QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente biologie

Valoarea nutritiva si terapeutica a vitaminelor



In ultima vreme auzim tot timpul de vitamine si de felul cum acestea ne influenteaza viata. Dar ce sunt cu adevarat vitaminele? Ele sunt substante organice cu rol absolut necesar in reglarea proceselor vitale, dar nu hranesc in mod direct organismul. Majoritatea vitaminelor sunt substante pe care organismul nu le poate forma el insusi. Cele mai multe dintre ele sunt luate din hrana, fie gata prelucrate ca vitamina, fie sub forma unor provitamine. Vitaminele sunt necesare dietei umane numai in proportii de cateva miligrame pe zi. Diferenta intre acestea si minerale este faptul ca vitaminele sunt distruse de temperaturi ridicate in timp ce mineralele nu sunt. Multe vitamine sunt instabile si se pot pierde in timpul prepararii mancarii.


La inceputul secolului XX, multi nutritionisti erau preocupati in principal de calorii, care erau considerate ca fiind factorul principal al unei diete. Totusi cativa pionieri in cercetare, precum Lunin sau Hopkins au descoperit prin experimente ca animalele, care au fost supuse unei diete purificate sau inadecvate, au dezvoltat unele deficiente sau boli, care puteau fi tratate sau prevenite cu mici cantitati din anumite alimente sau extracte. Efectul benefic al acestor suplimente s-a datorat, dupa cum a fost aratat, prezentei unor substante nutritive nedescoperite pana atunci, existente in ficat, in legume si in alte alimente "protectoare". Experimentele au dus la descoperirea acestor substante, a vitaminelor si necesitatea lor pentru viata animala. Studiile experimentale au dat posibilitatea oamenilor de stiinta sa extraga vitaminele din alimente, sa le purifice, pentru a putea sa le studieze structura chimica. Acest lucru a dus la sintetizarea si producerea vitaminelor la scara industriala. Aceste vitamine sintetice sunt identice din toate punctele de vedere cu cele prezente in alimente; ele sunt folosite ca medicamente pentru a preveni carentele, ca ingrediente ale unor alimente pentru a le imbogati valoarea nutritionala si ca aditivi in nutretul animalelor, cerute de fermele de animale.

Vitaminele au fiecare are un rol absolut precis in care nu pot fi inlocuite. Dupa proprietatile si modul lor de actiune, vitaminele pot fi impartite in doua mari grupe: cele solubile in grasimi si cele solubile in apa. Vitaminele solubile in grasimi, A,D,E si K, se dizolva in solventi precum benzina, eterul sau grasimi iar cele solubile in apa, nu pot fi dizolvate in grasimi ci doar in apa sau in solventi de genul alcoolului. Acesta clasificare ne ajuta sa intelegem anumite lucruri. De exemplu vitaminele solubile in grasimi ale laptelui se regasesc si in smantana, iar cele solubile in apa raman in laptele degresat.
Atentia asupra aprovizionarii dietei cu suficiente vitamine a devenit o necesitate in viata moderna urbana. Consumarea mancarurilor foarte rafinate a crescut in ultimii ani. Prin imbogatirea unor alimente importante cu vitamine si prin imbunatatirea procedeelor de preparare si pastrare a acestora, a devenit posibila cresterea calitatii conditiilor de hrana a individului mediu, in comparatie cu cel de acum un secol. In plus bolile cauzate de carenta de vitamine, care erau foarte frecvente acum 60 de ani au devenit rare datorita cunoasterii si disponibilitatilor vitaminelor.

Vitamina A propriu-zisa se gaseste in alimentele de origine animala( ulei de peste, unt, frisca, smantana, lapte gras, branzeturi grase, ficat, galbenuse de ou). In alimentele de origine vegetala ea se gaseste in forma de provitamina A (stevie, urzica, spanac, laptuci, morcovi, sfecla rosie, ridichi, precum si unele fructe: cirese, piersici, caise) si in cereale: porumb. Aceasta se pastreaza in legume chiar dupa murare, congelare sau sterilizare.
Rolul vitaminei A este de a stimula cresterea, de a favoriza procesele de aparare a pielii si mucoaselor contra infectiilor si de a mijloci adaptarea vederii la intuneric. Spre exemplu ea ajuta la combaterea acneei si mentine chiar si starea de sanatate a dintilor si parului, combate ridurile. Copiii, adolescentii, femeia insarcinata si care alapteaza au nevoie de un plus de vitamina A.

XEROFTALMIA. De-a lungul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, boala numita xeroftalmie sau ochi uscati era deseori intalnita la copii malnutriti si mai ales in perioadele de foamete. La aceasta boala glandele lacrimare se usuca si suprafata ochiului devine cetoasa si opaca. Putea aparea si o infectie care producea afectiuni permanente sau chiar orbirea. In 1904 doctorul japonez Mori a recomandat ca boala sa fie tratata cu ulei de ficat de cod sau cu ficatei de pui, dar importanta acestei observatii nu a fost recunoscuta in acea vreme si in timpul Primului razboi mondial datorita carentei de vitamina A acesta boala a fost larg raspandita in randul copiilor danezi. In mod ironic, aceasta a fost un rezultat al faptului ca danezii exportau untul in Marea Britanie, unde era cumparat la un pret mare din cauza crizei de alimente din timpul razboiului si copiii danezi primeau doar margarina si lapte degresat - produse ce nu contin vitamina A. Dupa ce s-a dovedit cauza acestei boli guvernul danez a luat masuri pentru limitarea exportului de unt, ceea ce a dus la o scadere drastica a cazurilor de xeroftalmie.
Vitamina B1 favorizeaza cresterea. Este factor de nutritie necesar bunei functionari a sistemului nervos, a inimii si a tubului digestiv. Se gaseste in cantitate mare in drojdia de bere uscata, numita "drojdia fortifianta", in fulgii de germeni si taratele de grau, in ciuperci, legume uscate si nuci. Se mai gaseste in ficat, rinichi si carnea slaba de porc. Ea face parte din categoria vitaminelor solubile in apa si se pierde prin fierbere. In acelasi timp ce celelalte actiuni fiziologice ea previne si raul de mare sau de avion.

BERIBERI. Acesta boala a fost atat de raspandita in tarile orientale incat a devenit cea mai mare boala a lumii acum o suta de ani. Aceasta boala afecteaza sistemul nervos, iar efectele ei constau in slabiciune, pierderea apetitului, oboseala, nervozitate, paralizie, dureri, umflarea membrelor datorate acumularii de fluide. Inima se mareste si isi incetineste bataile, iar intestinul gros isi pierde tonusul. Mortalitatea este ridicata. Deoarece aceasta boala a fost des intalnita in randul marinarilor japonezi, medicul Tataki a aratat ca boala putea fi prevenita prin schimbarea dietei marinarilor cu una formata dintr-un amestec de carne si legume. Cercetarile din anii 1890 au aratat ca boala era cauzata de folosirea exclusiva a orezului decorticat si chiar aceste coji indepartate vindeca boala. Ceea ce de fapt cauza aceasta boala este carenta vitaminei B1, cea care se gaseste in aceste coji.

Vitamina B2 joaca un rol deosebit in mecanismul vederii, mentinerea integritatii pielii si mucoaselor, avand un rol important in arderea glucidelor. Alimentele de origine animala care au un continut bogat in vitamina B2 sunt rinichiul, ficatul, inima, creierul, splina, carnea de peste, icrele, zerul de lapte si albusul de ou. Alimentele de origine vegetala bogate in vitamina B2 sunt: papadia, urzicile, spanacul, fasolea verde, ardeiul gras, caisele, capsunile, strugurii, prunele si caisele uscate. Aceasta imbunatateste starea de sanatate a parului, unghiilor si previne crampele musculare, carenta acesteia ducand la unghii sfaramicioase si casante si par tocat.

Vitamina B6 este una din vitaminele care nu se stocheaza in organism, fiind astfel necesara administrarea unei doze zilnice, doza ce poate fi luata din tarate de grau, drojdie de bere, creier, ficat, rinichi. Actiunea sa fiziologica consta in atenuarea greatei, ameliorarea asimilarii proteinelor si glucidelor, prevenind formarea carceilor. Ea este distrusa prin fierbere si congelare, carenta ducand la dermatite si anemie.

Vitamina C. Principala sursa de vitamina C sunt fructele si legumele dintre care cele mai bogate sunt: ardei rosu, ardei verde, hrean, spanac, laptuci, loboda, conopida, ceapa verde si ridichi. In ceea ce priveste fructele cel mai mare continut il au macesele, urmate de coacaze rosii, zmeura, agrise, visine, corcoduse, gutui, caise si afine. Pentru satisfacerea nevoii unui adult este consumarea zilnica a circa 700 de g de legume si fructe. Vitamina C este solubila in apa si ajuta la absorbtia fierului in organism, fixarea calciului, dar se distruge usor prin fierbere si congelare. Ea ajuta la vindecarea ranilor, combate sangerarea gingiilor, vindeca arsurile, mareste rezistenta organismului la bolile infectioase. Totodata ajuta in starile de surmenaj fizic si intelectual. Este important de stiut ca daca luati aspirina, trebuie sa mariti doza de vitamina C deoarece acesta tripleaza viteza de eliminare a vitaminei C.

SCORBUTUL este boala cauzata de carenta acestei vitamine si desi in zilele noastre pare greu de crezut , acesta boala a facut multe victime. In trecut, marinarii si exploratorii sufereau de aceasta boala dureroasa care se caracteriza prin scaderea greutatii, o slabiciune profunda, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor, pierderea dintilor, inflamarea incheieturilor si mai ales mortalitatea a fost crescuta. De multe ori navele se intorceau din expeditii cu echipajul injumatatit. Principala cauza a fost lipsa mancarii proaspete, a legumelor si a fructelor, care in cel mai fericit caz erau uscate sau afumate. Dar vitamina C se distruge in cadrul acestor procese. Bineinteles ca aceasta solutie de a vindeca scorbutul, o boala mortala, cu un pumn de fructe si legume, a fost la inceput respinsa dar o data cu dezvoltarea tehnologiei acest fapt a devenit unul evident.

Vitamina D. Vitamina D mei este numita si vitamina antirahitica deoarece previne si vindeca rahitismul. Ea mentine echilibrul dintre calciu si fosfor, favorizand asimilarea si fixarea acestora in oase. Cel mai bogat aliment in ceea ce priveste vitamina D este untura de peste. Ea se formeaza in organism sub actiunea razelor ultraviolete. Ea se formeaza in grasimile din epiderma si de aici este asimilata in organism. Ea actioneaza cel mai eficient impreuna cu vitaminele A si C. Pe langa untura de peste, si alte alimente mai contin vitamina A : somon, ton, lapte si produse lactate.

RAHITISMUL. Inainte de 1920, boala numita rahitism era preponderent intalnita la copiii ce traiau la latitudinile nordice. Picioare in forma de paranteza sau in forma de X, coaste si cranii deformate si dinti anormali erau semnele extreme ale acestei boli la care oasele nu se mineralizau sau calcifiau normal. Aceste circumstante au atras atentia asupra importantei calciului si fosforului in perioada de dezvoltare a oaselor care are loc in copilarie deoarece oasele constau in principal in fosfati de calciu. Totusi exista o enigma legata de rahitism la inceputul secolului XX deoarece se descoperise ca boala putea fi tratata de soare, in special de razele ultraviolete si in mod evident soarele nu putea aproviziona organismul cu calciu si fosfor. Misteriul s-a adancit cand s-a descoperit ca ficatul de cod si uleiul obtinut din el, folosite la inceput ca un remediu babesc erau chiar eficiente. Experimentele facute in laborator pe soareci au dus la un progres imens in tratarea rahitismului. In 1924, cand s-a descoperit ca anumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul, se facuse deja primul pas. Cu aceste indicii a fost descoperit ca un compus biologic activ, vitamina D3, era format in pielea animalelor, in timpul expunerii la ultraviolete.

Vitamina E ( factorul antisterilitatii) are un rol foarte important in reproducere. In cantitatea cea mai mare se gaseste in uleiul din germeni de grau, apoi in germenii de porumb si mai putin in cel de floarea soarelui, daca este extras de presa. Se gaseste in cantitati relativ importante in pestii de mare. Din regnul vegetal, sursele cele mai importante sunt: salata verde, spanacul , varza, morcovi si mai ales mazarea verde.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }