QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Codarea semantica








Memoria este una din conditiile foarte importante ale activitatii umane in general iar rolul ei apare evident in activitatea de invatare. In procesul invatarii sunt implicate si operatii ale gandirii (analiza, sinteza, compararea, generalizarea), informatiile fiind organizate si structurate pentru a fi mai usor intiparite , pastrate si reactualizate din memorie. Componenta de memorie pe care am ales sa o imbunatatesc este cea a intiparirii, a engramarii informatiei. Pentru intiparirea eficienta a materialului de invatat , consider ca este necesara alegerea unei metode de codare care sa produca efecte si randament maxime, atat pentru intiparire cat si pentru reactualizare (reproducere sau recunoastere). Un text poate fi procesat in mai multe feluri: sub aspectul caracteristicilor fizice (referitor la font, marime, culoare, paginare, etc.), sub aspectul caracteristicilor lingvistice (sintaxa propozitiei sau a frazei) si procesarea la nivel semantic (la nivelulul semnificatiei pe care o contine). In experimentele efectuate de Nelson si McEnvoy (1979) si Baddeley (1982), citati in (1),pagina 219, se constata ca o data cu adancimea procesarii, creste si acuratetea memoriei. Continuandu-se experimentele, s-a putut observa ca performantele mnezice sunt net superioare in cazul procesarii semantice a unui stimul fata de cazul expunerii repetate la acel stimul. O alta concluzie la care s-a ajuns in susmentionatele experiente a fost aceea ca adancimea procesarii informatiei (o procesare semantica), produce performante mult mai bune decat invatarea intentionata; intentionalitatea invatarii nu creste prin ea insasi performantele reproducerii, redarii informatiei stocate decat in masura in care este asociata cu o prelucrare mai laborioasa a materialului de invatat. La aceeasi procesare a informatiei, a materialului de invatat, repetitiile la intervale mai mari de timp dau rezultate mai bune decat repetitiile consecutive, imediate.
Pe de alta parte, in cazul reactualizarii si redarii materialului de invatat, problema nu este dacp informatia a fost sau nu memorata, intiparita in memorie pentru ca nimic nu "dispare " din memorie (cazurile de reamintire sub hipnoza), informatiile nu pot fi reproduse sau recunoscute din cauza mecanismelor de reactualizare. Pentru imbunatatirea acestor mecanisme este necesar ca accesul la "chuncks "-urile de informatie (unitati de sens, modalitate de organizare a informatiei) sa fie facilitat de folosirea unor amorse, "cuvinte-cheie "care sa deschida accesul spre informatia stocata in memoria explicita (continand cunostinte declarative, care pot fi reactualizate intentionat, fata de memoria implicita care contine cunostinte procedurale, neverbalizate). Necesitatea unei codari semantice rezida din faptul ca uitarea este mai rapida in cazul informatiei care nu se poate decoda. Codarea semantica prezinta mai multe avantaje: este mai economicoasa (contine maximum de informatie, reflectand doar o abstractie a materialului de invatat), prezinta o procesare mai rapida (fiind abstracta, constituirea ei nu depinde de ordinea de prezentare a informatiei), are o sintaxa riguroasa (nu permite incalcarea regulilor de combinare semantica sau logica). Organizate in memorie intr-o retea semantica, cunostintele sunt mai bine structurate, ierarhic (in functie de gradul de generalitate), in relatii de subordonare sau de predicatie (dupa modelul taxonomiilor logice).
In cazul practic de invatare la filosofie, am impartit suportul de curs in sapte parti aproximativ egale si am inceput invatarea. Datorita inegalitatii partilor repartizate zilnic spre invatare, timpul alocat prezinta mici variatii. Se poate constata din tabele existenta unor probleme referitoare atat la codarea cat si la reactualizarea materialului de invatat. Problema cea mai importanta pe care am avut-o de depasit consta in codarea materialului (cu referire directa la numarul si varietatea sistemelor filosofice asa cum sunt ele prezentate in suportul de curs). Pentru a eficientiza codarea materialului am luat notite intr-un mod schematic (preluand doar caracteristicile principale) dar sub forma grafica , cu ingrosarea literelor initiale, avand astfel o imagine mai clara a materialului de invatat. In timpul invatarii, datorita acestor notite, puteam face comparatii (asemanari / deosebiri) intre diferitele curente sau filosofi. Cu toate ca invatam in acelasi timp din suportul de curs si din notite, in prima parte a experimentului au aparut la inceput aceleasi probleme de codare si reactualizare, cu o imbunatatire a recunoasterii. In a doua saptamana dupa modificarea procedurii (prin urmarirea in principal a notitelor), am constatat o imbunatatire progresiva atat a recunoasterii (din suportul de curs) cat si a reproducerii materialului de invatat. Spre sfarsitul intervalului de observat, procentul materialului pe care puteam sa-l reproduc a crescut simtitor, ceea ce ma face sa concluzionez ca acest mod de invatare ma avantajeaza cel mai mult.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat