QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate biologie

FASOLEA







Importanta culturii

Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine (25 – 28%) si vitamine foarte nutritive si foarte ieftin. Tulpinile de fasole ramase dupa treierat (vrejii), impreuna cu pastaile, sunt de asemenea bogate in proteine si reprezinta un bun furaj mai ales pentru oi.
In tara noastra suprafetele cultivate cu fasole in cultura pura a crescut mult in ultimii ani. In plus, pe suprafete insemnate, fasolea se cultiva si intercalat, printre porumb.

Soiuri

Soiurile cultivate in tara noastra, fac parte din specia de fasole comuna (phaseolus vulgaris). Soiurile de fasole cultivate au o perioada scurta de vegetatie (75 – 100 zile) si sunt cu seminte albe. Dupa modul de crestere a plantei, soiurile se prezinta sub doua forme:



- cu tulpina scunda (30 – 40 cm) si dreapta cunoscute si sub numele de soiuri de „fasole oloaga”;
- cu tulpina mai inalta (50 – 70 cm), semivolubila.
Principalele caracteristici ale soiurilor de fasole sunt prezentate in tabloul:









Soiul si originea Tulpina MMB (g) Perioada de vegetatie (zile) Zonele de cultura
Soiuri autohtone Ardeleana Oloaga 150 – 200 96 – 120 Transilvania si Vestul Tarii
Fundulea 332 Oloaga 260 – 310 75 – 80 S si S-E Tarii numai in cultura succesiva
Avans Semivolubila 280 – 370 79 – 97 Silvostepa Munteniei si zona colinara din Oltenia
Ceala din Dobrogea Semivolubila 300 – 350 80 – 115 Dobrogea si Campia Dunarii
Orizont Semivolubila 260 – 330 75 – 95 S si V Tarii, Transilvania
Premial Semivolubila 300 – 380 81 – 93 Zonele de deal din Oltenia, Muntenia si Moldova
Progres Semivolubila 160 – 200 75 – 96 Toate zonele. Cultura succesiva
Soiuri straine Gratiot (S.U.A.) Oloaga 160 – 190 79 – 87 Moldova, Banat si cultura succesiva
Magna (Cheoslovacia) Oloaga 340 – 380 79 – 86 Moldova
Bistrenski (Bulgaria) Semivolubila 280 – 320 80 – 100 Campia de Vest, S Tarii si Moldova
Mare de Nord (Great Northern) (S.U.A.) Semivolubila 230 – 300 75 – 95 S Tarii
Cerinte fata de clima si sol
Clima

Fasolea este o planta iubitoare de caldura. Semintele germineaza la temperatura de 8 – 10 C, iar in timpul vegetatiei necesita o temperatura de 20 – 25 C. Temperaturile joase intarzie cresterea si dezvoltarea, iar gerurile, chiar de 0 C distrug cultura. Temperaturile prea ridicate (peste 25C) mai ales in perioada infloririi, nu-i sunt asemenea favorabile.
In ce priveste umiditatea fasolea rezista relativ bine la seceta, in special in prima parte a vegetatiei. Are insa nevoie de umiditate moderata, in special de umiditate atmosferica, in timpul fecundarii florilor si a formarii boabelor.
Din aceasta cauza in Sudul tarii, fasolea da rezultate foarte bune cat se cultiva intercalat, printre porumb. Umiditatea prea multa este insa daunatoare, favorand aparitia bolilor.


Solurile favorabile pentru fasole sunt cele cu textura mijlocie (lutoase, lut – nisipoase), fertile, cu reactie neutra (pH – ul 6,5 - 7,5). Nu sunt indicate solurile: grele, reci, umede, nici cele nisipoase sau salinizate.

Zonele de cultura

In tara noastra fasolea gaseste conditii foarte favorabile, in Campia de Vest si Campia Transilvaniei, mai ales pe vaile principalelor rauri. In restul tarii fasolea poate fi cultivata in conditii favorabile de cea mai mare parte a terenurilor arabile.

Rotatia

Fasolea este, in general, putin pretentioasa fata de planta premergatoare. Cele mai bune rezultate le da insa cand urmeaza dupa culturile care parasesc terenul mai devreme si dau posibilitatea ca, prin lucrarile de pregatire, sa se acumuleze cat mai multa umiditate in sol (cerealele paioase si culturile prasitoare timpuri).
Nu sunt indicate ca plantele premergatoare pentru fasolea culturile de leguminoase in general de floarea soarelui, rapita sau in intrucat acestea pot favoriza raspandirea unor boli comune. De asemenea, fasolea nu poate urma nici dupa porumbul tratat cu erbicide triazinice. Desi fasolea merge uneori bine si dupa ea insasi, pentru a se preveni raspandirea bolilor specifice, se recomanda sa nu revina pe acelasi teren decat dupa o perioada de cel putin 4 ani.
Fiind in acelasi timp leguminoasa si prasitoare si racoltandu-se destul de timpuriu, fasolea este o buna premergatoare pentru cele mai multe culturi inclusiv pentru cerealele de toamna.

Fertilizarea

Fasolea, ca si alte leguminoase pentru boabe, reactioneaza mai slab la aplicarea unor doze ridicate ca ingrasaminte. Dintre ingrasamintele chimice cele cu fosfor se vor aplica toamna odata cu aratura in doze de 30 – 60 kilograme substanta activa la hectar, in functie de rezerva de fosfor din sol.





Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }