Caracteristici, functii si tipuri de limbaj

Caracteristici, functii si tipuri de limbaj

Exista numeroase abordari ale caracteristicilor (trasaturilor), ca de altfel si ale tipurilor si functiilor limbajului:

a) Astfel, P. Dinneen a stabilit principalele caracteristici[1] ale limbajului ca fapt universal al societatii omenesti. Insa, in acest demers, referirile lui sunt atat la limbaj cat si la limba; este, probabil, consecinta interpretarii date celor doua notiuni de Denis McQuail, care a preluat aceasta clasificare: limba - limba ca sistem de sunete; limbajul - limba ca mijloc de comunicare efectiv utilizat:

♦limbajul este linear sau secvential, in sensul ca sunetele care il compun sunt produse de miscari succesive ale organelor vorbirii si pot fi reprezentate de o succesiune lineara de simboluri, paralela secventei de sunete emise;

♦limba are un caracter sistematic, guvernat de reguli, intrucat exista un numar limitat de sunete in limba, care pot fi combinate intr-un numar limitat de moduri;

♦limba este un sistem de diferente si contraste: ea distinge un obiect, experienta sau concept de altele, uneori prin subtile variatii de sunete sau ordonare;

♦limba este arbitrara, in sensul ca nu exista o relatie necesara sau obiectiva intre natura unui obiect sau idei si unitatea lingvistica ce se refera la ea;

♦limba are caracter conventional, intrucat se sprijina integral pe acordul implicit si informal al utilizatorilor de a respecta regulile de semnificare si utilizare.

b) Emilian M. Dobrescu considera ca principalele trasaturi ale limbajelor sunt urmatoarele[2]:

♦sunt componente distinctive ale naturii umane;

♦prezinta universalitate semantica;

♦se transmit la distanta, in spatiu si timp;

♦se caracterizeaza prin informatie abstracta.

c) Edmond Nicolau[3] identifica trei tipuri de limbaje specifice omului:

♦cel al comunicarii pe care il considera canalul, suportul acesteia;

♦de referinta, care se poate exprima in mai multe limbi umane si reprezinta mesajul propriu-zis;

♦cel propriu neuronilor in structurarea caruia intervin factori bio-psiho-sociali.

d) Karl Popper apreciaza ca sunt trei categorii de limbaj, in raport cu criteriul functiei[4]:

♦limbaje inferioare, specifice lumii animale;

♦limbaje superioare existente numai la specia umana;

♦limbaje mixte.

e) Alexandru Boboc[5] are in vedere urmatoarele forme de limbaj: 'limbaj de cuvinte: limbaj conceptual; limbaj natural, limbaj simbolic:limbaj formalizat'.

f) Functiile limbajului, considerat canal de comunicare, au fost clasificate de diversi specialisti si in mod diferit[6]:

♦Buhler a identificat doar trei functii: expresiva, in raport cu emitatorul, conativa, in raport cu receptorul, referentiala, in raport cu un sistem de concepte;

♦Ombredane distingea urmatoarele niveluri functionale: afectiv (tipatul, interjectia, exclamatia), ludic (jocuri de asonante), practic (ordin si interdictie), reprezentativ (descriere si informare), dialectic (argumentatie si rationament);

♦Jacobson a stabilit sase functii ale limbajului descrise in primul capitolul;

Emilian M. Dobrescu, pornind de la clasificarea lui Karl Popper, apreciaza ca functiile limbajelor umane pot fi grupate in trei categorii:

♦inferioare (autoexpresia, semnalizarea);

♦superioare (descrierea, argumentarea);

♦mixte (consultarea, indemnul).