QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Proiect atestat TEHNICIAN IN GASTRONOMIE - Obiceiurile gastromoniceale turistilor marocani







Obiceiurile  gastromonice

ale turistilor marocani


Grup Scolar Ion Kalinderu

Busteni









PROIECT PENTRU ATESTAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE NIVEL 3

CALIFICAREA: TEHNICIAN IN GASTRONOMIE


CUPRINS


Introducere

Piata turistica internationala

Obiceiuri si traditii Marocane

Retete din bucataria Marocului

Concluzie

Bibliografie

Anexe




INTORDUCERE


La rascruce de civilizatii, acolo unde Mediterana intalneste Atlanticul, Tangerul isi etaleaza golful pitoresc cu dealuri line, cu vegetatie luxurianta. Daca pornesti din Piata Kasbah (cel mai inalt loc din medina), poti merge sa vizitezi palatul sultanului, aflat in apropiere.

Locul este expresia perfecta a ceea ce inseamna arta marocana, motivele specifice acesteia fiind atotprezente – indiferent ca e vorba despre una dintre numeroasele camere sau arcade ori de curtile interioare. Alta posibilitate ar fi sa te plimbi nestingherita pe aleile care duc din medina spre terasele care „privesc“ la Stramtoarea Gibraltar. Cuvintele sunt mult prea sarace pentru a de-scrie privelistea de aici!

Daca tot te afli in Tanger, poate ca ar fi bine sa faci o excursie si la Cape Spartel, cel mai nord-vestic punct al Africii, situat in apropiere de Capul Malabata si Pestera lui Hercule.

Maroc O lume departe de lume, care te asteapta sa o descoperi atat de fascinanta si diversa, cum numai la fata locului ti se va dezvalui. Inshala! (cu voia Celui de Sus!)

Acest proiect isi propune sa prezinte cateva dintre traditiile si obiceiurile gastronomice ale turistilor din Maroc intr-o viziune proprie pe baza stiudierii bibliografiei recomandate.

Desi franceza e des folosita pe teritoriul tarii, iar in nord se vorbeste si spaniola, este indicat ca, inainte de a porni la drum, sa cauti in dictionar semnificatia catorva fraze uzuale, in araba. Niciodata nu stii cand iti pot fi necesare!

Majoritatea marocanilor sunt musulmani, deci de religie islamica, iar acestora li se adauga si conationali de religie catolica si mozaica – evident, in procente infinit mai mici.

Pentru a intelege pe deplin spiritul acestei tari arabe, trebuie sa faci abstractie de atmosfera misterioasa din Casablanca (pelicula cu acelasi nume nu a fost filmata aici, stiai?) si de cosmopolitul Tanger; pentru ca, desi ambele orase merita pe deplin sa fie vizitate, ele nu reflecta adevarata fata a Marocului. Spiritul marocan se intalneste la tot pasul pe stradutele inguste si intortocheate ce duc spre medina (piata orasului vechi) din Fez si prin piatetele (souk) din Marrakech.

Alt mod prin care poti descoperi ce inseamna cu adevarat Marocul? Nici mai mult, nici mai putin decat prin savoarea unica a bucatelor! Bucataria marocana are un mare avantaj, anume acela ca, aici, a manca este atat un ritual practic, cat si unul social. Asadar, masa de pranz este si cea mai importanta (exceptie facand perioada Ramadanului).

Pentru inceput, se servesc cateva feluri de salate (unele calde, altele reci), urmate de un fel de tocana. Felul principal al mesei il reprezinta carnea – in principal, de miel sau de pui. Urmeaza cuscusul cu carne
si legume. O ceasca plina cu ceai de menta este cireasa de pe tort!

Evident, unul la figurat! Iar daca in jurul tau vei vedea lumea mancand cu mana sau folosind painea pe post de lingura, sa nu te miri! Este unul dintre obiceiurile locului!




PIATA TURISTICA INTERNATIONALA


Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate- peste 80 % din sosiri sunt inregistrate de catre tarile industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord, cat si de noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere dintre cele mai rapide. Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, cat si ale sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile, inaccesibile unui numar mare de tari in curs de dezvoltare, cu insuficiente posibilitati de finantare.

Cererea turistica internationala este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o orientare preponderenta catre tarile industrializate. In acelasi timp, tarile in curs de dezvoltare, desi in evident progres, nu reprezentau in anul 1995 decat aproape o treime din sosirile internationale de turisti in lume( dupa statisticile O.M.T., 35 % respectiv 150,3 milioane de sosiri). Pe de alta parte, in 22122c224w diferite regiuni ale lumii se observa evolutii foarte variate, dar pe ansamblu, cu o tendinta de crestere. Astfel, intre 1992 si 1995, in zona tarilor din Asia de Est si Pacific sosirile de turisti internationali au inregistrat cresteri de peste 3 ori, respectiv de la 3,89 % la 12,26 %, in timp ce in zona tarilor din Asia de Sud aceste sosiri inregistreaza o crestere semnificativa, de la 0,70 % la 0,73 %.

Aceste evolutii sunt amplificate printr-o mare concentratie si regionalizare a fluxurilor turistice. Aceste 2 caracteristici explica locul tarilor europene in turismul mondial, in cadrul caruia detineau, la finele anului 1995, o pondere de 62,4 % din sosirile de turisti internationali.

Cererea turistica mondiala se caracterizeaza deci prin evolutii calitative si cantitative considerabile, care influenteaza direct ansamblul pietei turistice mondiale.

Previziunile de evolutie a cererii turistice catre Europa sunt foarte diferite in functie de tara. In calitate de emitatoare de turisti, numeroase tari europene ar trebui sa atinga un plafon, ceea ce ar avea repercursiuni inportante asupra evolutiei cererii turistice intra-regionale. In schimb, perspectivele se anunta favorabile pe termen mediu pentru tarile Europei de Est, atat ca tari receptoare, cat si ca emitatoare de turisti.

Sosirile turistice internationale in Africa sunt deosebit de scazute, numai 3,64 % din totalul mondial al anului 1995. Aceasta situatie nefavorabila a tarilor din Africa in turismul international se explica mai intai prin problema globala a dezvoltarii economice. Insufucienta infrastructurilor de transport aerian si terestru, precum si lipsa unor mijloace financiare pentru a realiza investitii in domeniul primirii si cazarii nu permit celor mai multe tari din Africa sa-si stabileasca o adevarata politica de dezvoltare turistica.Cu toate acestea, in ciuda numeroaselor dificultati, Africa dispune de atuuri exceptionale pentru a participa mai mult la avantul turismului mondial. In afara patrimoniului sau turistic natural, Africa se situeaza, in special prin partea sa de nord, in imediata apropiere a primului emitator turistic mondial, care este Europa. In plus, tarile propicale din Africa sub- sahariana se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile europene. Din aceste considerente, tarile Africii de Nord si anumite tari ale Africii de Est au cunoscut o sensibila crestere a turismului international.

OBICEIURI SI TRADITII GASTRONOMICE MAROCANE

Situat pe coasta de nord-vest a Africii, Marocul este una dintre cele trei tari care formeaza Maghrebul (vestul indepartat), celelalte doua fiind Algeria si Tunisia. Oceanul Atlantic este la vest, Mediterana la nord si teribila Sahara la sud. O serie de culmi muntoase serpuiesc prin centrul tarii, incepand cu Muntii Rif, in nord, si continuand cu muntii Atlas care aproape impart tara in jumatate, pe verticala. Regiunile mutoase sunt populate de berberi care reprezinta 80% din populatia marocana. Berberii nu sunt arabi, dar sunt islamici.

Scurt istoric

Fenicienii au fost primii care au infiintat o serie de porturi comerciale de-a lungul coastelor marocane, in urma cu circa 3000 de ani. Romanii au stapanit o perioada aceste teritorii, iar cucerirea araba, in sec. VII, a adus Islamul popoarelor din Maroc. In cele din urma, arabii au plecat, dar traditiile islamice au ramas. Orasul Fez, prima capitala regala a tarii, a fost fondat in 799 si a devenit rapid centrul cultural, economic si politic al tarii. O succesiune de dinastii tribale au condus Marocul, culminand cu Alauitii, sultani arabi care au luat puterea in 1668 si o detin inca si astazi.

Europenii s-au luptat pentru controlul Marocului, francezii reusind sa detina o pozitie dominanta. Tratatul de la Fez, din 1912 declara Marocul ca fiind protectorat francez si spaniol. Marocul si-a castigat independenta abia in 1956, sultanul declarandu-se rege sub numele de Mohamed al V-lea. Fiul sau, Hasan al II-lea, a devenit rege in 1961.

Astazi, aceasta tara bogata, cu aproape 25.000.000 de locuitori este puternic implicata in agricultura, turism si minerit. Influentele spaniole, arabe, evreiesti si franceze, combinate cu fondul berber, dau originalitate culturii marocane. Bucataria este una dintre importantele coordonate culturale ale acestei tari.

Mancarea marocana

Bucataria Marocului este socotita, pe drept cuvant, una dintre cele mai bune din lume. Putine sunt locurile unde mancarea este preparata cu atata grija si prezentata atat de artistic, atat de delicat servita si atat de gustoasa.
Mancarea marocana se inscrie in doua mari categorii. Prima, destinata oaspetilor importanti, este opera maestrilor bucatari.

Nici o femeie nu este prezenta. Barbatii sunt asezati pe saltele sau perne, langa mesele joase. Apa parfumata, in vase de argint, este adusa pentru ca oaspetii sa-si clateasca trei degete de la mana dreapta. Gazda bate din palme iar festinul incepe. Masa este socotita un festin al zeilor si incepe cu Bismillah – binecuvantarea lui Allah.Un fel dupa altul – fiecare delicatesa este servita pana cand oaspetii sunt complet satui. Vasele de argint sunt din nou umplute cu apa calda si sunt prezentate pentru curatatul mainilor si buzelor.



A doua categorie este ce a mancarurilor gatite cu multa grija si dragoste de gospodine (Dada), acasa. Ele petrec ore alaturi de vasele de pamant smaltuite, de cele de bronz si de kanoun, cuptorul de pamant mobil. Bucatariile sunt austere, iar sursa de caldura este carbunele. De asemenea, nu exista scaune. Un covor impaturit serveste drept scaun.

Aromele de coriandru, chimen, sofran, maghiran si ceapa se amesteca cu cel de ulei de masline, menta si trandafiri. Mancarea marocana profita mult de pe urma resurselor naturale ale unei tari in care mancarea este aproape un ritual. Bucatarii din cele patru orase regale (Fez, Meknes, Marrakech si Rabat) au rafinat traditiile culinare ca sa creeze baza a ceea ce astazi este cunoscuta ca bucatarie marocana.

Masa de pranz este masa principala, cu exceptia perioadei Ramadanului. Pranzul incepe de obicei cu o serie de salate calde si reci, urmate de o tagina sau tocana. Apoi, este randul celui mai satios fel de mancare, adesea preparat din carne de miel sau pui, urmat de cuscus cu legume. O ceasca fierbinte de ceai dulce, de menta, incununeaza pranzul. Cel mai adesea, marocanii mananca folosind ca „ustensila” primele trei degete ale mainii drepte.

Puternica influenta araba prezenta mai ales in doua dintre orasele regale, Fez si Marrakech, au contribuit din plin la formarea bucatariei marocane, asa cum au facut-o si traditiile spaniolesti din Tetuan, sau cele evreiesti din Essaouira. Aspecte ale acestor influente sunt prezente in cele mai populare mancaruri marocane: cuscus, bisteeya (o placinta cu trei straturi, condimentata si dulce, invelita in foi de placinta), mechoui (miel fript), djej emshmel (pui la cuptor) gatit cu masline si lamaie.

In timp ce condimentele au fost importate in Maroc de mii de ani, multe alte ingrediente provin din resursele naturale: menta si masline din Meknes, portocale si malai din Fez, pere din Casablanca, rodii, migdale, curmale, nuci, castane, miere, orz, cirese, pepene, peste si fructe de mare din abundenta, ulei de argan, carne de miel si de pui.

Marocanii sunt unanimi in a spune ca cele mai bune mancaruri se gasesc nu in restaurant, ci acasa. In aceasta tara traditionala, femeile sunt cele care gatesc.

Cum este servita o masa in Maroc

Nu rareori o gazda marocana depune eforturi timp de o saptamana intreaga pentru a prepara o masa cat mai deosebita invitatilor sai. Masa poate consta in mai mult de 50 de feluri.

De obicei, o masa incepe cu B’stilla (rulouri de aluat subtire ca hartia umplute cu carne de pui si legume, intr-un amestec dulce-iute), urmata de tipicele bulete sau kebab, preparate cu carne de vita sau miel.
Urmeaza apoi tajinele, pui sau miel cu legume si condimente, intr-o tocana picanta, fierte impreuna timp de mai multe ore, servite cu o lipie numita khubz (sau khobez).

In Maroc, ca in majoritatea tarilor arabe, painea se prepara acasa. Painea marocanilor se prepara din faina semolina fara grasime sau lapte. O invocare a lui Allah este facuta inainte ca gospodina sa inceapa framantatul painii. Cand painea a fost modelata corect, fiecare familie isi pune sigiliul pe ea inainte de a trimite copiii la brutaria comuna.

Dupa tajine, se serveste, ca fel separat, a batinjaan – salata de vinete sau de rosii tocate.Urmeaza apoi cuscusul, mancarea nationala marocana, preparata din semolina, gatita la perfectiune, fiecare bob separat de celelalte.
Masa este completata cu felii de pepene, patiserie cu miere si migdale, ca baclacalele din Orientul Mijlociu, si, in final, ceai de menta.

Ingrediente principale

Bucataria marocana foloseste din plin condimentele, lucru natural daca ne amintim ca se afla pe milenarul drum al comertului cu mirodenii, ce lega India de Arabia si Africa de Nord. Condimentele sunt folosite ca sa potenteze gustul celorlalte ingrediente, nu ca sa-l acopere.

Cele mai utilizate condimente sunt:

Scortisoara: bisteeya, cuscus si multe dintre deserturi.
Chimen: este unul dintre condimentele favorite ale bucatariei marocane si se gaseste in aproape toate mancarurile cu carne de vita, miel sau pui.
Curcuma: supa harira, importanta caci este masa de sera din timpul Ramadanului.

Ghimbir: in majoritatea tajinelor

Piper de Cayenne: in mancarurile gatite insudul Marocului.

Paprika: de obicei in mancarurile preparate cu rosii si in tajinele de legume.

Anason: paine si prajituri.

Susan: paine, deserturi, ornament pentru mancarurile preparate cu sofran.

Piper negru: in aproape toate felurile de mancare, cu exceptia deserturilor.

Condimente folosite mai putin frecvent in bucataria marocana sunt: ienibahar, cuisoare, seminte de coriandru, lemn dulce. Ras el hanout este un amestec traditional marocan utilizat pe scara larga.

Verdeturile aromate sunt de asemenea foarte prezente:

Patrunjel: in special in tajine.

Coriandru: in tajine.

Maghiran: in mancarurile cu carne, dar mai ales la prepararea ceaiurilor.

Menta: ceaiuri

Busuioc: in mancarurile cu carne de pui.

Ape parfumate de flori de portocal si de trandafiri: prajituri, tajine si salate.

Alte ingrediente populare sunt:

Ceapa: in special cea alba, spaniola.

Usturoiul: in majoritatea mancarurilor.

Lamai: mai ales lamaile murate.

Oua: un element extrem de popular, prezent ca ingredient si ca element ornamental.

Miere: in mancarurile glazurate, deserturi, umpluturi pe baza de carne de pui si tajine.

Cuscus: prezente peste tot.

Naut: hummus si in multe alte preparate.

Paine: usoara pitta si mai greoaia paine arabeasca sunt atot prezente.

Masline: foarte populare, ca in orice tara mediteraneana.




RETETE DIN BUCATARIA MAROCULUI


1.Ingrediente mancare marocana de carne cu fructe:

750 g de carne de vita
3 linguri de ulei
ceapa
2 gutui
1 felie dovleac
6 felii ananas
3 mere
2 linguri zahar pudra
sare, piper, 1 lingurita scortisoara pisata
2 linguri otet balsamic

Modul de preparare a retetei:
Se taie carnea in bucati potrivit de mari si se pune sa se prajeasca impreuna cu ceapa taiata marunt. Se pune sare, piper, putina apa si se lasa cratita pe foc mic. Fructele curatate se taie in cubulete de marimea unui degetar. Se amesteca cu zahar pudra si scortisoara. Se stropesc cu otet si se adauga mincarii. Totul se amesteca bine, se toarna apa cat sa acopere mincarea si se lasa sa fiarba la foc mic.


2. Mancare marocana cu peste si legume

Ingrediente

4-6 bucati somon file sau orice alt peste,
1 kg cartofi,
200 g rosii,
1-2 cepe,
1 ardei verde,
2 morcovi,
1/2 lamaie,
2 catei de usturoi,
1 legatura mica patrunjel,
1 lingurita ardei rosu iute sa boia,
1 lingurita chimen praf,
sare, piper, ulei de masline,

Mod de preparare

Legumele se spala, se curata si se taie rodele. Intr-un vas cu ulei de masline se aseaza un pat de legume taiate, se adauga pestele, apoi restul legumelor, deasupra se aseaza rondele de lamaie decojita, patrunjel tocat fin si 1-2 linguri ulei de masline. Vasul se acopera cu folie de aluminiu, se da la cuptor, la 180°C pentru 1 ora.

3. Tajina marocana cu gutui caramelizate

Ingrediente

1.5 kg gutui, 1.5 kg carne de miel (de preferinta)sau de vitel, 2 cepe rase sau taiate marunt, 200 g unt, 1 lingurita de piper, 1 dosa de sofran, 2 linguri de zahar, 5 linguri de miere, 1 lingurita de scortisoara pisata

Mod de preparare

Se taie carnea in cuburi de 150 g si se pun la calit intr-o cratita cu unt. Se adauga sare, piper, sofran si ceapa rasa. Se acopera cu apa si capac, se fierbe totul amestecand din cand in cand ca sa nu se prinda. Cand carnea este aproape fiarta, se adauga zahari si scortisoara, iar atunci cand este bine fiarta se ia de pe os, si cratita se da de pe foc. Se pun gutuile intr-o alta cratita, dupa ce au fost curatate, taiate in patru si stropite cu zeama de lamaie pentru a evita inegrirea lor, cu semintele scoase. Se pune mierea si apa pana la jumatate, apoi se fierb la foc moale 20 minute, apoi se scot gutiule caramelizate si se continua fierberea lichidului care ramane pana se obtine un sos mai gros. Sosul se adauga in cratita


cu carne in care s-au pus in prealabil si gutuile si se mai lasa la foc 10 minute pentru a fierbe impreuna.

4. Marka

Ingrediente: carne de pui( aprox 1 kg), cartofi - 1/2 kg, morcovi - 3-4 de dimensiune medie, rosii - 2 buc, ardei gras- 2 buc, 1 ceapa mare, condimente: sare, piper, sofran, ghimbir, boia de ardei dulce, ulei-50ml.

Mod de preparare

Intr-o cratita mai mare, se pun 50 ml de ulei, peste care se presara sare, peper, sofran, boia de ardei, ghimbir. Se adauga bucatile din carne de pui si se amesteca cu condimentele deja puse. Se pune cratita pe foc mic si se lasa 2-3 minute, dupa care se adauga atata apa incat sa se acopere carnea. Se curata 3-4 morcovi medii, se taie fasii si se pun la fiert separat. Se curata apoi o ceapa mai mare si se feliaza, cartofi in bucati mai mari si 2 rosii se taie rondele. Se coc putin 2 ardei grasi si se taie felii. Dupa ce carnea a fiert pe jumatate, se adauga ceapa, morcovii si cartofii, dar fara sa se amestece!! Se poate adauga apa ramasa de la morcovi, dar nu foarte multa. Se adauga din nou sare, piper, boia, sofran si ghimbir. Nu se amesteca deloc pe parcursul fierberii!! Pentru a nu se prinde ingredientele de cratita, se poate misca cratita, tinand-o de toarte. Spre sfarsitul fierberii se adauga deasupra rosiile si ardeii. Se presara apoi patrunjel verde tocat si se mai lasa pe foc pana cand scade apa. Se serveste apoi pe un platou mare, punandu-se mai intai, bucatile de carne, apoi legumele si apoi sosul






5.Tagina marocana de pui cu masline

Ingrediente

2 linguri ulei de masline extra virgin

1 ceapa rosie tocata marunt

1 ardei gras verde tocat marunt (2 ardei daca sunt mai mici)

2 catei usturoi tocati marunt (eu pun 4-5 catei)

1 lingurita chimen

1 lingurita boia de ardei dulce sau iute (depinde de gustul fiecaruia)

¼ lingurita ghimbir macinat (din plic)

¼ lingurita scortisoara macinata

1 lingurita sare

½ lingurita piper negru macinat proaspat

½ cana (125 ml) apa fiarta sau supa de pui

1 cutie (420g) rosii tocate

200 – 300g piept de pui fara piele—taiat in bucati mici

8-10 masline Kalamata/Kalamon—scoateti samburii si injumatatiti-le (Important: cumparati masline intregi si scoateti samburii voi acasa. Nu cumparati masline deja fara samburi pentru ca si-au pierdut deja mult din aroma.)

1 lingura suc de lamaie (de obicei, din jumatate de lamaie ies 2 linguri de suc, dar depinde de marimea si de tipul lamaii)

1 legatura de patrunjel, tocata marunt. Dupa parerea mea nu e niciodata prea mult patrunjel

150 g couscous

1 cana de apa/supa fiarta (cu un pic de sare si un pic de piper) pentru prepararea couscous-ului

Optional: 3 linguri de fulgi de migdale. Eu nu am gasit niciodata la noi asa ca nu am pus niciodata dar am sa incerc in cazul in care gasesc.


  Mod de preparare

Incalzeste la foc mediu 2 linguri de ulei intr-o tigaie larga (eu prefer tigaia non-stick) si pune ceapa si ardeiul gras la gatit pentru 5-6 minute, amestecand din cand in cand.

Adauga usturoiul si mirodeniile in tigaie si amesteca constant pentru 1 minut.

Adauga ½ cana (125 ml) apa fiarta sau supa de pui, rosiile tocate, sarea si piperul si lasa pana incepe sa fiarba.

Acopera tigaia cu un capac cat se poate de etans, si fierbe la foc mediu-mic pentru 10 minute.

Adauga puiul si masline, acopera si lasa sa se fiarba la foc mediu-mic pentru inca 8 minute.

In timp ce tagina fierbe, prepara couscous-ul. 

Adauga sucul de lamaie si patrunjelul tocat in tagina

Couscous-ul o sa fie un pic “pleostit” asa ca amesteca-l usor cu o furculita ca sa se “infoaie” un pic. Daca ai fulgi de migdale, acum cica e momentul sa le amesteci cu couscous-ul dar nu promit nimic pentru ca nu am incercat asa.

Serveste tagina calda peste couscous. Amestecul de gusturi se va imbina foarte placut.



CONCLUZIE

Mesele marocane sunt bogate, cu preparate aromate, pregatite cu migala, timp de o saptamana. Numai pentru prepararea painii Bastilla este necesara o zi.

Bucataria marocana este considerata una dintre cele mai alese din lume si pe buna dreptate. Putine sunt zonele unde mancarea este pregatita cu arta si minutiozitate, servita intr-o maniera deosebita si savurata pe masura efortului investit in pregatire.

Prepararea meniurilor in Maroc are doua aspecte. In primul rand este vorba despre pregatirea meniurilor pentru intalnirile intre barbati, o munca delicata, migaloasa. Ca bucatari nu sunt acceptati decat adevaratii maestri si, in nici un caz, femeile. Banchetul se adreseaza in special barbatilor, asezati pe perne, in jurul meselor mici, frumos impodobite. Fiecare invitat este parfumat pe mana cu apa imbietor mirositoare, dintr-un vas de argint.

Gazda bate din palme si incepe festinul. Preparatele sunt servite unul dupa altul pana cand toata lumea atinge Chan - satisfactia. In final, vasul de argit este din nou umplut, pentru ca persoanele prezente sa isi curete mainile si buzele. Masa este servita in onoarea fortelor atotputernice si, de aceea, incepe si se termina cu rugaciuni.



In a doua categorie se incadreaza mancarurile gatite de femeile din casa. In aceasta zona, unde timpul nu este atat de presant ca in lumea occidentala, femeile petrec ore in bucatarie. Bucataria este pustie, fara scaune, pentru odihna fiind disponibila o carpeta. Femeia casei - Dada - este imbracata cu vestminte lungi, viu colorate. Imbie mirosul de kebab, aroma condimentelor - coriandru, chimen, marjoram - cea de ceapa sau de ulei de masline, mireasma mentei si a trandafirilor.

In Maroc, pregatirea unui ospat poate dura o saptamana, iar meniul poate ajunge pana la 50 de preparate. Numai o zi este necesara pentru prepararea specialitatii numita Bstilla - o placinta foarte subtire, crocanta, umpluta cu un amestec din carne de pui si condimente dulci si picante, delicate si puternice.

Cina incepe cu Bastilla, urmata de kebab din carne de oaie sau miel. Urmeaza Tajine, o mancare pe baza de carne cu sospicant, marinata mai multe ore, servita cu o paine speciala, Khubz. In Maroc, painea se gateste in casa, din gris, fara lapte. Tupa Tajine, gazda serveste Batinjaan - salata de vinete sau de rosii tocate. Urmeaza Couscous, a carui preparare, este in Maroc, o arta. Masa se incheie cu felii de pepene, prajituri cu miere si migdale si baclava, iar in final ceai de menta.

Pentru marocani, cea mai gustaosa mancare nu este cea din restaurant, ci cea de acasa.





BIBLIOGRAFIE


Merce E.  ”Marketing turistic” Editura Oscar Print, Bucuresti 2004

2. Elena Rubu “ DIN BUCATARIA TARANEASCA TRADITIONALA “– Cartea Satencei, Editura Ceres – Bucuresti 1983.

3. Gabi Becsek, “ BUCATE ALESE DE PRIN TARA CULESE “ –Revista Transilvania – Sibiu 1984.

4. C. Parjol coordinator “ TEHNOLOGIA CULINARA “ – Editura RAI – Bucuresti 1998.

**www.turism-360.ro/circuite

**www. Bucatariamarocana.ro

**www.restaurante.ro




ANEXA MENIU MAROCAN 1

Alegerea meniului potrivit pentru un eveniment special poate fi la fel de importanta ca alegerea  locatiei. Mancarea poate comunica o tema, transmite un sentiment sau poate stabili atmosfera pentru tot restul serii. Daca planuiti ceva extravagant, berea si micii nu vor fi foarte potriviti cu ocazia.

Cu toate astea, aceleasi produse ar fi perfecte pentru o aniversare pe malul lacului. Alegerea cu grija a meniului demonstreaza invitatilor cat de mult ii apreciati, iar o masa buna poate face ca ziua sa fie si mai memorabila.

Daca planificati sa sarbatoriti ziua de nastere a copilului dvs, o masa interactiva poate fi o activitate distractiva pentru invitati.  In loc sa stati toata ziua in bucatarie sau sa aruncati sute de mii pe pizza,   puteti sa economisiti timp si bani propunandu-le invitatilor sa aduca propriile lor creatii culinare. O idee distractiva este sa pregatiti o multitudine de toppinguri si sa lasati copiii sa-si prepare singuri desertul. Se vor distra cu siguranta inventand noi combinatii si le va placea sa se simta ca niste “oameni mari”.

Pentru o ocazie mai speciala, cum ar fi o sarbatoare, cel mai potrivit este un bufet suedez care poate ajuta la interactiunea dintre invitati. Meniul clasic poate fi imbogatit davca adaugati propriile dvs creatii. Experimentati cu diferite ingrediente in saptamanile de dinaintea petrecerii, si testati-le cu membrii familiei dvs. Veti sti cand veti obtine reactia pe care o cautati. Cele mai apreciate feluri culinare vor fi servite si la petrecere, iar multi dintre invitati va vor cere cu siguranta reteta.

De asemenea, planuirea unui meniu de nunta poate fi foarte stresanta, mai ales daca nu stiti exact cati invitati veti avea. O regula nescrisa spuen ca e mai bine sa aveti mai mult decat prea putin, chiar daca asta inseamna ca va va ramane multa mancare. Puteti opta fie pentru o cina gen bufet suedez, fie pentru un meniu fix pentru toti invitatii. In acest caz, trebuie sa va ganditi si la cei care ar putea avea o dieta speciala. Ar trebui sa includeti si variante pentru vegetarieni sau pentru cei ce trebuie sa evite grasimile sau mancarurile foarte sarate.

Inainte de a prepara meniul pentru petrecere, incercati sa gatiti de cateva ori respectivele feluri de mancare, pentru a fi siguri ca va vor iesi bine. Testati-va creatiile pe o varietate de oameni si faceti modificari in functie de sugestiile lor.

Planificarea portiilor este de asemenea foarte importanta atunci cand va organizati propria petrecere.    Desi majoritatea retetelor indica si numarul de portii, este bine sa aveti in plus decat sa ramaneti cu invitati flamanzi. De asemenea, daca stiti ca un anumit fel de mancare va fi preferat de mai multe persoane, puteti gati o cantitate mai mare.   




ANEXA MENIU MAROCAN 2

Bucataria marocana este considerata una dintre cele mai alese din lume si pe buna dreptate. Putine sunt zonele unde mancarea este pregatita cu arta si minutiozitate, servita intr-o maniera deosebita si savurata pe masura efortului investit in pregatire.

Prepararea meniurilor in Maroc are doua aspecte. In primul rand este vorba despre pregatirea meniurilor pentru intalnirile intre barbati, o munca delicata, migaloasa. Ca bucatari nu sunt acceptati decat adevaratii maestri si, in nici un caz, femeile. Banchetul se adreseaza in special barbatilor, asezati pe perne, in jurul meselor mici, frumos impodobite. Fiecare invitat este parfumat pe mana cu apa imbietor mirositoare, dintr-un vas de argint.

Gazda bate din palme si incepe festinul. Preparatele sunt servite unul dupa altul pana cand toata lumea atinge Chan - satisfactia. In final, vasul de argit este din nou umplut, pentru ca persoanele prezente sa isi curete mainile si buzele. Masa este servita in onoarea fortelor atotputernice si, de aceea, incepe si se termina cu rugaciuni.

In a doua categorie se incadreaza mancarurile gatite de femeile din casa. In aceasta zona, unde timpul nu este atat de presant ca in lumea occidentala, femeile petrec ore in bucatarie. Bucataria este pustie, fara scaune, pentru odihna fiind disponibila o carpeta. Femeia casei - Dada - este imbracata cu vestminte lungi, viu colorate. Imbie mirosul de kebab, aroma condimentelor - coriandru, chimen, marjoram - cea de ceapa sau de ulei de masline, mireasma mentei si a trandafirilor.

In Maroc, pregatirea unui ospat poate dura o saptamana, iar meniul poate ajunge pana la 50 de preparate. Numai o zi este necesara pentru prepararea specialitatii numita Bstilla - o placinta foarte subtire, crocanta, umpluta cu un amestec din carne de pui si condimente dulci si picante, delicate si puternice.


Cina incepe cu Bstilla, urmata de kebab din carne de oaie sau miel. Urmeaza Tajine, o mancare pe baza de carne cu sospicant, marinata mai multe ore, servita cu o paine speciala, Khubz. In Maroc, painea se gateste in casa, din gris, fara lapte. Tupa Tajine, gazda serveste Batinjaan - salata de vinete sau de rosii tocate. Urmeaza Couscous, a carui preparare, este in Maroc, o arta. Masa se incheie cu felii de pepene, prajituri cu miere si migdale si baclava, iar in final ceai de menta.









Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }