Metoda "Pechini'
Metoda "Pechini' poarta numele celui care in
1967 a patentat un ansamblu de tehnici
experimentale, care permit sinteza de compusi oxidici, cu un foarte bun
control al stoechiometriei reactantilor si
produsilor de reactie, omogenitate avansata in amestecul de reactie si un grad inalt de
reproductibilitate ce depasesc performantele metodei
clasice de sinteza a compusilor ceramici, in special in ceea ce
priveste temperaturile de obtinere si gradul de cristalinitate
atins de produsi la o anumita temperatura.
Metoda
"Pechini' mai este denumita si metoda precursorilor polimerici sau metoda lichidelor amestecate [66]. In principiu,
metoda consta in formarea unui chelat prin
reactia unui acid hidroxicarboxilic (cel mai frecvent acidul citric)
cu diferiti cationi, introdusi in sistem sub forma de saruri solubile (cel mai frecvent azotati). Solutia apoasa care contine acidul
citric si sarurile metalelor dorite se amesteca apoi cu un
poliol (cel mai frecvent etilenglicol) si se incalzeste la 80-100°C,
obtinandu-se o solutie clara.
Prin incalzire in continuare, intre 150-250°C au loc reactii de
condensare cu participarea gruparilor -COOH si -OH, care
conduc la formarea unei "rasini' poliesterice; cationii metalici fiind distribuiti uniform in masa
acestei rasini.
