QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Conceptul de personalitate criminala





Conceptul de personalitate criminala


Criminologia – spre deosebire de alte discipline umaniste – abordeaza personalitatea umana din perspectiva implicarii acesteia in problematica etiologiei si profilaxiei manifestarilor infractionale, cautand sa dea raspuns la intrebari atat de dificile ca : cine e infractorul? cum apare si spre deosebire de altii adopta modelul comportamentului criminal? Conceptul de personalitate a infractorului a suferit, in evolutia criminologiei, interpretari diferite, aproape fiecare autor avand propria sa definitie, propriul lui punct de vedere asupra personalitatii. Din multiplele cercetari asupra criminalului, atat cele de criminologie generala, cat si cele de criminologie speciala (psihologie criminala) ori, mai ales, cele de criminologie clinica2 rezulta ca intre criminal si noncriminal nu sunt deosebiri de natura, ci de grad. Potrivit acesteia, si unul si altul sunt impinsi la actiuni si activitati de anumite nevoi, mobilul, si unul si altul sunt ajutati sau neajutati de anumite capacitati, de anumite acte de vointa, etc. Aceste elemente psihice, fizice si altele la criminali sunt uneori mai puternice, de exemplu impulsurile, mobilurile – agresivitatea, sexualitate – si altele mai slabe – de exemplu vointa, stapanirea de sine si altele. Pe aceasta linie de gandire s-a observat ca nu toate aceste elemente psihice stau toate pe acelasi plan si nu trebuie observate in mod izolat, ci pe ansamblu si, indeosebi, in felul cum se grupeaza, ca mai importanta este „constelatia” lor, spre exemplu impulsuri puternice si vointa slaba ; asemenea constelatii si structurari au un anumit accent de durata si stabilitate, de exemplu, la recidivisti aceste elemente sunt mai vadite. Se mai constata ca unii recidivisti comit uneori aceleasi crime si ca dovedesc precocitate in manifestarile criminale; ei manifesta un fel de inclinatie spre crima si, mai ales, spre anumite crime; totodata, acestia arata persistenta pe calea criminalitatii si ocolirea muncii, neincadrare in randul oamenilor cinstiti, dovedesc periculozitate sociala, fiindca au o inclinatie si pornire spre crima. Astfel de trasaturi si manifestari caracterizeaza pe criminali si ii deosebesc de noncriminali. Dar deosebirea, nu este dupa cum am mai spus, de natura, criminalii nu sunt o alta speta de oameni, ci o deosebire de grad sau de prag, care caracterizeaza pe criminali. Crima – spune Pinatel – este un act omenesc, iar criminalii sunt oameni ca si noncriminalii, dar ei se disting de altii deoarece comiterea crimei este expresia unei diferente de grad, deci cantitativa si nu calitativa; exista o diferenta de grad intre psihismul criminalilor si acela al noncriminalilor. Cercetarea criminologica trebuie sa scoata in evidenta tocmai aceste deosebiri de grad, care caracterizeaza pe criminali. In felul acesta, criminalul este o persoana care se deosebeste totusi de noncriminal, este o personalitate inclinata spre crima, adica o personalitate criminala. Aceasta problema a trasaturilor de baza si specifice criminalilor a fost sesizata de mult in criminologie, indeosebi de criminologia clinica si in special in problema etiologiei crimei. Autori ca Pinatel, Di Tulio, Kinberg, De Greeff si altii au cercetat si au formulat, pe baza acestor trasaturi, teoria personalitatii criminale. S-au mentionat trasaturi psihologice caracteristice la criminali, cum sunt: agresivitatea, egocentrismul, indiferenta afectiva, lipsa de inhibitie si altele.    La problema trasaturilor personalitatii criminale s-a ajuns in criminologie dupa ce s-a parcurs un drum lung si ocolit. In stiinta criminologiei s-a pus mereu intrebarea de ce infractorul nu se opreste de la comiterea crimei nici de teama oprobriului social, care inconjoara pe criminal, nici de teama pedepsei ce urmeaza dupa comiterea faptei. S-a raspuns, criminalul este lipsit de prevedere, criminalul nu are stapanire de sine, nu are putere de inhibitie a pornirilor sale antisociale etc. S-a dovedit ca aceste trasaturi sau capacitati psihice nu sunt suficiente ca sa opreasca pornirea criminala. Criminologia moderna, indeosebi criminologia clinica, au scos in evidenta trasaturi ale criminalului care sunt mai puternice decat lipsa de prevedere, inhibitia etc. si datorita carora criminalul nu se opreste de la comiterea faptei criminale, trasaturi cum sunt: agresivitatea, egoismul sau altele de natura acestora din urma, care – impreuna – fac ca un criminal sa prezinte o stare de pericol social in sensul ca acesta este inclinat sa comita crime. 









Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }