Managementul educatiei/ pedagogic

MANAGEMENTUL EDUCATIEI/ PEDAGOGIC

Managementul educatiei/pedagogic reprezinta acea stiinta pedagogica, elaborata printr-o strategie de cercetare de tip interdisciplinar, angajata in 'studiul evenimentelor care intervin in decizia organizarii unei activitati pedagogice determinate si in gestiunea programelor educative' (De Landsheere, Gilbert, 1992, pag. 185).

in termeni de filosofie si de politica a educatiei, managementul pedagogic reprezinta, pe de o parte, o metodologie de abordare globala-optima-strategica a activitatii de educatie cunoasterea problematicii cercetarii si a proiectarii pedagogice.

Cercetarea pedagogica sugereaza tipurile de investigatie necesare pentru realizarea unei aprecieri si a unei decizii corecte in legatura cu activitatea celui evaluat:

a)  o inves.igatie longitudinala, care permite acumularea cantitativa a informatiilor pe tot parcursul derularii 'scenariului didactic', in cele 45-50 de minute ale lectiei etc, investigatie realizabila printr-o/Lya de observatie (care include urmatoarea schema de actiune: consemnarea faptelor didactice in ordinea derularii ior-evidentierea aspectelor pozitive-evidentierea aspectelor negative);

b) o investigatie transversala, care permite, dupa derularea 'scenariului didactic'. prelucrarea calitativa a informatiilor consemnate (in timpul derularii ''scenariului didactic'), investigatie realizabila printr-o fisa de analiza-sinteza, care definitiveaza diagnoza activitatii didactice (lectiei etc.) evaluate, evidentiata, printr-un calificativ sau printr-o caracterizare succinta:

a)  capacitatea cadrului didactic evaluat de a proiecta obiectivele operationale/concrete prin raportare la obiectivele specifice (ale programelor scolare) si la obiectivele generale (ale planului de invatamant) si de a realiza efectiv aceste obiective in termeni informativi si formativi;

b) capacitatea cadrului didactic evaluat de proiectare-reaiizare a continutului instruirii, relevanta prin: respectarea caracterului stiintific, valorificand   specificul clasei de elevi; angajarea caracterului intra-inier-trans-disaplmar. in functie de situatiile didactice existente sau create; valorificarea raportului informativ-formaii. in functie de potentialul psihopedagogie al clasei de elevi: deschiderea raporturilor dintre cultura generala si cultura de specialitate in functie de cerintele dezvoltarii psihice ale elevilor si de perspectivele orientarii lor, scolare, profesionale s> sociale;

c) capacitatea cadrului didactic evaluat de eficientizare a metodelor, procedeelor si mijloacelor didactice folosite, integrate la nivel de: strategii didactice de pr e dare-inv a-tare-evaluare; forme de organizare a activitatii (frontala, pe grupe individuala);

d)  capacitatea cadrului didactic 'controlat' de evaluare a rezultatelor elevilor la nivelul unor actiuni de: masurare-apreciere (initiala-sumativa-continua/fonnativa); decizie: nota, calificativ, caracterizare, observatie. indrumare ele.

Fisa de analiza-sinteza include, in final, doi indicatori globali.

a) randamentul scolar al elevului/studentului, care exprima gradul de stapanire a cunostintelor, deprinderilor, strategiilor cognitive, la un nivel maxvm-mediu-minim, apreciat, in termeni de conexiune inversa, prin raportarea rezultatelor obtinute ia'icsire' cu situatia existenta la 'intrare' (inceputul: ciclului, anului, trimestrului scolar; inceputul capitolului, lectiei etc.);

b) corelatia cadru didactic-elevi, apreciata in functie de gradul de participare/activare pedagogica a clasei de elevi, la nivel frontal, pe grupe, individual.

Acesti doi indicatori globali ofera evaluatorului (inspector scolar, director de scoala, profesor-metodist etc) baza unei decizii manageriale cu functie de prognoza pedagogica exprimata la nivelul unei orientari-indrumari metodologice, care vizeaza, la diferite intervale de timp, corectarea - ameliorarea - ajustarea structurala -restructurarea - reformarea activitatii cadrului didactic respectiv, a domenilui/com-partimentului vizat sau a institutiei scolare/universitare vizate.

B) Orientarea-indrumarea metodologica a activitatii educative (ora de dirigentie etc.) presupune institutionalizarea celor doua instrumente analizate anterior -fisa de observatie, fisa de analiza-sinteza - intr-un context pedagogic specific, care valorifica, in parte, unele trasaturi ale educatiei nonformale.

Fisa de analiza-sinteza definitiveaza diagnoza activitatii educative (orei de dirigentie) evaluate, adaptand indicatorii propusi in cazul lectiei:

a)  obiectivele pedagogice preluate cu prioritate de la nivelul educatiei morale sau mediate special prin intermediul educatiei morale (vezi raporturile dintre educatia intelectuala-educatia tehnologica-educatia estetica-educatia fizica si educatia morala; vezi raportul dintre 'noile educatii' si educatia morala);

b)  continuturile pedagogice raportate cu prioritate la 'noile educatii', valorificand experienta de viata a elevilor, traditia comunitatii (scolare, familiale, locale etc), dar si resursele interdisciplinaritatii si ale educatiei permanente (vezi raportul instruire formala-nonformala-informala);

c) metodologia pedagogica dirijata special pentru stimularea participarii elevilor la activitatea educativa (ora de dirigentie etc.) prin eficientizarea unor strategii care tin de: exercitiul moral, convorbirea etica, dezbaterea etica, asaltul de idei, studiul de caz etc;

d)  evaluarea formativa, exclusiv psihologica, de tip nonformal, fara note, clasificari, caracterizari etc.

Fisa de analiza-sinteza a activitatii educative (orei de dirigentie etc.) solicita evaluatorului (inspector scolar, director de scoala etc.) calitati manageriale suplimentare care tin nu numai de teoria si de practica cercetarii si a proiectarii pedagogice dar si de capacitatea sa speciala de empatie si de inovare psihologica si sociala. In acest context este nevoie de sprijinul profesorilor-consilieri care isi desfasoara activitatea in centrele si in cabinetele de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor.

Implicarea profesorilor-consilieri vizeaza evaluarea a doi indicatori globali care angajeaza si responsabilitatea comisiilor metodice ale dirigintilor:

a)  capacitatea profesorului-diriginte de a conduce sistematic, prin mijloace stiintifice adecvate (vezi 'Caietul dirigintelui') procesul de cunoastere psihopedagogica a elevului, realizat longitudinal (prin acumularea unor observatii curente, solicitate si de la alti factori educativi: familie, coiectiv didactic, grup de prieteni etc.) si transversal (prin completarea 'fisei scolare de caracterizare psihopedagogica, la sfarsitul anului si mai ales la sfarsitul ciclului scolar);

b)  capacitatea cadrului didactic de a valorifica 'fisa scolara' de caracterizare psihopedagogica a elevului pentru stimularea dezvoltarii personalitatii acestuia, pentru formarea si intarirea coeziunii colectivului clasei.

Functia de reglare-autoreglare a sistemului si procesului de invatamant vizeaza, pe de o parte, perfectionarea cadrelor didactice - realizata prin actiunile metodice proiectate la nivel macro si micro-structural - iar pe de alta parte, cercetarea pedagogica realizata prin inovatii proiectate special pentru optimizarea continua a activitatii didactice.

A) Perfectionarea cadrelor didactice asigura reglarea-autoreglarea sistemului si a procesului de invatamant prin activitati metodice proiectate si realizate dintr-o perspectiva manageriala de conducere globala-optima-strategica a institutiei scolare/universitare.

Activitatile metodice cu functie de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant includ doua categorii de actiuni specifice:

a) actiuni cu caracter periodic, proiectate si realizate la nivel de:

cursuri si seminarii de specialitate organizate la: disciplina stiintifica principala-se-cundara, pedagogie generala, psihologie scolara, sociologia educatiei, logica educatiei, metodica/didactica specialitatii principale-secundare, cursuri si seminare necesare pentru pregatirea examenelor de definitivat, grad didactic II, grad didactic I, reciclare;

- cursuri de management pedagogic, organizate pentru inspectorii scolari, directorii u-nitatilor de invatamant, profesorii-metodisti, profesorii-consilieri, profesorii-cerceta-tori, profesorii-diriginti;

- instruiri, consfatuiri metodice organizate anual sau trimestrial cu responsabilii comisiilor/catedrelor metodice, bibliotecarii scolari/universitari, pedagogii scolari etc.;

consilii ale cadrelor didactice, consfatuiri tematice, simpozioane, organizate trimestrial;

- stagii de pregatire speciala organizate conform graficelor de oferte si de solicitari interne si externe;

b) actiuni cu caracter permanent, proiectate si realizate la nivelul unor activitati de instruire formala-nonformala: studiu individual; activitati didactice (lectii etc.) des-chise;interasistenfe; dezbateri tematice/ 'asalt de idei'; indrumari metodice.

B) Promovarea cercetarii pedagogice la nivelul cadrelor didactice asigura regla-rea-autoreglarea sistemului si a procesului de invatamant prin inovatiile proiectate si realizate in jurul unui nucleu informational-decizional, bazat pe cunostinte stiintifice aplicate sau aplicabile.

a) Proiectele inovatoare angajate la nivel de sistem, pot propune: diferite modele de: finalitati macrostructurale: ideal pedagogic, scopuri pedagogice ale sistemului de invatamant; proiectare curriculara a continutului instruirii (plan de invatamant pentru clasele I-XII; plan de invatamant pentru colegiu, facultate (); programe scolare/universitare); evaluare globala (teste docimologice, teste de cunostinte/initiale-sumative-formative) etc; planificare a cercetarii didactice (fundamentale-orientative).

b) Proiectele inovatoare la nivel de proces pot propune diferite modele de: finalitati microstructurale (obiective generale ale planului de invatamant; obiective specifice ale treptelor, ciclurilor, disciplinelor   scolare/universitare; obiective operationale, concrete; proiectare curriculara a unor teme, capitole, grupuri de activitati didactice/lectii etc; sesiuni stiintifice tematice care abordeaza problema operationalizarii o-biectiveior pedagogice, a interdisciplinaritatii, a relatiei cultura generala-cultura de specialitate, a strategiilor didactice moderne, a evaluarii formative etc.: comunicari stiintifice in presa de specialitate; programe didactice alternative, complementare, organizate inclusiv la nivel nonformal (activitati de cerc/disciplinar-interdisciplinar, excursii didactice etc).

Structurile managementului pedagogic 'trebuie sa corespunda intotdeauna functiilor' asumate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant (Coombs, Philip, H., 1968, pag.259).

Structurile managementului pedagogic reflecta orientarile, cu valoare de finalitate, ale celor trei functii analizate anterior care au o stabilitate metodologica apreciabila, valabila si pe verticala dar si pe orizontala sistemului si a procesului de invatamant.

Functiile managementului pedagogic determina trei categorii de structuri institutionale corespunzatoare: structurile de planificare-organizare a activitatii in cadrul sistemului de invatamant; structurile de orientare-indrumare metodologica a activitatii proiectata si realizata in cadrul procesului de invatamant; structurile de reglare-auto-reglare a activitatii proiectata si realizata in cadrul sistemului si al procesului de invatamant.

Structurile de planificare-organizare a activitatii in cadrul sistemului de invatamant corespund functiei de planificare-organizare a sistemului de invatamant. Ele trebuie institutionalizate la toaie nivelurile sistemului de invatamant: pe verticala, prin intermediul activitatii de inspectie scolara generala; pe orizontala, prin intennediul actiunilor de cercetare pedagogica si de angajare sociala a comunitatii educative nationale, teritoriale, locale.

Pe verticala sistemului de invatamant, activitatea de inspectie scolara generala poate institutionaliza urmatoarele modele de structuri:

A) Directia de planificare-organizare - la nivelul Ministerul invatamantului;

B)  Serviciul de inspectie scolara generala, (teritoriala; de personal) - la nivelul Inspectoratului scolar teritorial,

C)   Consiiinl administrativ si con,Mul pedagogic (cu organisme de evaluare proprii) - Sa nivelul unitatilor de invatamant

Pe orizontala sistemului de invatamant inspectia scolara generala, poate beneficia de un sprijin metodologic instituit la nivelul cercetarii pedagogice si la nivelul comunitatii educative nationale, teritoriale si locale, pe baza urmatoarelor modele de structuri:

a)  Sectia Planificarea invatamantului (Institutul National de Cercetari Pedagogice); Comitehii Educational National - sprijina metodologic activitatea Directiei de planificare-organizare din Ministerul invatamantului;

b)  Filialele teritoriale ale Sectiei de planificarea invatamantului (a Institutului national de cercetari pedagogice); Comitetul educational teritorial - sprijina metodologic activitatea Serviciului de inspectie scolara generala (Inspectoratul scolar)

c)  Comitetul educational local - sprijina organismele de evaluare activate de consiliul administrativ si de consiliul pedagogic ai unitatii de invatamant.

Structurile de orientare-indrumare metodologica a activitatii proiectata si realizata in cadrul procesului de invatamant corespund functiei de orientare-indrumare metodologica a procesului de invatamant. Ele trebuie institutionalizate la toate nivelurile sistemului prin proiectarea si realizarea ia parametrii pedagogici superiori a inspectiei scolare de specialitate.

Pe verticala sistemului de invatamant, activitatea de inspectie scolara de specialitate poate institutionaliza urmatoarele modele de structuri:

A)  Directia evaluarea procesului de invatamant - la nivelul Ministerului invatamantului;

B) Serviciul inspectia scolara de specialitate - ia nivelul Inspectoratului scolar teritorial;

C)  Comisiile/catedrele metodice de specialitate - la nivelul unitatilor de invatamant.

Pe orizontala sistemului, inspectia scolara de specialitate poate beneficia de un sprijin metodologic instituit la nivelul cercetarii pedagogice si la nivelul comunitatii profesionale, pe baza urmatoarelor modele de structuri:

a) Sectia Curriculum (Institutul National de Cercetari Pedagogice); Comisiile nationale pentru elaborarea programelor scolare si pentru evaluarea procesului de invatamant - sprijina metodologic Directia evaluarea procesului de invatamant (Ministerul invatamantului);

b) Filialele teritoriale ale Sectiei Curriculum (ale Institutului National de Cercetari Pedagogice); Consiliile consultative teritoriale, organizate pe specialitati - sprijina metodologic Serviciul de inspectie scolara de specialitate (Inspectoratul scolar);

c) Comisiile/catedrele metodice de specialitate (organizate scolar sau intersco-lar) - sprijina metodologic activitatea de inspectie scolara de specialitate, proiectata si realizata de consiliul de conducere al fiecarei unitati de invatamant.

Structurile de reglare-autoreglare organizate in cadrul sistemului si al procesului de invatamant corespund functiei de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant, proiectata si realizata prin activitati specifice de perfectionare si de cercetare pedagogica.

Activitatile de perfectionare ale cadrelor didactice, vizeaza proiectarea si realizarea inspectiei scolare speciale pentru definitivat, grad didactic 11, grad didactic I, reciclare in invatamant. Cursurile si seminariile de pregatire, pe de o parte, examenele si colocviiile de evaluare finala, pe de alta parte, solicita, pe verticala sistemului insti-tutionalizarea urmatoarelor modele de structuri:

A) Directia de perfectionare a cadrelor didactice - la nivelul Ministerului invatamantului;

B)  Casele corpului didactic; Centrele de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor - la nivelul Inspectoratelor scolare teritoriale;

C)  Cabinetele interscolare si scolare de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor - la nivelul unitatilor de invatamant.

Activitatea de inspectie scolara speciala, cu scop de perfectionare, trebuie sprijinita metodologic si prin alte actiuni cu caracter permanent, propuse pe orizontala sistemului de invatamant, la nivelul urmatoarelor modele de structuri:

a) Institutul national de perfectionare a cadrelor didactice - sprijina metodologic Directia de perfectionare a cadrelor didactice (din Ministerul invatamantului);

b)  Filialele teritoriale ale Institutului National de Perfectionare a Cadrelor Didactice - sprijina metodologic casele corpului didactic, centrele de asistenta psihopedagogica ale cadrelor didactice, elevilor si parintilor (de la nivelul inspectoratelor scolare teritoriale);

c)  Comisiile/catedrele scolare si interscolare - sprijina metodologic cabinetele scolare si interscolare de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor (organizate scolar si interscolar).

Functia de reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant angajeaza si proiectarea unor actiuni de cercetare pedagogica, fundamentala, orientata si a-plicativa, care pot fi realizate la nivelul urmatoarelor modele de structuri:

A)  Sectia Formarea formatorilor (Institutul National de Cercetari Pedagogice) -sprijina Directia perfectionarea cadrelor didactice (Ministerul invatamantului) si Institutul National de Perfectionare a Cadrelor Didactice;

B) Filialele teritoriale ale Sectiei Formarea formatorilor (ale Institutului national de perfectionare a cadrelor didactice) - sprijina metodologic casele corpului didactic, Centrele de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor (de la nivelul inspectoratelor scolare teritoriale) si filialele teritoriale ale Institutului national de perfectionare a cadrelor didactice;

C)  Cabinetele metodice scolare, organizate la nivelul comisiilor/catedrelor metodice pe specialitati - sprijina activitatea cabinetelor de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor (organizate scolar-interscolar).

Principiile managementului pedagogic desemneaza liniile normative initiale necesare pentru eficientizarea sociala a activitatii de formare-dezvoltare permanenta a personalitatii la toate nivelurile ierarhice, verticale si orizontale, ale sistemului si ale procesului de invatamant.

A) Principiul conducerii globale, optime si strategice a sistemului si a procesului de invatamant sintetizeaza si directioneaza trasaturile specifice ale managementului pedagogic.

Conducerea globala-optima-strategica subordoneaza, functional si structural, imperativele administrative, reproductive, executive, care abordeaza doar problemele curente sau individuale, oportuniste sau adaptative, ale sistemului si ale procesului de invatamant.

B) Principiul conducerii eficiente a sistemului si a procesului de invatamant, prin actiuni de informare-evaluare-comunicare manageriala vizeaza perfectionarea continua a politicilor educationale la nivel global, teritorial, local.

Informarea si evaluarea manageriala asigura diagnoza sistemului si a procesului de invatamant. Comunicarea manageriala a diagnozei sustine prognoza manageriala a sistemului si a procesului de invatamant, respectiv indrumarile metodologice, strategice si tactice, de corectare - ameliorare- ajustare structurala - restructurare - reformare a ciclului managerial de evolutie a sistemului si a procesului de invatamant.

C) Principiul conducerii superioare a sistemului si a procesului de invatamant vizeaza interdependenta functiilor si a structurilor asumate la nivel social.

Acest principiu evidentiaza prioritatea functiilor manageriale in raport cu structurile manageriale necesare la nivel national - teritorial - local. Aplicarea sa sociala asigura:

a)  proiectarea corecta a structurilor institutionale care trebuie sa corespunda permanent, din punct de vedere calitativ si cantitativ, functiilor manageriale definite la nivelul sistemului si al procesului de invatamant;

b) selectarea corecta a managerilor (inspectori scolari, directori de unitati de invatamant, profesori-metodisti, profesori-consilieri, profesori-cercetatori etc.) pe criteriul capacitatii acestora de indeplinire a functiilor manageriale reprezentate la toate nivelurile sistemului si ale procesului de invatamant.

D) Principiul conducerii complexe a sistemului si a procesului de invatamant vizeaza interdependenta functiilor si a structurilor manageriale asumate la nivel social.

Acest principiu evidentiaza caracterul unitar, integral, al conducerii manageriale care stimuleaza permanent raporturile de interdependenta si de complementaritate pedagogica dintre:

a)  functiile si structurile manageriale de planificare-organizare, orientare-indru-mare, reglare-autoreglare a sistemului si a procesului de invatamant;

b)  actiunile manageriale de informare - evaluare - comunicare a deciziei, in legatura cu starea sistemului si a procesului de invatamant;

c)  operatiile manageriale de diagnoza si de prognoza a sistemului si a procesului de invatamant.

Evolutia managementului pedagogic, ca management al calitatii releva importanta proiectarii si realizarii educatiei la nivelul 'triadei functionale': 1) planificare-organizare; 2) orientare-indrumare metodologica; 3) reglare-autoreglare.

Aceasta 'triada' constituie 'o trilogie a calitatii' ('quality trilogy') care - prin raportare la modelul operabil in economia societatii postindustriale, informatizate - delimiteaza si articuleaza trei procese complexe de conducere manageriala a educatiei: a) planificarea calitatii ('quality planning'); b) tinerea sub control a calitatii ('quality control'); c) imbunatatirea continua a calitatii ('quality improvement') - vezi Juran, J.M., 1986; Olaru, Marieta, 1995, pag.51-69.

Managementul educatiei devine, prin definitie, management al calitatii, angajand functiile conducerii globale-optime-inovatoare a invatamantului si structurile corespunzatoare acestora la toate nivelurile sistemului. Specificitatea si interdependenta lor reprezinta o realitate obiectiva pe care factorul de decizie trebuie sa stie sa o valorifice integral, respectand conditiile concrete de proiectare si realizare a educatiei si instruirii in cadrul sistemului si in cadrul procesului de invatamant.

Managementul educatiei avanseaza astfel o noua paradigma de abordare a pedagogiei generale, proprie culturii societatii postindustriale, de tip informatizat. Miza sa epistemica si etica angajeaza chiar (re)definirea conceptelor pedagogice fundamentale:

A) educatie, sistem de educatie, finalitati ale educatiei, reforma a educatiei;

B)  proces de invatamant, principii ale activitatii didactice, obiective pedagogice ale activitatii didactice, continut al activitatii didactice, metodologie a activitatii didactice, evaluare a activitatii didactice, proiectare pedagogica a activitatii didactice.

Analiza acestor concepte fundamentale, din perspectiva managementului educatiei, poate consolida statutul pedagogiei dependent nu numai de specificitatea obiectului sau de studiu si a metodologiei sale de cercetare, ci si de deschiderea sa sociala spre inter-disciplinaritate si spre transdisciplinaritate. Aceasta deschidere angajeaza, in fond, realizarea saltului de la pedagogia traditionala la stiintele pedagogice contemporane.

Managementul educatiei reprezinta o treapta metodologica necesara pentru realizarea corecta, eficienta social, a activitatii de formare-dezwltare a personalitatii umane, la nivelul sistemului de invatamant, in perspectiva secolului XXI.

Pedagogia generala propune o treapta epistemologica necesara pentru realizarea corecta, eficienta social, a activitatii de formare initiala si continua a cadrelor didactice din invatamantul prescolar, primar, secundar, superior.

Miza sociala a reformei invatamantului vizeaza tocmai sinteza originala, posibila si necesara, la nivelul unui nou model cultural, intre conceptele de baza. stabilizate de pedagogia generala si descinderile metodologice, proiectate de managementul educatiei, cu aplicatii speciale la nivelul conducerii globale-optime-strategice a organizatiei scolare. - Vezi Conducerea scolii, Managementul organizatiei scolare.