Caracteristici ale functiilor si proceselor psihice

Caracteristici ale functiilor si proceselor psihice

Gandirea

C. Pufan (1982) arata ca surdul nedemutizat poseda o gandire obiectiva in imagini si un limbaj mimico-gesticular, dar acestea se desfasoara in anumite limite, ca urmare a faptului ca ei opereaza cu imagini generalizate, iar analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea si generalizarea, realizate preponderent prin vizualizare, duc la o serie de caracteristici legate de concretism, rigiditate, sablonism, ingustime si inertie in desfasurarea activitatii de gandire.

Comparativ cu gandirea auzitorului, cea a surdomutului are un continut concret neevoluat, iar abstractizarea este prea putin accesibila acestor forme de gandire. Abstractizarea va deveni, treptat, accesibila in procesul gandirii national-verbale, care evolueaza odata cu demutizarea.

In procesul demutizarii, deficientul de auz trece treptat de la limbajul gestual la cel verbal si de la gandirea in imagini la cea notional - verbala. In felul acesta, informatiile senzoriale se completeaza cu cele intelectuale, in care se vehiculeaza proprietati de cauzalitate si esentializare ale obiectului. Pentru a ajunge intr-un asemenea stadiu, gandirea deficientului de auz trece prin faze diferite.

Ca urmare a dezvoltarii gandirii si limbajului, se produc influente pozitive la nivelul intregii activitati psihice, odata cu restructurarea personalitatii si comportamentului subiectului pe directia organizarii, ordonarii insusirilor de personalitate si de ierarhizare si adaptare a actiunilor la situatiile date.

Reprezentarea

La surd, reprezentarea este un analog al notiunii, dar nu si un echivalent total al ei. Prin specificul ei, imaginea generalizata asigura continutul reflectarii senzoriale si senzorial-motrice, in cazul de fata avand o incarcatura evident vizual - motrica. Treapta senzoriala a cunoasterii (senzatii si perceptii ) poarta pecetea limbajului mimico-gesticular si a imaginilor generalizate, adica a reprezentarilor pe plan operational.

Memoria

Memoria are, aproximativ, aceleasi caracteristici cu ale normalului auzitor in sfera afectiva si motorie. Memoria cognitiv - verbala se dezvolta mai lent in procesul demutizarii in timp ce memoria vizual - motrica si afectiva este mai bine dezvoltata.

Imaginatia

Imaginatia la surd, consta in capacitatea de crea reprezentari noi, pe baza ideilor, senzatiilor, perceptiilor acumulate anterior cu o evidenta specificitate vizual-motorie.

Limbajul si afectivitatea

Exista o relatie stransa intre limbajul oral si limbajul semnelor, de evolutia caruia depinde functionalitatea dezvoltarii comunicarii si integrarii subiectului in societatea auzitorilor.

Limbajul semnelor ii lipsesc pe surzi de posibilitatea insertiei sociale. Prin invatarea limbajului gestual de timpuriu, se tinde spre trecerea directa de la limbajul semnelor la scriere, fara a se utiliza, ca baza de invatare, vorbirea orala. Specialistul francez J. Lillo (1986) este de parere ca bilingvismul pragmatic al limbajului semnelor si al celui oral (cuvantul) trebuie sa fie introdus paralel in educati precoce a deficientilor de auz. Astfel, trebuie sa se asigure inca din educatia timpurie o comunicare eficace a copilului cu anturajul sau.

Se apreciaza ca nivelul global al limbajului oral si al celui scris, ca si al lecturii, este foarte scazut in cadrul celor care folosesc, preponderent, metoda orala. Prin urmare, folosirea metodei orale, pure, chiar in educatia timpurie, inseamna a lipsi copilul de o comunicare reala, atata timp cat limbajul oral nu este bine instalat.

Pentru stimularea limbajului oral , este indicat sa se asigure plasarea copilui in mediul vorbitor, inca din crese si va continua paralel cu gradinita si scoala speciala ; introducerea in forme de educatie auditiva ; educarea lecturii labiale si stimularea perceperii vizuale ; introducerea limbajului semnelor in educatia precoce , pentru facilitatea afirmarii expresiei afective , sesizarea fara efort a informatiei, insertia sociala, dezvoltarea psihica generala, etc.

Dar trebuie precizat ca exagerarea la folosirea limbajului gesturilor poate deveni un obstacol pentru invatarea limbajului oral.