QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate comunicare

Munca in conditii deosebite si speciale





Munca in conditii deosebite si speciale


1. Conditiile deosebite de munca

Conform art.19 din Legea 19/00 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (Monitorul Oficial nr.140/20000), locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele locuri care in mod permanent sau in anumite perioade pot afecta esential capacitatea de munca a salariatilor datorita gradului mare de expunere la risc.

1.1. Aceste locuri se stabilesc prin contractul colectiv de munca sau in cazul in care nu sunt incheiate contracte colective de munca prin decizia organului de conducere legal constituit cu respectarea criteriilor si metodologiilor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.261/22.02.01 (Monitorul Oficial nr.114/2001).




Pentru incadrarea in locurile de munca in conditii deosebite este obligatoriu avizul Inspectoratului teritorial de munca.

1.2. Criteriile pentru incadrarea in locurile de munca in conditii deosebite sunt:

Prezenta in mediul de munca a noxelor profesionale fizice (zgomot, vibratii, unde electromagnetice, presiune, radiatii ionizante sau calorice, radiatii laser de putere neprotejate) si chimice/biologice prevazute in normele generale de protectia muncii care depasesc limitele admise de acestea.

Raspunsul specific al organismului la agresiunea noxelor, evidentiat prin indicatorii de expunere stabiliti de Ministerul Sanatatii.

Morbiditatea exprimata prin boli profesionale inregistrata la locurile de munca in conditii deosebite in ultimii 15 ani.

1. Metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite consta intr-o succesiune recomandata de operatii specifice:

Nominalizarea locurilor de munca in conditii deosebite si stabilirea criteriilor se face de catre angajator impreuna cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor;

Expertizarea locurilor de munca in conditii deosebite din punct de vedere al protectiei muncii;

Efectuarea determinarilor de noxe profesionale conf. art. 4 alin 1 din HG 261/01. Buletinele de determinare trebuie sa cuprinda urmatoarele date minimale: unitatea, atelierul, sectia, locul de munca, noxa profesionala, valoarea masurata, valoarea limita admisa, metodele de masurare.

Solicitarea de catre angajator de la institutiile abilitate de catre Ministerul Sanatatii, a listei bolilor profesionale inregistrate si a listei cuprinzand efectuarea controlului medical pentru persoanele care lucreaza in conditii deosebite pentru determinarea raspunsului specific al organismului la aceste noxe;

Efectuarea evaluarii locurilor de munca nominalizate de angajator (fisa de evaluare este prevazuta in anexele nr. 2 si 3 la HG 261/01)

Stabilirea masurilor tehnice, sanitare si organizatorice de protectia muncii corespunzatoare conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici acestora.

Obtinerea avizului Inspectoratului teritorial de munca.

Stabilirea locurilor de munca in conditii deosebite prin contractul colectiv de munca sau decizia organelor de conducere.

1.4. Avizul Inspectoratului teritorial de munca se acorda pe baza urmatoarelor documente:

Determinarile de noxe care au loc in prezenta organizatiilor sindicale sau reprezentantilor salariatilor efectuate de laboratoare abilitate (anexa 1 Hotararea Guvernului nr.261/2001). Este obligatorie prezenta inspectorului de munca ce va certifica faptul ca la data efectuarii determinarii s-au dispus toate masurile tehnico-organizatorice pentru o normalizare a conditiilor de munca, au fost respectate normele de protectia muncii iar procesele tehnologice s-au desfasurat in conditii normale;

Constatarile Inspectoratului teritorial de munca vor fi consemnate intr-un proces verbal care va face referire la respectarea normelor generale de protectia muncii, normelor specifice de securitate a muncii si a celorlalte acte normative din domeniu.

Copii dupa lista cuprinzand bolile profesionale sau sinteza analizelor medicale si fisa de evaluare (anexele 2 si 3 Hotararea Guvernului nr.261/2001).


* In aplicarea HG 261/01, prin ordinul ministerului muncii si solidaritatii sociale nr. 352/01 (Monitorul Oficial nr.300/2001) au fost elaborate norme metodologice in domeniul nuclear.

1.5. Angajatorul este obligat sa depuna la casele teritoriale de pensii, la definitivarea incadrarii (incheierea contractului colectiv de munca sau emiterea deciziei) avizul Inspectoratului teritorial de munca prin care se dovedeste incadrarea in locurile de munca in conditii deosebite si lista cuprinzand categoriile profesionale care lucreaza in aceste locuri. De asemenea, va comunica orice modificare intervenita.

Angajatorul este obligat sa depun lunar la casele teritoriale de pensii lista nominala a persoanelor care si-au desfasurat activitatea in aceste locuri in luna anterioara

1.6. Incadrarea in locurile de munca in conditii deosebite se face numai in situata in care angajatorii au luat toate masurile prevazute de Legea nr.90/1996 privind protectia muncii.

Angajatorii care nu au nominalizat locurile de munca in conditii deosebite si nu au dispus aceste masuri au obligatia ca intr-o perioada de 6 ani de la data publicarii Hotararii Guvernului nr.261/2001 (06.02007) sa ia toata masurile tehnico-organizatorice prevazute de Legea nr.90/1996 si normele acesteia pentru a normaliza conditiile de munca. In aceasta perioada locurile de munca sunt considerate in conditii deosebite.

Angajatorii vor raporta semestrial Inspectoratului teritorial de munca realizarea acestor masuri in vederea prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale.

1.7. Angajatorii care au nominalizat locurile de munca in conditii deosebite sunt obligati pe propria cheltuiala sa supuna controlului medical periodic pe toti salariatii care desfasoare activitati in aceste conditii.

1.8. Incadrarea tuturor categoriilor de salariati in locurile de munca in conditii deosebite se face numai institutia in care activitatea lor se desfasoara efectiv in acele locuri, potrivit programului normal de lucrul.

Stagiul de cotizare in conditii deosebite de munca este prevazut la art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000. Perioadele in care un salariat lucreaza permanent in astfel de locuri se stabilesc prin decizia angajatorului (si se inscrie in carnetul de munca) care reglementeaza atributiile de serviciu ce revin fiecarui salariat in raport cu functia indeplinita.

Perioada de timp cat un salariat care lucreaza in locurile de munca in conditii deosebite a fost in concediul de odihna sau incapacitate de munca se considera ca timp lucrat in conditii deosebite.

1.9. Dovedirea perioadei de activitate desfasurata in locurile de munca in conditii deosebite in vederea pensionarii se face pe baza inregistarii acesteia in carnetul de munca, conform metodologiei stabilite de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale pe baza unei adeverinte emisa de angajatorul la care a lucrat salariatul sau pe baza listelor nominale ale persoanelor care au desfasurat activitati in locurile de munca in conditii deosebite.

In cazul distrugerii arhivei, dovedita cu acte, se poate reconstitui prin hotarare judecatoreasca perioada lucrata in conditii deosebite (actiune in constatare cu doi martori care au lucrat in perioada respectiva cu cel ce doreste reconstituirea vechimii).

1.10. Locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale incadrate in grupele I si II de munca pana la intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr.261/2001 (01.04.2001) sunt considerate activitati desfasurate in conditii deosebite cu exceptia celor care, potrivit Legii nr.19/2000, sunt prevazute ca activitati desfasurate in conditii speciale.

Angajatorii care au locuri de munca, activitati si categorii profesionale incadrate in grupele I si II de munca vor face reevaluarea acestora in vederea incadrarii in conditii deosebite pana la 31.12.2002 (Hotararea Guvernului nr.613/2002 – Monitorul Oficial nr.444/2002).

1.11. Expertizarea locurilor de munca in conditii deosebite se efectueaza de catre angajator, Inspectoratului teritorial de munca, Institutul National de Cercetare, Dezvoltare si Protectia Muncii sau alte organisme recunoscute de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.

Angajatorii care nu au primit aviz pentru incadrarea in locurile de munca in conditii deosebite pot formula plangeri in termen de 15 zile de la data comunicarii la Inspectoratului teritorial de munca care o va solutiona in termen de 30 de zile. Costurile activitatii de expertizare, de determinare de noxe, control medical, precum si cele legate de obtinerea avizului Inspectoratului teritorial de munca se suporta de catre angajator.

1.12. Conform art.42/1 din Legea nr.19/2000, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care au desfasurat activitate total sau partial in conditii deosebite au dreptul la pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului 1 din cuprinsul acestui articol.

Varstele reduse de pensionare, conf. celor de mai sus, nu pot fi mai mici de 50 de ani la femei si 55 de ani la barbati (stagiul complet de cotizare este intre 30 si 35 de ani).


2. Conditiile speciale de munca

2.1. Conform art. 20 din Legea nr.19/2000, locurile de munca in conditii speciale sunt cele din:

a)   Unitatile miniere – pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de lucru in luna respectiva.

b)   Activitati de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

c)    Aviatia civila pentru personalul navigant prevazut in anexa 1 la lege

d)   Activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa 2 la lege;

e)   Alte locuri de munca stabilite in conditiile HG nr. 1025/2003 (MO 645/2003).

2.2. Conform art. 43 din Legea nr.19/2000, asiguratii care si-au desfasurat activitatea in conditii de munca prevazute de literele a, e si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani in aceste conditii, beneficiaza de pensii pentru limita de varsta incepand cu 45 de ani.

2. Asiguratii care au realizat in conditii speciale un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani (cu exceptia celor de mai sus) beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare cu 15 ani.

2.4. Asiguratii care si-au desfasurat activitatea in cercetare nucleara (litera b) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani in zona I si 17 ani in zona II beneficiaza de pensie pentru limita de varsta indiferent de varsta.

2.5. Asiguratii care au realizat stagii de cotizare mai mici decat cele prevazute la punctele 2.2. si 2.3 beneficiaza de pensie pentru limita de varsta cu reducerea proportionala a varstelor standard de pensionare in conditiile realizarii stagiilor totale de cotizare necesare, conf. prevederilor cuprinse in anexele 4, 5 din Legea nr.19/2000 (art.44).

2.6. Personalul navigant din aviatia civila beneficiaza de prevederile mentionate la punctele 2.3 si 2.5 in conditiile realizarii unui numar minim de ore de zbor, salturi respectiv starturi stabilite prin hotarare de Guvern (art. 45 Legea 19/2000).

2.7. Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atat in conditii deosebite cat si in conditii speciale de munca beneficiaza cumulativ de reducerea varstelor standard de pensionare corespunzatoare fiecarei situatii fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

2.8. Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau speciale de munca dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare conform prevederilor legale sus mentionate, se pot pensiona in baza art. 50 din Legea nr.19/2000 prin pensionare anticipata partiala insa, reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.

Conform art.167/1 din Legea nr.19/2000 (introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.49/2001 – Monitorul Oficial nr.161/2001) intr-un interval de 5 ani de la data intrarii in vigoare a acestei legi persoanele care au desfasurat activitate in grupa I de munca, conform legislatiei anterioare, pot solicita pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului 4 din cuprinsul articolului. Varstele de pensionare reduse in aceste conditii nu pot fi mai mici de 50 de ani.



Potrivit HG nr. 1025/2003 metodologia si criteriile de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale este similara cu procedura utilizata in baza HG nr. 261/2001 pentru incadrarea in locuri de munca in conditii deosebite.


4. Sistemul de salarizare al personalului din societati comerciale si regii autonome

(art.154-168 din Codul Muncii si Contractul colectiv de munca unic la nivel national)

Principalele caracteristici ale sistemului de salarizare reglementate prin Legea nr.57/1974 (in vigoare pana in 1990) au constat in stabilirea centralizata a salariilor, necorelarea marimii acestora cu rezultatele activitatii desfasurate, practicarea unor conditionari de acordare integrala a salariilor, precum si limitarea posibilitatilor de atragere a fortei de munca prin salariile practicate.

In anul 1991 a fost adoptata Legea nr.14/1991 a salarizarii (publicata in Monitorul Oficial nr.32/1991) care a instituit sistemul de negociere colectiva si individuala a drepturilor salariale.

Codul Muncii abroga aceasta lege, preia normele acesteia si reglementeaza urmatoarele aspecte ale salarizarii:

prevede dreptul fiecarei persoane la un salariu in bani convenit la incheierea contractului individual de munca. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatii, sporuri, precum si alte adaosuri;

salariul de baza se stabileste pentru fiecare salariat in raport cu calificarea, importanta si complexitatea lucrarilor, pregatirea si competenta profesionala;

salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale. In scopul apararii intereselor salariatilor, confidentialitatea nu poate fi opusa sindicatelor/reprezentantilor salariatilor;

interzice discriminari salariale pentru orice considerente;

sistemul de salarizare se stabileste in raport cu forma de organizare a angajatorului, modul de finantare si caracterul activitatii. Sistemul de salarizare al personalului din institutiile publice se stabileste prin lege, cu consultarea sindicatelor;

nivelul salariilor se stabileste, in cazul societatilor comerciale si regiilor autonome, prin negocieri colective cu ocazia incheierii contractului colectiv de munca, respectiv a contractului individual de munca, fapt care permite realizarea unui echilibru intre nevoile salariatilor si resursele agentilor economici;

nivelul salariului de baza nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara stabilit prin hotarare de Guvern (330 lei incepand cu 01.01.2006), cu consultarea sindicatelor si a patronatului. Salariul de baza minim brut pe tara este adus la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului;

pentru salariatii carora angajatorul, conform contractului colectiv de munca sau individual de munca, le asigura hrana, cazare sau alte facilitati, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara;

plata salariului se face cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, contractul colectiv de munca sau regulamentul intern, dupa caz. Plata salariului se poate face si prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in contractul colectiv de munca aplicabil;

intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului;

in caz de deces al salariatului, drepturile salariale se platesc, in ordine, sotului supravietuitor, copiilor majori sau parintilor defunctului iar in lipsa acestora, mostenitorilor in conditiile dreptului comun;

plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata/altor documente justificative. Acestea se pastreaza si se arhiveaza de catre angajator;

nici o retinere din salariu nu poate fi operata decat in cazurile prevazute de lege. Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. In cazul pluralitatii de creditori ai salariatului va fi respectata urmatoare ordine (art.164 alin.(3) din Codul Muncii): obligatiile de intretinere conform Codului Familiei; contributiile si impozitele catre stat; daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite; acoperirea unor datorii. Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net (art.164 alin.(4) din Codul Muncii);

acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea semnificatia unei renuntari la plata integrala a acestora;

dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului (art.166 din Codul Muncii).

In temeiul reglementarilor prevazute de art.161 alin.(3) din Codul Muncii, contractul colectiv de munca unic la nivel national prevede ca pentru munca prestata salariatul are dreptul la un salariu in bani convenit la incheierea contractului individual de munca. La unitatile producatoare de bunuri o parte din salariu poate fi platit si in natura. Plata in natura, stabilita prin negocieri colective in unitati, nu poate depasi 30% din salariu.

Contractul colectiv de munca unic la nivel national reglementeaza si formele de organizare a muncii si de salarizare respectiv:

in regie sau dupa timp;

in acord;

pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;

alte forme specifice.

Acordul poate fi direct, progresiv sau indirect.

Aceste forme se pot aplica individual sau colectiv si se stabilesc prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel de unitate.

Prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se negociaza un salariu brut minim pe unitate si coeficienti minimi de ierarhizare pe categorii de salariati.

Modificarea salariilor negociate nu se poate face mai inainte de implinirea unui an de la negocierea anterioara.

In conditiile cresterii preturilor si tarifelor protectia veniturilor salariale se realizeaza prin sistemul de indexare, compensare a salariilor stabilite prin hotarari ale guvernului prin consultarea sindicatelor si a patronatului.

Sporurile minime stabilite in temeiul contractului colectiv de munca sunt:

Sporurile minime ce se acord„ in conditiile prezentului contract sunt:

a)     pentru conditii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10 % din salariul de baza;

b)     pentru conditii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;

c)     pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele libere si in zilele de sarbatori legale ce nu au fost compensate corespunzator cu ore libere platite se acorda un spor de 100% din salariul de baza;

d)     pentru vechime In munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;

e)     pentru lucrul In timpul noptii, 25% din salariul de baza;

f)      pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al functiei Inlocuite; cazurile In care se aplica aceasta prevedere si cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati.


Adaosurile la salariul de baza sunt:

a)     adaosul de acord;

b)     premiile acordate din fondul de premiere, calculate intr-o proportie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

c)     alte adaosuri convenite la nivelul unitatilor si institutiilor.

Alte venituri sunt:

a)     cota-parte din profit ce se repartizeaza salaria˛ilor, care este de pana la 10% Ón cazul societatilor comerciale si de pana la 5% in cazul regiilor autonome;

b)     tichetele de masa, tichetele cadou, tichetele de crea si alte instrumente similare acordate conform prevederilor legale si in aelegerii partilor.





Plata salariilor se face periodic la datele stabilite prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca.

Contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca reglementeaza prin negociere si acordarea drepturilor de delegare in tara: decontarea cheltuielilor de transport, cazare si nivelul diurnelor de delegare.

Nivelul minim al diurnei de delegare este stabilit prin acte normative pentru institutiile publice (Hotararea Guvernului nr.1825/2006).

Salariatul care se pensioneaza pentru limita de varsta primeste o indemnizatie egala cu cel putin un salariu de baza avut in luna pensionarii.

In afara de ajutoarele prevazute de lege, la care au dreptul, salaria˛ii vor beneficia ∫i de urm„toarele ajutoare:

a)     In cazul decesului salariatului, un ajutor acordat familiei, de cel putin dou„ salarii medii lunare pe unitate;

b)     daca decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident in legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel putin 3 salarii medii pe unitate;

c)     un salariu mediu pe unitate, platit de aceasta mamei, pentru na∫terea fiecarui copil; daca mama nu este salariata, sotul acesteia beneficiaza de plata unui salariu mediu pe unitate;

d)     un salariu mediu pe unitate platit de unitate la decesul sotului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate in intretinerea salariatului.



Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

(art.167-168 din Codul Muncii)

Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale se stabileste prin lege speciala.

Conditiile privind constituirea, gestionarea, utilizarea si controlul Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale, denumit Fondul de garantare, sunt reglementate de Legea nr. 200/2006 privind constituirea si utilizarea Fondului de garantare pentru plata creantelor salariale.

Dispozitiile Legii nr. 200/2006 intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2007

Din Fondul de garantare se asigura plata creantelor salariale ce rezulta din contractele individuale de munca si din contractele colective de munca incheiate de salariati cu angajatorii impotriva carora au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de deschidere a procedurii insolventei si fata de care a fost dispusa masura ridicarii totale sau partiale a dreptului de administrare, denumiti angajatori in stare de insolventa.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie la Fondul de garantare, in cota de 0,25%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariati.

La data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi cota contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj de angajatori, stabilita potrivit legislatiei in vigoare, se diminueaza cu 0,25 puncte procentuale.

Angajatorii au obligatia de a declara lunar contributia la Fondul de garantare la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale.

Modelul si continutul declaratiei privind obligatiile de plata la Fondul de garantare se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.


5. Registrul general de evidenta a salariatilor

(art.34 din Codul Muncii)

In temeiul dispozitiilor Codului Muncii, Decretul nr.92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr.37/1976 se abroga incepand cu data de 1 ianuarie 2007 (art.298 din Codul Muncii).

Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2006 se probeaza cu carnetul de munca. In cazul in care o persoana nu poseda carnet de munca, vechimea in munca se reconstituie, la cerere, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca (art.296 din Codul Muncii).

In temeiul dispozitiilor Decretului nr.92/1976 si Ordinului ministrului muncii nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de intocmire, completare, pastrare si evidenta a carnetelor de munca (publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr.76/1976) supunem atentiei inspectorului de resurse ca, atunci cand exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetele de munca sau in actele prezentate de titular, angajatorul va solicita prezentarea actelor originale in baza carora au fost efectuate inscrisurile sau, dupa caz, vor solicita relatii, in scris, de la angajatorii care au inscris datele in carnetele de munca sau de la organele care au emis actele respective. Informatiile se solicita numai cu incunostiintarea prealabila a celui in cauza, asa cum se stipuleaza la art.29 alin.(4) din Codul Muncii.

Potrivit dispozitiilor Codului Muncii , fiecare angajator are obligatia de a infiinta un registru general de evidenta a salariatilor.

Registrul se va inregistra in prealabil la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala se afla domiciliul/sediul angajatorului, data de la care devine document oficial.

Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde:

elementele de identificare a tuturor salariatilor;

elementele ce caracterizeaza contractele de munca ale salariatilor;

toate situatiile care intervin pe parcursul desfasurarii relatiilor de munca in legatura cu executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca.

Registrul este pastrat la domiciliul/sediul angajatorului, urmand a fi pus la dispozitie inspectorului de munca sau oricarei alte autoritati care il solicita, in conditiile legii.

La solicitarea salariatului, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.

In cazul incetarii activitatii angajatorului, registrul se depune la autoritatea publica competenta, potrivit legii, in a carei raza teritoriala isi are sediul/domiciliul angajatorul, dupa caz.

Metodologia de intocmire a registrului, inregistrarile care se efectueaza, precum si orice alte elemente in legatura cu intocmirea acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului.


Pana la data de 01.09.2006 metodologia de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor este reglementata de H.G. nr. 247/200

La data de 01.09.2006 intra in vigoare H.G. nr. 161/2006 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, hotarare care va abroga H.G. nr. 247/200

Conform H.G. nr. 161/2005, registrul se intocmeste in forma electronica.

Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:

a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal (CNP);

b) data angajarii;

c) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;

d) tipul contractului individual de munca;

e) data si temeiul ancetarii contractului individual de munca.

Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in format electronic, prin utilizarea uneia dintre urmatoarele modalitati:

a) prin completarea on-line a bazei de date existente pe portalul Inspectiei Muncii;

b) prin e-mail, pe baza de semnatura electronica;

c) prin depunerea la sediul inspectoratului teritorial de munca in format electronic, insotit de o adresa de inaintare semnata de angajator.

Procedura privind transmiterea registrului in format electronic se stabileste prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, dupa adoptarea solutiei tehnice a registrului in format electronic si in functie de aceasta.

Angajatorii au obligatia de a transmite registrul in forma electronica la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, in termen de 20 de zile de la data angajarii primului salariat.

Angajatorii care la data intrarii in vigoare a H.G. nr. 161/2006 au incadrat personal cu contract individual de munca sunt obligati sa transmita inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, dupa caz, registrul in forma electronica, in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii.

Registrul se transmite la inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul angajatorul, in termen de 5 zile de la data la care au intervenit modificari in situatia angajatului.

Registrul se pastreaza in forma electronica la sediul angajatorului si, dupa caz, la sediul sucursalei, agentiei, reprezentantei sau al altor asemenea unitati fara personalitate juridica.

Angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.

Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin:

actele necesare angajarii,

contractul individual de munca,

actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si ancetarea contractelor individuale de munca, precum si

orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.

Registrele infiintate si inregistrate in conformitate cu prevederile H.G. nr. 247/2003 privind intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare, se pastreaza si se arhiveaza de catre angajatori.



6. Carnetul de munca - reglementat de decretul nr. 92 din 16 aprilie 1976 privind carnetul de munca


Carnetul de munca este actul oficial prin care se dovedeste vechimea an munca, vechimea neantrerupta an munca, vechimea neantrerupta an aceeasi unitate, vechimea an functie, meserie sau specialitate, timpul lucrat an locuri de munca cu conditii deosebite, retributia tarifara de incadrare si alte drepturi ce se includ an aceasta.

In carnetul de munca se inscriu datele cu privire la situatiile aratate la alin. (1), precum si cele privind starea civila, pregatirea scolara si pregatirea profesionala a titularului, recompensele si orice alte situatii care, potrivit dispozitiilor legale, se mentioneaza an carnetul de munca.



Pentru fiecare persoana se va intocmi un singur carnet de munca.

Carnetul de munca se intocmeste in termen de cel mult 30 de zile de la incadrarea an munca.

Carnetul de munca este un act personal al titularului si nu poate fi cedat sau instrainat. Carnetul se pastreaza de unitate atat timp cat titularul este incadrat in munca, acesta avand dreptul sa verifice exactitatea tuturor datelor anscrise an carnet.

La incetarea activitatii sau in caz de transferare, carnetul de munca se inmineaza titularului, completat cu toate inscrierile la zi.

La reincadrarea in munca, precum si in cazul ancadrarii prin transfer, unitatea este obligata sa ceara, iar cel in cauza sa depuna carnetul de munca.

Carnetul de munca poate fi retinut numai de organul de urmarire penala, pentru cercetari in legatura cu datele pe care le cuprinde. Organul de urmarire penala este obligat sa elibereze, unitatii sau titularului, dovada de retinere a carnetului de munca.

Modificarile intervenite in executarea contractului de munca, dupa intocmirea carnetului de munca, se inscriu in acesta in termen de 15 zile de la data producerii lor.

In termenul prevazut mai sus, socotit de la data prezentarii actului, se inscriu si schimbarile intervenite in ceea ce priveste:

starea civila,

pregatirea scolara si

pregatirea profesionala a titularului.

Actele care atesta astfel de schimbari vor fi prezentate de catre titular an termen de 15 zile de la data producerii schimbarii.

Personalul insarcinat cu intocmirea si completarea carnetului de munca este obligat sa efectueze inscrierile la termenele prevazute mai sus, sa le certifice prin semnatura si prin aplicarea parafei cu numele si functia detinuta, la locul prevazut in formularul carnetului de munca si sa pastreze carnetele in bune conditii. In caz de schimbare a acestui personal, predarea carnetelor de munca se va face pe baza de proces-verbal, fiind descarcat de pastrarea si evidenta acestora numai dupa aprobarea procesului-verbal de catre conducatorul unitatii sau de persoana delegata de conducerea unitatii.

In cazul cand exista indoieli asupra unor date inscrise in carnetul de munca sau in actele prezentate de titular, unitatea va cere prezentarea actelor originale in baza carora au fost facute inscrierile sau dupa caz, informatiile de la unitatile care au inscris datele in carnetul de munca ori au emis actele respective.

Inscrierile eronate sau efectuate fara respectarea prevederilor legale vor fi rectificate de unitatea care pastreaza carnetul de munca sau, daca cel interesat nu mai este ancadrat de ultima unitate, in baza actelor oficiale care atesta alte situatii decat cele inscrise, rectificarile certificindu-se in carnetul de munca.

Rectificarea din oficiu a inscrierilor efectuate, precum si refuzul de a inscrie in carnetul de munca unele date rezultind din acte sau de a efectua rectificarile unor anscrieri, se comunica celui in cauza, in scris si motivat, an termen de 15 zile de la data luarii masurii.

Impotriva masurii de mai sus, precum si in cazul neeliberarii carnetului la incetarea activitatii, titularul carnetului de munca se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea care a luat masura respectiva, in termen de 30 de zile de la data comunicarii.

In caz de furt, pierdere sau distrugere a carnetului de munca, se va elibera celui in cauza un carnet de munca duplicat, de catre ultima unitate la care acesta a lucrat sau lucreaza. Daca ultima unitate a fost supusa reorganizarii, duplicatul se va elibera de catre unitatea care detine scriptele unitatii reorganizate.

Eliberarea duplicatului in caz de furt sau pierdere a carnetului de munca, se face numai dupa publicarea pierderii acestuia in Monitorul Oficial.

In vederea pensionarii persoanei incadrate in munca, unitatea va intocmi fisa de pensie - in dublu exemplar -, cu datele din carnetul de munca necesare pensionarii, din care unul se inainteaza organului de pensii, impreuna cu dosarul intocmit an acest scop, precum si cu carnetul de munca, celalalt exemplar raminind la unitate. Dupa stabilirea pensiei, organul de pensii este obligat sa inscrie in carnetul de munca urmatoarele:

numarul si data deciziei de pensionare,

categoria pensiei,

cuantumul acesteia si

data inscrierii la pensie, inminind carnetul de munca titularului.

In cazul in care pensionarii pentru limita de virsta sau de invaliditate se reincadreaza in munca, activitatea depusa dupa pensionare se trece in acelasi carnet de munca.

Datele privind activitatea depusa pe baza unui contract de munca se inscriu in carnetul de munca, asa cum acestea rezulta din contract sau din actele originale eliberate de unitati pe baza scriptelor pe care le detin.

Actele pe baza carora se fac inscrieri in carnet, privind activitatea desfasurata, vor cuprinde:

denumirea unitatii si perioada in care s-a lucrat, cu indicarea datei de incepere si de incetare a raportului de munca, precum si precizarea modului de incadrare - pe durata nedeterminata sau determinata, prin transfer in interesul serviciului sau la cerere -, in toate cazurile cu mentionarea temeiurilor legale pe baza carora a avut loc incadrarea,

modificarea sau incetarea contractului de munca;

functia, meseria sau specialitatea exercitata,

retributia tarifara de incadrare, precum si alte drepturi ce se includ in aceasta si, dupa caz,

locurile de munca cu conditii deosebite care dau dreptul la

incadrarea in grupele 1 si 2 de munca la pensie.

Actele vor purta numar, data eliberarii, stampila unitatii, precum si semnatura celui care angajeaza unitatea sau a persoanei delegate an acest sens de conducerea unitatii.

Perioadele de timp lucrate in strainatate de cetatenii romani se dovedesc cu actele originale emise de unitatile la care s-a desfasurat activitatea, in afara de cazurile an care, in conventiile incheiate de Romania cu alte state, se prevede altfel. Perioadele de activitate desfasurate in.Romania de cetateni straini se dovedesc prin mijloacele prevazute in conventiile ancheiate intre Romania si statele respective.

Pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de studii si calificare.

Se considera acte de calificare, dupa caz:

diploma sau certificatul de absolvire a scolilor profesionale si a uceniciei la locul de munca, potrivit dispozitiilor legale;

adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca, precum si pentru pregatirea tehnico-productiva;

certificatul de calificare pentru absolventii cursurilor de calificare;

diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate;

diploma de absolvire a scolilor de specializare postliceala si a scolilor de maistri;

diploma sau certificatul eliberat de institutele de anvatamant superior.

Actele originale pe baza carora se fac inscrieri in carnetul de munca vor fi verificate, in ce priveste indeplinirea conditiilor legale de valabilitate - inainte de anscrierea in carnetul de munca .

Actele originale in baza carora s-au facut anscrierile an carnetul de munca se restitue titularului. Copiile ce se fac de pe aceste acte, certificate pentru conformitate cu originalul si vizate, se pastreaza de unitate.

De pe certificatele de stare civila nu se fac copii.

In cazul an care se dovedeste cu acte ca arhivele au fost distruse, se va putea reconstitui activitatea care s-a depus pe baza unui contract de munca, functia, meseria sau specialitatea.

Conducerile unitatilor raspund de intocmirea, completarea, pastrarea si evidenta carnetelor de munca. Aceasta activitate va fi desfasurata in cadrul compartimentului care are in sarcina evidenta personalului, de catre persoane cu pregatire corespunzatoare, desemnate in acest scop de conducerea unitatii.

Conducerile unitatilor au obligatia sa asigure organizarea corespunzatoare a arhivelor si compartimentelor de lucru respective, in vederea satisfacerii operative a cererilor pentru eliberarea actelor privitoare la activitatea desfasurata an cadrul raporturilor de munca.

La incetarea raporturilor de munca ale persoanelor incadrate an munca se verifica, de catre seful compartimentului care are in sarcina evidenta personalului din unitate sau, in unitatile care nu au un asemenea compartiment, de catre persoana care indeplineste atributii de evidenta a personalului, valabilitatea tuturor inregistrarilor facute in carnetul de munca din perioada cat aceasta s-a aflat in pastrarea unitatii. Persoana care a efectuat verificarea va semna dupa ultima mentiune facuta in carnet, capitolul inchizindu-se apoi prin semnatura conducatorului unitatii sau a persoanei delegate an acest sens de conducerea unitatii.








Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }