QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate istorie

CULTURA GUMELNITA IN CENTRUL SI SUDUL DOBROGEI








Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazand dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape in aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neintrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat in primul rand impulsurilor ( "modei ") culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat in regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc intrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura. (detalii)

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI
Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazand dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape in aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neintrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat in primul rand impulsurilor („modei”) culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat in regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc intrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura.
Formarea marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI nu ar fi fost posibila fara etapa pregatitoare a eneoliticului timpuriu: Boian III - IV, Karanovo V, Sava IV, Poljanica IV, Hamangia III – IV, cand se constata o intensificare a schimburilor la distante mari. Fenomenul nu a fost singular; la nord de arealul gumelnitean, pe un spatiu imens - din SE. Transilvaniei pana pe malul apusean al Niprului - s-a format complexul cultural Ariusd-Cucuteni – Tripolje.
Aspecte regionale
Pe teritoriul Dobrogei, in functie de fondul cultural anterior si de pozitia geografica favorabila – existenta a doua culoare de acces Dunarea si Marea Neagra – se vor contura, incepand cu etapa eneoliticului dezvoltat, doua aspecte regionale. De-a lungul Dunarii, in zona centrala si nordica a Dobrogei s-a manifestat varianta dobrogeana, foarte apropiata de cea nord-dunareana, fapt explicabil daca avem in vedere fondul de geneza comun – cultura Boian. Continuitatea de locuire a fost surprinsa cel mai bine in tell-urile de pe linia Dunarii, Harsova si Atmageaua Tatarasca, in pesterile de pe valea Casimcei (Gura Dobrogei), in nord la Luncavita si Sarichioi. Alaturi de puternice traditii Boian, varianta dobrogeana pastreaza si vechi traditii Hamangia, vizibile mai ales in productia ceramicii.
In zona litoralului vest-pontic, pe segmentul Burgas – Corbu de Jos, fondul cultural anterior Hamangia-Sava a determinat existenta unor diferente regionale mult mai bine conturate. Productia ceramica, canoanele plasticii de lut si os, practicile funerare din etapa Gumelnita A1 (= Varna I) isi gasesc analogii, mergand pana la identitate, in perioada anterioara. Aceste diferente regionale au fost accentuate de conditiile si resursele naturale specifice zonei litorale. De asemenea posibilitatea de comunicare prin navigatie de cabotaj a amplificat dinamica relatiilor de schimb cu comunitatile din sudul Peninsulei Balcanice si chiar din spatiul egeo-anatolian. De aceea particularitatile aspectului vest-pontic se mentin si in etapa Gumelnita A2, spre deosebire de restul arealului gumelnitean unde procesul de uniformizare culturala estompeaza tot mai mult aspectele regionale. Totusi ele nu pot constitui elemente definitorii pentru o noua cultura; tehnicile de constructie a locuintelor, de producere a ceramicii grafitate, tipurile de unelte si arme, dar mai ales canoanele plasticii sunt comune cu cele din restul arealului gumelnitean.
Analizate din perspectiva descoperirilor funerare, aceste diferente par si mai categorice, dar cel mai adesea se omite un fapt esential. Simpla comparare a unor artefacte, fara sa se analizeze contextul arheologic al descoperirii lor, conduce uneori la formularea unor concluzii eronate. Vasele de inventar funerar de la Varna, Durankulak si Devnia au avut o destinatie cultica si de aceea se deosebesc cu mult fata de vasele de uz comun specifice culturii Gumelnita: de dimensiuni mai mici, arse neuniform, bogat decorate.
Carentele de cercetare arheologica, pentru perioada eneolitica, in zona litoralului romanesc au favorizat nasterea unei teorii acceptata de multi arheologi bulgarii si straini – „cultura Varna”. In literatura de specialitate bulgara notiunea a evoluat de la aspect cultural „tip Varna” la „cultura Varna” negandu-se intr-o masura mai mare sau mai mica prezenta culturii Gumelnita pe teritoriul Dobrogei . Formularea unor astfel de ipoteze s-a bazat, indirect, si pe erorile de interpretare din studiile unor arheologi romani [1] .
Doina Galbenu are meritul de a fi cercetat pentru prima data aspectul vest-pontic, efectuand sapaturi de salvare la Costinesti si Constanta. Chiar daca “faza Harsova” s-a dovedit lipsita de continut, incadrarea descoperirilor din zona litoralului romanesc in cea mai timpurie etapa a aspectului vest-pontic a fost confirmata de descoperirile ulterioare. Ipoteza formarii in zona litoralului vest-pontic, intre Burgas si Palazu Mare, a unui aspect regional pe fond Hamangia a fost acceptata de cei mai multi arheologi. Descoperirile arheologice recente de la Corbu de Jos si din asezarea eneolitica de pe Insula „La Ostrov” a Lacului Tasaul (Navodari) permit mutarea spre nord a limitei acestui aspect regional. Credem ca aceasta limita nu poate fi urcata mai sus de Histria deoarece la Sarichioi a fost cercetata o asezare din faza de tranzitie Boian-Gumelnita.
Elementele considerate definitorii pentru “cultura Varna” nu sunt convingatoare: folosirea pirolusitei pentru angoba si a pietrei ca material de constructie sunt elemente ce tin de conditiile naturale specifice (depozite naturale si umiditate crescuta). Ceramica cu pseudofirnis caracterizeaza mai ales faza timpurie, tradand puternice influente Hamangia atat in privinta arderii, formelor cat si a decorului. Singurele deosebiri semnificative apar in domeniul funerar – cel care conserva cel mai bine traditiile fondului cultural anterior, Hamangia III – IV. In etapa finala a fazei A2, dupa cum o dovedesc descoperirile de la Goljamo Delcevo si Navodari, deja aceste elemente sunt aproape inexistente, dominante ramanand cele specifice intregului areal gumelnitean. Prin urmare cultura Gumelnita a avut o evolutie unitara pe intreg teritoriul Dobrogei, inscriindu-se in dominantele materiale si spirituale ale complexului cultural Kodjadermen–Gumelnita–Karanovo VI. Patrunderile triburilor rasaritene Cernavoda I, pe fondul unor importante transformari climatice [2] , au marcat sfarsitul culturii Gumelnita in Dobrogea.
Bibliografie: E.Comsa, Neoliticul pe teritoriul jud. Constanta, Revista Muzeelor, V,1977, p. 66-70.
Vl. Dumitrescu, La stratigraphie des stations appartenant à la lumière des fouilles d’Atmageaua Tatarasca, Istros I, 1934, p. 37-43.
Vl. Dumitrescu , recenzie la I.Ivanov Tezaurele necropolei de la Varna (art. in lb. bulg.), SCIVA, XXX, 4, 1979, p. 159-161.
D. Galbenu, Asezarea neolitica de la Harsova, SCIV., XII, 2, 1962, p. 285-304.
D. Galbenu, Nouvelles données concernant le dèbut de la civilisation de Gumelnita de Dobrogea, Dacia NS., X, 1966, p. 321-325.
P. Hasotti , Consideratii cu privire la cultura Gumelnita in Dobrogea, Pontica XXI-XXII, 1989, p. 13-29.
P. Hasotti, Epoca neolitica in Dobrogea, Bibliotheca Tomitana I, Constanta, 1997.
I. Ivanov, Le chalcolithique en Bulgarie et dans la necropole de Varna, Ancient Bulgaria, Nottingham, I, 1983, p. 154-181.
I. Ivanov, À la question de la localisation et des ètudes des sites submergés dans les lacs de Varna, Pontica XVI,1993, p.19-26.
I. Ivanov , Les contacts comerciaux pendant l’epoque eneolithique – voie maritimes et voies fluviales, Thracia Pontica, VI, 1, Soyopol,1994, p. 119-124.
M. Lazarov , Les sites submergés le long du Pont Ouest dans le contexte de l’histoire pontique et mediterraineenne, Pontica XXVI, 1993, p. 7-18.
S. Marinescu-Bilcu, À propos des influences culture Precucuteni au culture Hamangia à la lumiére de quelques decouvertes inédites de Dobrogea, Dacia NS, XVI,1972, p. 5-12.
M. Simon, Cu privire la notiunea de “faza Harsova” a culturii Gumelnita, SCIVA, XXX, 3, 1979, p. 359-366.
M. Simon , Cu privire la relatia dintre “cultura” Varna si cultura Gumelnita, SCIVA, XXXIV, 4, 1983, p. 305-314.
H. Todorova, Kdvanoeneolitniiat necropol crai grad Devnia-Varnensko, Izvestiia Varna, VII, 1971, p. 3-40.
H.Todorovasi et alii, Goljamo Delcevo, 1975 .
H. Todorova , Kameno-mednata epoha v Balgariia, 1986.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat





E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat