QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Mijloace de reprezentare standardizate pentru desenul constructiilor de cladiri





Mijloace de reprezentare standardizate pentru  desenul constructiilor de cladiri


1.1. Standarde generale

Standardizarea desenului tehnic reprezinta o reglementare prin norme si conventii a conditiilor necesare de calitate, a modului de elaborare a produselor si implicit a documentatiei tehnice.


Pentru a fi eficient, desenul tehnic trebuie sa se bazeze pe norme si prescriptii unitare in reprezentarea si interpretarea conceptiilor ingineresti. Sistematizarea si unificarea conventiilor si regulilor de reprezentare este realizata prin standarde si norme cu caracter national si international. Acestea sunt documente emise de organizatii nationale specializate. In Romania, elaborarea si difuzarea standardelor revine Institutului National de Standardizare (INS), iar pe plan international, activitatea este coordonata de Organizatia Mondiala pentru Standardizare (ISO), cu sediul la Paris.





Standardele (normele) nationale ale fiecarei tari includ in denumirea lor un indicativ de recunoastere: “BS” pentru cele din Marea Britanie, “NF” in cazul standardelor din Franta, “ANSI” pentru cele din SUA, “DIN” pentru cele din Germania, “JIS” pentru standardele japoneze, etc. Normele internationale elaborate de organizatia mentionata sunt identificate prin prefixul “ISO”.


Standardele romanesti au indicativul SR, iar cele identice cu normele ISO, au indicativul “SR-ISO”. Standardele mai vechi, nerevazute dupa 1989, sunt caracterizate prin indicativul “STAS”.


Actuala legislatie romaneasca stabileste obligativitatea respectarii si aplicarii standardelor privind calitatea mediului si calitatea vietii. Ca urmare, standardele specifice desenului tehnic nu sunt neaparat obligatorii. Realizarea documentatiei produselor in conformitate cu standardele din domeniu conduce insa la eficienta in activitatea de proiectare, insemnand economie de timp, de munca, de bani. Respectarea standardelor de desen tehnic permite utilizarea documentatiei tehnice de catre diferiti specialisti, din diferite colective de lucru, in momente de timp diferite.

Standarde de referinta: - STAS 103-84: Linii

- STAS ISO 3098: Scris

- STAS 1-85: Formate

- SR ISO 7200-1994: Indicatoare

- SR 74-1994: Plierea desenelor

- STAS 2-82: Scari


1.2. Clasificarea desenelor tehnice

In concordanta cu varietatea activitatilor ingineresti, desenele tehnice cunosc o diversitate de forme, in functie de domeniul tehnic in care sunt utilizate, de continutul si destinatia lor, de forma de prezentare.

A.     Dupa domeniul de utilizare

desenul industrial = se refera la reprezentarea obiectelor si conceptiilor tehnice privind structura, constructia, functionarea si realizarea obiectelor din domeniul constructiilor de masini, constructii navale, aerospatiale, din domeniul electric, electrotehnic, energetic, informatic etc.

desenul de constructii = se refera la reprezentarea constructiilor de cladiri, de lucrari de arta (poduri, viaducte, tuneluri), a cailor de comunicatie, a constructiilor hidrotehnice (baraje, bazine, rezervoare) etc.

desenul de arhitectura = se refera la conceptia fundamentala si estetica a constructiilor, la evidentierea elementelor decorative si de finisare etc.

desenul de instalatii = se refera la reprezentarea ansamblurilor sau elementelor de instalatii aferente unitatilor industriale, agregatelor, constructiilor, centrelor populate etc.

desenul cartografic (sau topografic, geodezic) = se refera la reprezentarea regiunilor geografice sau a suprafetelor de teren cu forme de relief, elementele fizice naturale, constructiile si amenajarile existente etc.

desenul de sistematizare (urbanistic) = se refera la reprezentarea conceptiilor de ansamblu si de detaliu in vederea amenajarii teritoriilor, centrelor populate, unitatilor industriale si agricole etc.


B.     Dupa modul de prezentare

desenul de proiectie ortogonala = in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta din una sau mai multe reprezentari, obtinute prin proiectii perpendiculare pe planele de proiectie;

desenul de perspectiva = in care elementele si dimensiunile obiectului rezulta dintr-o singura reprezentare, obtinuta prin proiectia ortogonala pe un plan orizontal, completata cu valorile numerice ale cotelor fata de acest plan.

C.    Dupa modul de intocmire

schita = desen intocmit in general cu mana libera, respectand proportiile obiectului reprezentat (in limitele aproximatiei vizuale), dar redand numai informatiile esentiale despre acesta. Schita serveste de regula la intocmirea desenelor la scara, dar poate servi si direct ca desen definitiv, daca cuprinde toate datele necesare scopului urmarit.

desenul la scara = se intocmeste cu maxima precizie folosind instrumente de desen, redand complet toate detaliile de forma si dimensionale, precum si proportiile exacte ale obiectului.

D.    Dupa gradul de detaliere a reprezentarii

desenul de ansamblu = are ca scop reprezentarea formei, structurii precum si dimensiunile unui grup de obiecte cu rol functional comun;

desenul de piesa sau element = are ca scop reprezentarea formei si dimensiunile unui reper, a unei piese, a unei componente dintr-un ansamblu sau subansamblu;

desenul de detaliu = are ca scop reprezentarea la o scara mai mare a unui element sau a unei parti dintr-un element in vederea precizarii unor date suplimentare ce nu au putut fi cuprinse in desenul obiectului.

E.     Dupa destinatie

desenul de studiu = este intocmit de regula la scara, care serveste ca baza pentru elaborarea desenului definitiv;

desenul de executie = este un desen definitiv, cuprinde toate datele de forma si dimensionale, precum si indicatii necesare la executia obiectului reprezentat;

desenul de montaj = precizeaza modul de asamblare sau amplasare a componentelor unui ansamblu;

desenul de prospect sau de catalog = prezinta produsul in publicatii, cu rol informativ, publicitar, comercial.


1.3. Linii utilizate in desenul tehnic industrial (STAS 103-84)

In reprezentarile ingineresti plane, liniile sunt elemente de baza in realizarea comunicarii. Standardele de resort stabilesc conventiile de utilizare a liniilor, coreland aspectul lor cu semnificatia in desen. Reprezentarile spatiale nu sunt afectate decat in mica masura de tipologia liniilor.


Liniile se diferentiaza prin “grosime”, continuitate si uneori culoare.

Tipuri de linii:                        - continua; - intrerupta;

- linie-punct; - linie doua-puncte.



Grosimi de linii: - groasa

- subtire

- mixta.


Grosimea liniei continue groase, notata cu b, s-a definit ca grosimea de baza a liniilor utilizate in desen. In functie de natura, marimea si complexitatea desenului, standardul permite utilizarea unei grosimi de linie aleasa din sirul de valori (in mm): 2; 1,4; 1; 0,7; 0,5; 0,35; 0,25; 0,18.


Liniile subtiri se traseaza cu grosimea de aproximativ b/3.

Tabel 1

Simbol

Denumire

Aspect

Utilizare

A

Linie continua groasa

- chenarul desenelor;



- contururile si muchiile reale vizibile;

B

Linie continua subtire

- muchii fictive;

- linii de cota, ajutatoare, de indicatie;

- hasuri;

- linie de fund la filetele vizibile;

- linie de axe scurte (

C

Linie continua subtire ondulata

- linii de ruptura in orice material mai putin lemnul

D

Linie continua subtire

in zig-zag

- linii de ruptura in piesele de lemn

E

Linie intrerupta groasa

- contururi si linii acoperite (

F

Linie intrerupta subtire

- contururi si linii acoperite (

G

Linie punct subtire

- linie axa

- trasee plane de simetrie

- traiectorii

- suprafete de rostogolire

H

Linie punct mixta

- traseul urmei planului de sectionare

J

Linie punct groasa

- indicarea suprafetelor cu prescriptii speciale (tratamente termice)

K

Linie doua puncte subtire

- conturul pieselor invecinate

- pozitii intermediare si extreme ale pieselor mobile

- conturul pieselor inainte de fasonare

- liniile centrului de greutate

ex.: liniile de centru pentru cercuri cu diametrul mai mic de 10 mm;

intr-un desen se poate utiliza un singur tip de linie intrerupta (E sau F).



1.4 Formate in desenul tehnic industrial (SR ISO 5457: 1994)

Formatele stabilesc dimensiunile colilor de hartie pe care se realizeaza desenul.

Formatele standardizate se clasifica in:

- formate de baza, seria A (au dimensiunile laturilor in raport constant 1:)






Fig. 5 – Formate standardizate din seria A


- formate derivate = se obtin din formatele normale (exceptand formatele A4 si A5) prin marirea uneia dintre dimensiuni cu un multiplu intreg al dimensiunii corespunzatoare a modulului (A4 este considerat modul); formatul A5 se utilizeaza doar in mod exceptional.


Se recomanda ca pe desen sa fie marcat formatul de reprezentare, in rubrica destinata acestei informatii din indicator. Marcarea se face tinand cont de tipul lor:



format normal: A3 (297x420);

format derivat: 1,5A2 sau 0,75 A1.

Pe formatele A4, A3, A2, la minim 10 mm, de margine, de jur-imprejur, se traseaza un chenar cu linie groasa. Pe formatele A1 si A0, distanta la care se traseaza chenarul este de minim 20 mm fata de marginea hartiei.


Pentru indosariere, la toate formatele se prevede pe latura din stanga indicatorului fasia de indosariere, trasata cu linie continua subtire, avand dimensiunile 20 x 297 mm.


Alegerea formatului potrivit pentru un desen are in vedere:

- existenta spatiului suficient pentru reprezentarea si cotarea tuturor proiectiilor necesare;

- plasarea indicatorului si, in cazul desenelor de ansamblu, a tabelului de componenta, a extrasului de materiale;

- existenta unui spatiu pentru adnotari, in afara conturului exterior al proiectiilor;

- pastrarea unei distante de 20-25 mm fata de muchia din stanga a  chenarului, pentru indosarierea desenului.


Formatele de desenare A3, A2, A1, A0 se pot utiliza cu baza pe latura mare, sau cu baza pe latura mica.

Fig. 6 – Dispunerea orizontala / verticala a formatelor standardizate


Fiecare format trebuie sa contina in mod obligatoriu un indicator, dispus in coltul din dreapta-jos, constituit din mai multe dreptunghiuri alaturate. Acesta serveste la identificarea si explicitarea sumara a desenului. Indicatorul trebuie sa contina o zona de identificare si una sau mai multe zone de informatii aditionale.

Zona de identificare include 3 rubrici:

a). numarul de inregistrare sau de identificare al desenului;

b). denumirea desenului;

c). numele proprietarului legal al desenului.

Este recomandat ca zona de identificare sa fie delimitata prin linie groasa, fiind plasata in coltul din dreapta – jos a indicatorului. Lungimea sa maxima este de 170 mm




Fig. 7 – Modele de  indicator


Zona de informatii suplimentare poate cuprinde:

informatii indicative: metoda de proiectare, scara principala a desenului etc.

informatii tehnice: metoda de indicare a starii suprafetei, valori ale tolerantei generale;

informatii administrative: formatul plansei de desen, data primei editii a desenului, indicele aferent unei revizii, data si descrierea succinta a revizuirii, semnaturi autorizate etc.

Agentii economici, companiile de proiectare etc. pot utiliza indicatoare proprii, de firma, pe baza unor principii generale convenite international.


1.5. Impaturirea desenelor  (SR 74-1994)

Impaturirea sau plierea modulara este utila in cazul pastrarii copiilor in mape sau plicuri si consta in divizarea formatului A0, A1, A2, A3 in module A4, dispuse orizontal sau vertical.


Impaturirea destinata aplicarii unei benzi perforate la marginea stanga a formatului, pentru indosariere, conduce la o forma finala de format A4 cu dispunere verticala.


Formatele A3 pot fi pliate si pentru perforare directa, fara fasie de indosariere aditionala, iar formatele A4 pot fi perforate direct, fara o pliere prealabila.





Fig. 8 – Plierea unui format A0 „portrait”(cu latura mare pe verticala)

Plierea desenelor se realizeaza in prima etapa dupa linii perpendiculare pe baza formatului si apoi, daca este necesar, dupa linii paralele cu baza. Zona de identificare a indicatorului trebuie sa ramana complet vizibila in urma impaturirii.




Fig. 9 – Plierea unui format A0 „landscape”(cu latura mare pe orizontala)


Observatie:

perforarea trebuie sa se faca doar in zona specifica, prin urmare inainte de indosariere, banda din stanga se pliaza pe inaltime.



1.6. Scara desenelor  (STAS 2-82)

Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea lineara masurata pe desen si dimensiunea reala a obiectului reprezentat.


Nu toate obiectele reprezentate in desenele tehnice pot fi redate la scara 1:1, adica in marime naturala. Dimensiunile extrem de variate ale obiectelor din lumea reala au impus utilizarea unor scari de reprezentare, pentru marirea sau micsorarea reprezentarilor grafice spre a fi optime in citire si interpretare.

Tabel 2

Scara reala

Scara de marire

Scara de micsorare





Alegerea scarii de reprezentare are in vedere redarea completa, clara si explicita a tuturor detaliilor de forma, precum si posibilitatea de a inscrie toate dimensiunile necesare (exemplu de obiect la diverse scari – de marire si de micsorare).


Pentru a reprezenta la scara o dimensiune a unui obiect, se inmulteste acea dimensiune cu scara aleasa.Rezultatul, exprimat in aceeasi unitate de masura, este marimea de desenat.

De exemplu, pentru a reprezenta o camera cu dimensiunile de 3,00x4,00 am avea nevoie de un format foarte mare de hartie, asa ca vom folosi o scara de micsorare. La scara 1:50, dimensiunile pe desen folosite vor fi:

3,00 m x 1:50 = 300 cm x 1/50 = 6 cm

4,00 m x 1:50 = 400 cm x 1/50 = 8 cm


Este obligatorie notarea pe desen a scarii la care este reprezentat desenul, sub forma unui raport D:R (valoare pe desen: valoare in realitate).


Pe un format de desen, se foloseste aceeasi scara de reprezentare pentru toate proiectiile. Daca anumite detalii locale de forma, putine la numar, nu sunt vizibile la o anumita scara, se poate realiza detaliul respectiv, separat, la o alta scara, pe aceeasi plansa, sau, la nevoie, pe o alta plansa. Langa desenul detaliului, se mentioneaza scara la care a fost reprezentat.




Fig. 10 – Exemplu de reprezentare in detaliu a unei parti din obiect






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }