinux excelsior L.);

- obezile din fag (Fagus sylvatica L.);

- furcile din plop (Populus tremula L.).


Toate componentele se ciopleau cu securea sau barda, se indreptau si se scoteau la grosime cu rindeaua, dupa care erau asamblate.

Durata de lucru a lemnariei unei carute era de o saptamana. Dupa acesta carutele erau „legate in fier” de catre mesterii fierari. Se preferau carutele lucrate din lemn de stejar (Quercus Robur L.) sau salcam (Robinia Pseudoacacia L.) datorita duritatii naturale a acestor specii. Acesta duritate naturala facea ca procesul de prelucarare sa fie mai greu.

Mesteri rotari amintim pe Ghica Magureanu, Ghica Iliescu, Gheorghe I.N.Gr. Trufasila (n.20 februarie 1907), iar fierar pe Nae Codinescu, Ion N. Topliceanu (Nelu Neamtu, n. 1924) toti din satul Soconzel



c) Lazi si hambare, unelte agricole, linguri.


Pentru constructia lazilor si hambarelor se folosea lemnul de fag (Fagus sylvatica L.). bustenii cu lungimea necesara si cu diametru cuprins intre 60-80 cm erau adusi acasa si sparti cu securea si barda obtinandu-se scandura (lemn de sama in termenul regional).


Dupa ce se obtinea scandura era afumata „pa fund, . , sa nu intre carii in ea, sa nu intre viermii-n ea”, in scopul protectiei impotriva insectelor.


Dupa aceasta protectie se prelucra lamba si ulucul pentru asamblare „ ca vine bagat in scobitira lemnu cela .



Urma operatia de asamblare a peretilor dupa care se afuma intreg ansamblul in scopul protectiei preventive. Interesant este sistemul de strangere cu pene dintre partea din spate si cea din fata a hambarului. Hambarele puteau avea capac plan sau bombat.


Uneltele agricole care necesitau o tehnica de executie aparte sunt cele pentru stransul fanului: furca si grebla.


Furca se executa din lemn de frasin. Lemnul spart si cioplit este „luat la cutitoaia dreapta” iar pentru a-i da rotunjimea necesara se foloseste cutitoaia curba. Dupa acea se despica cu fierastraul pentru coarne, i se pune o „clantuna” – distantier intre coarne si se aseaza in tipar pentru a se da forma concava a coarnelor. In tipar se lasa sa atarne pana cand cade singura.



Grebla se confectioneaza din frasin si carpen. Coada urmeaza aceleasi operatii ca si furca. Dupa confectionarea cozii se „ face vatraiu’ ala car’ ii dai gauri; doua pentru coada, jos, gauri multe, manual, pentru dinti”

. Dintii se fac manual folosind cutitul din lemn de salcam sau stejar.


Lingurile se fac din material de prun, paltin, plop si cires. Cele din prun si paltin necesita o fierbere inainte de prelucrare.


Materialul taiat la lungime si spart se ciopleste, dupa aceea „il iei la tesla” pentru a-i realiza causul.


Pentru adancirea causului se prelucreaza folosind cutitoia si scoaba. Dupa aceste operatii lingura este pusa le uscat. Daca este realizata din plop dupa uscare este gata, daca se face din celelalte esente necesita operatii de slefuire.


Aceasta categorie de obiecte se realizau de catre mesterii rudari, printre acestia amintim: Alexandru Il. Floca (n.30 martie 1927 – m.16 noiembrie 1990), sotia sa Florica Costache (n. 8 octombrie 1933), Ionu lui Marie (n.1918).


Acestia dupa ce realizau un numar de obiecte porneau sa le vanda la targurile din regiune sau plecau in dealuri unde le dadeau la schimb pe cereale.


d) Tamplaria


In cadrul acestei ramuri a prelucrarii lemnului se disting doua faze de evolutie. Prima faza o constituie faza dulghereasca, in care mobilierul era executa cu unelte folosite in dulgherie, si anume barda, cutitoaie, scoaba, etc.. tehnicile de lucru sunt cele descris mai sus, se foloseau imbinari usor de realizat prin lamba si uluc, asamblari cu pene, asamblari consolidate cu cuie de lemn.


O alta caracteristica a cestei faze ar fi faptul ca nu se folosea adeziv la imbinari. A doua faza o constituie faza tamplareasca, faza in care s-a trecut la folosirea uneltelor specializate ca rindele de diverse tipuri, fierastraie diverse, apar imbinarile ce necesita mai multa manopera cum ar fi cele in coada de randunica, apar diverse dispozitive de lucru denumite generic drept „sluga”.



Desigur nu se poate face o delimitare precisa in cea ce priveste evolutia si aparitia in timp a celor doua faze deoarece ele au coexistat in timp.


Materia prima pentru produsele de tamplarie executate in prima faza o constituia lemnul de si fag (Fagus sylvatica L) si stejar (Quercus robur).

O data cu diversificare metodelor de lucru si trecerea la a doua faza s-au folosit si late specii ca: molid (Picea abies), brad (Abies Alba Mill), frasin (Fraxinus excelsior L.), prun (Prunus domestica L.), par (Pirus comunis L.), cires (Prunus avium L.), nuc (Juglans regia L.), paltin (Acer pseudoplatanus L.), tei (Tilia cordata L.), ulm (Ulmus glabra L.).

Daca in prima faza scandura se obtinea din busteni prin spargerea cu securea si cu barda in timp s-au folosit joagarele actionate de apa pentru obtinerea cherestelei. Un astfel de joagar functiona la Socond in jud.Satu mare la inceputul secolului XX. pe locul numit astazi „La Joagar”.

Masa inchisa, rotunda, se confectiona astfel: tablia se face din doua bucati mari de fag cioplite cu barda, care se imbina in lamba si uluc intre ele „ da sa face tot una”. Dupa ce s-au imbinat se fac trei gauri pentru fixarea picioarelor. Picioarele se realizeaza din stejar sau salcam cu cepuri rotunde proprii.

Scaunele rotunde si joase, aveau sezutul cioplit din lemn de fag si picioare asemenea mesei. La unele dintre ele se scobea sezutul cu tesla „ le teslui cu tesla daca le faci scobite sa sa aseze curu acolo”. (Robea, 1997)



Fig.6.3.Diverse tipuri de cutitoi. Muzeul National al Satului Soconzel din Satu mare









Fig.6.4. Rindea reglabila pentru nut (uluc), ce a apartinut lui Ion Toader











Fig.6.5. Rindea reglabila pentru nut (uluc), ce a apartinut lui Ion Toader


Fig.6.6.. Rindea reglabila pentru falt ce a apartinut lui Ion Toader



Fig.6.7. Rindea pentru degrosare, ce a apartinut lui Ion Toader




Fig.6.8. Rindea profilata, ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.9. Ferastrau pentru decupare, ce a apartinut lui Ion Toader


.

Fig.6.10. Ferastrau pentru traforare, ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.11. Mai de lemn, ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.12. Sfredel cu trei varfuri de lucru, ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.13.Fierastrau pentru rostuire, ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.14.Compas ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.15.Tesla curba ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.16.Sluga pentru strangere ce a apartinut lui Ion Toader

Fig.6.17. Sluga pentru taiat in unghi, ce a apartinut lui Ion Toader



3.2 Solutii constructive


Imbinarile reperelor din lemn masiv:


Imbinarile la 90° cu cep drept sau semirotund,de colt si in T,pot fi intregi sau cu umar,deschise,semideschise,strapunse sau ascunse.

Sunt preferate cepurile,avand in vedere usurinta executarii scobiturii precum si dotarea actuala a fabricilor cu masini de cepuit.

Pentru structurile care necesita rezistente mari se folosesc imbinari cu cepuri duble sau multiple si imbinari cu cep cu umar.

Aceste tipuri de imbinari se folosesc pentru inbinarea lemnului masiv.    



a)




b)



Imbinarile la 90° cu cep coada de randunica sunt imbinari care suporta solicitari mari.Ele pot fi deschise sau semideschise,simple sau multiple si se folosesc numai pentru asamblarea ramelor din lemn masiv.

a)



b

Imbinari pentru rame la °cu cep coada de randunica

a)-cep deschis simplu;

b)-cep semideschis simplu.


Imbinarile la 90° cu cepuri rotunde proprii,se folosesc in varianta cu cep ascuns,numai pentru elemente din lemn masiv.










Imbinarile la 45° cu cep drept intreg sau aplicat pot fi deschise sau ascunse. Imbinarea capetelor pieselor sub un unghi drept, nu este intotdeauna utilizata, fiind mai putin estetica, deoarece ofera pe acelasi cant sectiuni diferite in lemn. Evitarea acestui neajuns se face prin imbinari la 45°, desi rezistenta lor la solicitari, este mai slaba ca imbinarea la 90°. Ele se folosesc numai pentru asamblarea ramelor din lemn masiv.Imbinarile la 45° se pot realiza si cu lamba aplicata sau cu cepuri rotunde aplicate.Elementele ramelor pot fi confectionate atat din lemn masiv,cat si din semifabricate pe baza de lemn (PAL,MDF,panel).Imbinarile de acest tip se aplica si pentru rame poligonale imbinate la 30° si 60°





Imbinare pentru rame la °cu cep drept deschis propriu


Imbinarile prin taietura se practica pentru asamblarea ramelor din lemn masiv care nu suporta solicitari mari.Ele pot fi imbinari la 90° de capat sau de mijloc (in cruce) cu taietura dreapta (la jumatatea grosimii piesei) sau sub forma de coada de randunica.Imbinarile prin taietura se pot folosi si pentru asamblari la 45° sau in X. Pentru a mari rezistenta acestor imbinari,se folosesc cuie si agrafe de consolidare.




Imbinari pentru rame prin taietura:


a) a)taietura dreapta de capat la

b) taietura dreapta de mijloc la 90°


b)




Innadirile in lungime si latime. Unele structuri, solutii constructive, precum si necesitatea de a valorifica lemnul de lungime sau latime redusa, rezultate de la debitarea lemnului, reclama imbinarea mai multor segmente pentru a constitui reperul la dimensiunea dorita.

Innadirile in lungime sunt in cep drept si scobitura sau in cep rotund aplicat, cu dinti trapezoidali, in falt, in taietura oblica si cu taietura oblica tip prag, cu taietura in grosime sau latime.

Innadirile in lungime care asigura o rezistenta mai mare imbinarii sunt cu cep si scobitura, in falt ce se poate executa manual, in cep rotund si cu dinti trapezoidali care se executa prin prelucrari mecanice.






Innadire in lungime cu dinti trapezoidali


Innadirile in latime.Imbinarile pe latime se practica pentru imbinarea pe cant a lemnului masiv, a placilor din PAL, panel, pentru formarea panourilor cu latime, necesara diferitelor structuri ca: placi pentru masa, masute, panouri pentru sculptura. Pentru asamblarea pe latime sau grosime piesele se vor dispune astfel ca sa rezulte deformari minime. Cele mai stabile piese sunt cele debitate radial, urmate de cele debitate semiradial si apoi piesele debitate tangential.







Innadire in latime cu dinti trapezoidali


Incheieturi de colt la 90°.Asamblarea reperelor se realizeaza in functie de materialul din care sunt confectionate aceste repere.

Astfel,pentru elemente din lemn masiv se folosesc incheieturi de colt la 90° in falt,falt si uluc,uluc dublu,incheieturi la sau la 45 cu cepuri rotunde aplicate si incheieturi la 90° in dinti drepti sau dinti coada de randunica.





a






b



c

Tipuri de icheieturi de colt la 90°:

a)      in dinti drepti strapunsi;

b)     in dinti coada de randunica

c)      in uluc dublu.



Scaun Tamplaresc din zona Soconzel







Descrierea mobilierului de sedere si odihna din zona Soconzel judetul Satu Mare.


Scaunul face parte din grupa mobilierului de sedere impreuna cu alte corpuri de mobilier poate compune garnituri pentru amenajarea diferitelor incaperi ale locuintei.


Acest scaun face parte din cadrul mobilierului rustic .


Se executa intr-o singura dimensiune si este realizat in varianta fixa.


Este compus din urmatoarele repere:


picioare fata


picioare spate


cadru


balustrii


● Executie materiale .


Scaunul are toate reperele din lemn masiv si este dintr-o singura specie: Fag


Picioarele au lungimea de 440 si diam Ř 50.


Cadru sezut are lungimea de 480, latimea de 450 si grosimea de 30 mm.


Balustrii au fost obtinuti prin operatia de strunjire.


Finisarea se face cu lacuri nitrocelulozice mate 2137.


Suprafetele nu vor fii colorate .





Ambalarea produsului



L. sezut

L. spatar

Latime

Inalt. Scaun

Inalt. Sezut







Ambalarea produsului se va face in conformitate cu prevederile STAS 5223-88 privitor la materiale pentru ambalare .


Ambalarea trebuie sa asigure protectia produsului impotriva deteriorarii in timpul manipularii depozitarii si transportului la beneficiar cu mijloace auto sau cu vagon pe calea ferata.


In cutia executata din carton ondulat tip. 5R(STAS. 4258-87) se introduce cate doua

scaune suprapuse protejate in prealabil cu hartie matase si hartie de ambalaj dupa care se leaga cu sfoara de canepa 2 mm pentru a se deplasa in cutie .


Cutia este construita dintr-o singura bucata de carton ondulat si este plianta cu clape de inchidere .


Cartonul se croieste la dimensiunile de 2010 x 1385 mm.


Din carton ondulat 5R se mai confectioneaza tampoane de protectie cu dimensiunile de 450 x 500 mm.


Dimensiuni si schema de croire.


Stabilirea dimensiunilor :


─ dimensiunile produsului : 480 x 500 x 1000


─dimensiunile interioare ale cutiei: 510 x 585 1100


─dimensiunile exterioare ale cutiei: 550 x 590 x 1120.


Asezarea scaunelor in colet.


● Gabaritul coletului.


─ inaltime :470+530=1000 mm


─ latime : 520


─ adancime : 500 + 5 + 70= 575 mm



Dimensiunile interioare ale cutiei.


─ inaltime: 1075 + 2 x 3.2 + 2.5 + 8 =1100


─ inaltimea coletului 1075


─ 3.2 mm - grosimea panoului de PFL


─ 5 mm -- abateri la montaj


─ 8 mm – adaos


─ latime: 500 + 10 = 510


─ adancime: 575 + 10 = 585






Dimensiuni tampon: 500 x 570





Fig. 3.4 Schema de croire a ambalajului si dimensiuni



Ambalajul pentru un scaun cu dimensiunile si forma din figura noastra se inchide cu banda scotch si se consolideaza cu doua benzi din polipropilena.



2

6




1






3





5



Fig. 3.5 Prezentarea ambalajului



1─ cutie din carton


2─ banda de consolidare


3─ agrafe de consolidare


4─ eticheta


5─ capse


6─ banda scotch



● Determinarea bazelor de calcul pentru materiale din componenta ambalajului


● Carton ondulat 5R (STAS 4258-87)


─ Corp cutie: 2.27x1.61=3.6547 m˛


─ Tampon protectie: 0.45x 0.1 x2 buc.=0.09 m˛


Total: 3.6547 m˛


● Panou PFL 3.2 mm (STAS 6986-80)


─ Panouri protectie: 0.575 x 0.52 x 0.0032 x 2 buc = 0.00191 mł


● Hartie matase (STAS 3790-88)


─ Pentru un scaun:


─ Ambalare picioare: L = 440; Ř = 30


─ Suprafata hartie necesara pentru ambalarea unui picior:


S1 = 2πR x h = 2π x 0.0150 x 0.44 = 0.041 m˛


St = S1 + 25 % = 0.041 +0.0103 = 0.0513



─Suprafata hartiei necesare pentru ambalarea picioarelor:


St4 = 4 x S1 = 4x0.0513 = 0.2052 m˛


─Ambalarea spatarului


St2 = 0.53 x 0.41 = 0.2173 m˛


St2 = 0.2173 + 25% = 0.2173 + 0.0543 = 0.2716 m˛


Total : 0.2052 + 0.2716 = 0.4768 m˛



─Masa : 0.4768 m˛ ; 0.025 =0.0119 Kg


─ Hartie rezistenta (STAS 3789- 86 ) ( Hartie tipI, 80g/m˛ )


─ Idem ca pentru hartie ,matase, plus suprafata necesara pentryu protejarea


sezuturilor;


S3 = (0.48 +0.20 ) x ( 0.58 x 0.20 ) x 1 = 0.5304


TOTAL : 0.4678 +0.5304 = 1.0072 m˛


Masa = 1.0072 x 0.08 Kg/m˛ = 0.0805 Kg


─Sfoara de canepa (STAS 1930 – 86 )


L = ( 0.48 + 0.15 + 0.50 + 0.15 ) + 0.15 = 1.43 m


Masa : 1.43 x 0.0001 = 0.00014 Kg


─Banda scotch :


─Ambalare picioare : 4 buc. : fasii x 0.05 =0.2 m


─Ambalare sezut : 1 buc. :8 fasii x 0.10 = 0.80 m


─Ambalare spatar : 1 buc. :6 fasii x 0.1 = 0.6 m


─Inchidere colet : capac : 0.595 +0.05 +0.05 = 0.695


fund : 0.595 +0.05 +0.05 =0.695


TOTAL: 0.2 + 0.8 +0.6 +0.695 +0.695 = 2.99 m



─Lungimea unei role : 30 m


─Necesar role : 2.99 : 30 =0.099 role


─ Banda polipropilena ( STAS 9414 – 81 )


─ Consolidare pachet : Ln = 2 x 1.120 + 0.55 x 2 = 2.24 + 1.1 = 3.34


Lb = Lb + 0.15 = 3.34 + 0.15 = 3.49 m


TOTAL : 3.49 m


Masa : 3.49 x 1.306 = 0.017 Kg


─ Capse ( STAS 2304 – 80 )


─ 20 buc.


─ Agrafe


─ 2buc.


─ Eticheta


─ 1 buc.




















































































































































































































Lada de zestre din zona Soconzel







Descrierea mobilierului de pastrare din zona Soconzel jud. Satu Mare “ Lada de zestre”


Lada de zestre face parte din grupa mobilierului de pastrare.


Impreuna cu alte corpuri de mobilier poate compune garnituri pentru amenajarea diferitelor incaperi ale locuintei. Aceasta lada face parte din cadrul mobilierului rustic.


Se executa intr-o singura dimensiune si este realizat in varianta fixa.

Aceasta lada este compusa din urmatoarele componente


─ Panou capac


─ Panou fund


─ Panou fata-spate


─ Panou lateral


─ Picioare


Sipci de sustinere a panoului


─ Sipca decorativa longitudinala pe panou fata


Toate aceste repere sunt din lemn masiv si fac parte dintr-o singura specie

FAG” specific padurilor de fag din zona.


Panoul capac este alcatuit din trei elemente cu L = 960 mm, l = 150 mm,

g = 20 mm si doua sipci de capat cu L = 450 mm, l = 60 mm, g = 40 mm.


Panoul fund este alcatuit din trei elemente repere L = 820 mm, l = 130 mm

respectiv l = 110 mm g = 20 mm.


Panou fata – spate este alcatuit din trei elemente longitudinale cu L = 776 mm,

l = 180 mm, g = 20 mm.



Panou lateral este alcatuit din trei elemente L = 345 mm, l = 180 mm,

g = 20 mm.


Toate aceste elemente sunt imbinate In cep si scobitura.


Panoul fund este sustinut de cele doua sipci de sustinere care au L = 440 mm

l = 30 mm, g = 20 mm.


Picioarele sunt obtinute din cherestea de fag 40 mm cl. A cu L = 780 mm

l = 125 mm, g = 30 mm.


Lada este finisata cu shellac pentru restaurare.












































































NORME PENTRU PREVENIREA

SI

STINGEREA INCENDIILOR


Normele pentru prevenirea si stingerea incendiilor se refera la toate sectiile si societatile unde au loc prelucrarea mecanica a lemnului sub forma de cherestea, PAL, PFL, placaj, lazi sau butoaie.

Utilajele pentru ascutirea panzelor si cutitelor, polizoarele si alte scule care pot produce scantei se vor amplasa obligatoriu in incaperi fara pericol de incendiu, separat de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.

Fixarea capacelor de protectie, a gurilor de aspiratie, ale instalatiei de exhaustare se va face astfel sa nu dea loc scanteilor.

Se interzice functionarea utilajelor in cazul in care instalatiile de exhaustare nu functioneaza.

Materialul lemnos in curs de prelucrare in sectie, va fi stivuit in mod ordonat, pe carucioare, palete, platforme, neadmitandu-se depozitarea in vrac.

Este interzisa orice fel de lucrare de reparatie cu foc deschis, fara permis de lucru cu foc, din partea socirtatii prin comisia P.S.I. Este interzisa acumularea deseurilor in sectiile de productie, mai ales in apropierea lagarelor calde sau motoarelor electrice.

Este strict interzis a se lucra cu masinile de slefuit uscat sau alte utilaje la care se produce electricitate statica, cu mainile, imbracamintea sau carpe imbibate in ulei sau alte substante inflamabile.

In caz de incendiu se vor respecta prevederile referitoare la inchiderea circuitelor electrice, termice. Conform normativelor in vigoare, in toate incaperile de fabricatie se prevad instalatii de stingere a incendiilor.

Instalatiile vor fi periodic curatate de praf si rumegus.


Locurile de fumat vor fi indicate vizibil.

Locurile de amplasare a hidrantilor sau stingatoarelor manuale vor fi in permanenta degajate, cu acces liber spre ele.

Pentru stingerea incendiilor in incaperi se vor gasi stingatoare cu praf ti CO2, un covor de azbest si o lada de nisip.

Personalul in grija caruia se vor incredinta orice fel de instalatii si utilaje va fi bine instruit de catre organul P.S.I.


NORME GENERALE


In procesul de fabricatie se folosesc numai utilaje omologate, insotite de toate dispozitivele de protectie a muncii si de instructiunile de folosire ale acestora, care obligatoriu vor fi afisate la loc vizibil si usor de citit de catre toti factorii umani implicati in exploatarea lor.

Masinile si utilajele vor fi insotite la livrare de instructiuni privind montajul si exploatarea in conditii de siguranta, inclusiv cartea tehnica a masinii.

Punerea in functiune a masinii se face obligatoriu prin probe mecanice si tehnologice conduse de persoanele competente.

Orice revizie, reparatie curenta sau capitala a unui utilaj se va finaliza printr-o receptie de punere in functiune a acestuia de catre comisia tehnica numita de conducere.

Utilajele din industria lemnului care prelucreaza suprafetele lemnoase folosind scule taietoare se vor utiliza numai cu capote de protectie montate, chiar daca caopta ingreuneaza munca.



Bibliografie


Bucataru M. – Stiluri si ornamente la mobilier, Editura didactica si padagogica – Bucuresti 1991

Cismaru I., Cismaru M. – Proiectarea si fabricarea mobilei de arta, Editura Dealul Melcilor - Brasov 2002

Ionescu Fl. , Nastase V. – Proiectarea mobilei si arhitectura interioarelor , Editura didactica si padagogica – Bucuresti 1970

Nastase V. – Tehnologia fabricarii mobilei Vol.1 – Reprografia Universitatii Transilvania – Brasov 1977

Nastase V. – Tehnologia fabricarii mobilei Vol.2 – Reprografia Universitatii Transilvania – Brasov 1981

Nastase V., Bucataru M. – Proiectarea mobilei – Indrumar pentru lucrari practice - Reprografia Universitatii Transilvania – Brasov 1994

Taranu R. – Fabricarea mobilei artistice si a elementelor decorative pentru mobilier – Editura Tehnica – Bucuresti 1976

Reviste si publicatii

Internet

10. Lica D. , Boieriu C. ─ Proiectarea si Fiabilitatea Mobilei

11. Roswith C. ─ Mobilier Taranesc Romanesc











Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }