QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Monografia orasului PASCANI








1. ASEZARE GEOGRAFICA SI TOPONIM

Municipiul Pascani, este situat in partea de nord-est a Romaniei, pe valea Siretului, la marginea vestica a judetului Iasi. Comunele Miroslovesti si Stolniceni-Prajescu marginesc orasul la sud, Ruginoasa si Todiresti la est, Vanatori si Lespezi la nord, in timp ce la vest acesta este marginit de comuna Valea Seaca.
In partea de jos a orasului, in lunca Siretului sunt localitatile suburbane Lunca Pascani si Blagesti, iar in partea din deal, pe versant localitatile suburbane Gastesti, Bosteni si Sodomeni.
Suprafata municipiului Pascani este de 75,49 km2.
Numele de Pascani provine se pare de la un anume Oana Pasca, stapan al acestor locuri in sec. al XV-lea.

2. REPERE ISTORICE

Documentele cele mai vechi ale Pascanilor, incep sirul mentiunilor acestei localitati la 1587-1588 : un act, cu valeatul 7096, emis de Nicoara soltuzul si cei 12 pargari ai orasului Baia, priveste vanzarea unui loc « intre movile si intre Siretul Vechi si Siretul Nou », unde se putea face moara si pod ; intre cei noua martori prezenti la aceasta vanzare facuta in fata autoritatilor orasenesti din Baia, se afla si « Toader din Pascani si Andreica de acolo si Ionasco de acolo si Lazor de acolo ».
De-a lungul timpului asezarea a avut mai multi stapani. Candva, in prima sau a doua generatie de stapani, s-au delimitat doua jumatati ale satului ( partea de sus si partea de jos ), ceea ce inseamna ca au existat, la un moment dat doi frati care si-au impartit mostenirea parinteasca. Aceste doua jumatati sunt mentionate in documente, cu stapanii lor, in primele decenii ale veacului XVII, cand vechile stapaniri s-au tulburat si apoi s-au schimbat cu totul.
Din cati stapani au avut Pascanii in veacurile medievale, cei care au insemnat cel mai mult pentru istoria locurilor si care si-au legat cel mai strans numele de aceste locuri au fost Cantacuzinii. Primul, care assi intregit asezarea cumparand ambele jumatati de sat a fost Iordache Cantacuzino.
Stapanirea Cantacuzinilor la Pascani a durat mai bine de un secol, prin patru generatii ale acestei familii, din care o ramura insemnata a continuat sa se numeasca – si dupa ce n-a mai stapanit acel sat, pana in zilele noastre – Cantacuzino-Pascanu : unul dintre ei, marele logofat Dimitrie Cantacuzino-Pascanu (1789-1862), este ctitorul spitalului iesean care ii poarta numele.
In vara anului 1774, cand s-a facut un recesamant cerut de trupele rusesti de ocupatie, Pascanii erau inca in stapanirea Cantacuzinilor ; sase ani mai tarziu, curtea de acolo – apreciata ca « minunata » prin pozitia ei deosebita – apartinea boierului Iordache Bals. La 1809, prin testament, acesta a destinat Pascanii fiului sau Iancu. In imprejurarile tulburi care au marcat anii 1806-1812, Iancu Bals a plecat in Rusia; Pascanii au trecut un moment in stapanirea fratilor Dimitrachi si Panaiotachi Moruzi, fiii lui Constantin Moruzi, fost domn al Moldovei la 1777-1782; dupa tragica moarte a acestora (sub acuzatia de tradare fata de Sublima Poarta ), in toamna lui 1812, averea fiindu-le scoasa la vanzare prin licitatie, Pascanii au fost cumparati de unul dintre marii boieri moldoveni ai vremii, vistiernicul Iordache Rosetti-Roznovanul ( 1764-1836 ). De la acesta, prin testament, proprietatea a trecut fiului sau, Neculai Rosseti-Roznovanu, al carui fiu omonim va sfarsi prin a ipoteca mosia Pascani. Socotita a fi « una dintre cele mai frumoase, nu numai din judet, ci si din intreaga Moldova », mosia Pascani a devenit, prin cumparare, proprietatea colonelului Eugeniu Alcaz ( 1808 – 1892 ).
La vremea aceea, mosia era de mult separata de sat si de targul care se infiripase pe ea.
In recensamantul de la 1774, satul Pascani din Ocolul Siretului de Jos e aratat ca numarand 292 de case, ceea ce inseamna o populatie care se ridica la 1200 de oameni : cifra e foarte mare pentru un sat, intr-o vreme cand numarul locuitorilor unor asezari rurale depasea arareori cifra zecilor.
Statistica din 1959 pune in evidenta “copilaria” targului, care fiinta ca asezare marunta pe lanaa satul omonim: acesta din urma numara peste 5500 locuitori, in vreme ce targului i se consemnau numai 91, dintre care 86 erau evrei, trei alti supusi straini si doar doi oameni liberi de dari.
Trei decenii mai tarziu targusorul avea 782 de locuitori, absorbind treptat vechiul sat. Ceea ce a constituit, insa, ‘motorul’ principal al dezvoltarii Pascanilor pe calea urbanizarii a fost drumul de fier : dezvoltarea retelei de cale ferata a atins, in 1869-1871, aceasta zona ; pentru tronsonul Roman – Burdujeni ( Suceava ), s-au construit mai multe statii, intre care si cea de la Pascani. Pentru aceasta din urma, cu tot ce insemna ea ( depou, ataliere etc ), terenul a fost daruit de N. Rosseti-Roznovanu, intr-un gest care il aminteste pe acela al vechilor boieri, ctitori de biserici si manastiri, mai apoi inzestratori de scoli si de spitale, intemeietori de premii si burse.

3. CADRUL NATURAL

Orasul Pascani este asezat in sudul Podisului Sucevei, care ocupa partea de nord-vest a Podisului Moldovei. Aici intra in contact mai multe unitati cu trasaturi si resurse complementare : Podisul Falticenilor, Culoarul Siretului, Dealul Mare Harlau si seaua Ruginoasa. Relieful actual se datoreaza actiunii apelor curgatoare si celorlalti agenti care au modelat depozitele cuaternare, alcatuite din argile, marne cu alternante de nisipuri, gresii, calcare oolitice, prundisuri si luturi loessoidice, prin eroziune si acumulare. De mentionat prezenta inaltimilor, de o parte si de alta a Siretului : Dealul Peter, Dealul Gura Badilitei, Dealul Osoi si seaua Ruginoasa din stanga Siretului - si Dealul Iorcani, Dealul Runcu sau Gastesti, Dealul Parcului – pe dreapta Siretului.
Valea Siretului in acest sector are 290m, cu versanti inclinati.
Datorita pozitiei geografice, orasul Pascani are un climat continental destul de pronuntat, integrandu-se in tinutul climatic al dealurilor inalte. In afara de pozitia geografica si relief, clima vaii Siretului din sectorul Pascani tine si de alti factori, mai importanti fiind radiatia solara si circulatia generala a maselor de aer anticiclonale atlantice – si directia vaii Siretului ( N-S ), care canalizeaza curentii de aer. Cantitatea de radiatie solara, la nivelul solului este destul de ridicata, avand influenta deosebita asupra temperaturii aerului, valoarea medie fiind de 8,3 0C.
Circulatia generala a maselor de aer are impact asupra succesiunilor starilor de vreme si asupra tipului de climat. Deasupra intregii Moldove predomina masele de aer temperat-continental care vin dinspre est si care aduc uscaciune, apoi masele de aer polar aducand racirea brusca a vremii, iar cele atlantice si mediteraneene aducand precipitatii.
Cantitatea medie de precipitatii variaza intre 600-700 mm anual. Intr-un an cad precipitatii cam 100-110 zile, in cea mai mare parte sub forma de ploaie.
Vanturile dominante sufla dinspre NNV, NV, NE inregistrand o frecventa de 28,7% si o viteza medie de 3,1 m/s.
Alte fenomene meteorologice, afectand agricultura, sunt : grindina – vara, iar toamna burnita de lunga durata, ceata, brumele timpurii si tarzii, si fenomenele de inghet, intre 11-20 octombrie cel mai timpuriu si intre 10-25 aprilie cel mai tarziu.
Datorita particularitatilor fizico-geografice, caracterul general al climatului in zona Pascani prezinta diferentieri care permit cel putin doua concluzii :
- microclimatul de vale, localizat pe terasele inferioare ale raului Siret, caracterizat prin salturi mari de temperatura de la vara la iarna, dar si diurne. De mentionat frecvente inversiuni termice, ceturi, brume, umezeala relativ accentuata.
- microclimatul de terasa si versanti insoriti, implica temperaturi medii anuale in jur de 8,5 0C, insolatie mai accentuata vara si umezeala relativ mai redusa decat in Lunca Siretului.
Apele de suprafata sunt reprezentate de raul Siret, de afluentii sai, de lacurile, iazurile si helesteele amenajate de om. Siretul, la o altitudine de 209 m fata de nivelul marii, se distinge printr-o vale, cu directia N-S, cu un grad inalt de meandrare si o panta medie de 0,5 m la km. Scurgerea medie anuala a Siretului la Lespezi este de 27,2 m3/s. Pe partea dreapta, Siretul primeste ca afluenti paraiele : Iermolia, Arini, Gastesti, Sodomeni, iar pe stanga paraiele Gura Badilitei si Harmaneasca.
Vegetatia este caracteristica zonelor de podis. Padurea ocupa suprafete restranse in estul si vestul municipiului, pe dealurile din apropiere, la Motca, Miroslovesti, Valea-Seaca, Harmanesti. Domina fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacanul. Arbustii au o dezvoltare restransa, fiind reprezentati prin alun, vornicel, darmoz, corn, soc. Pajistile sunt domiate de paiusca, pieptanarita, ovazcior, trifoi. In locurile mlastinoase creste papura, rogozul, nufarul galben, lintita, sageata apei.
Fauna este caracteristica padurilor de fag din apropiere. Intalnim astfel caprioara, mistretul, vulpea, iepurele, la care se adauga dihorul, popandaul, soareci, etc. Dintre pasari: vrabia, sturzul, mierla, porumbelul salbatic, graurul, uliul. Baltile din Lunca Siretului gazduiesc rata salbatica, gasca salbatica, batlanul, pescarusul albastru si numerosi batracieni.
In apa vietuiesc crapul, cleanul, linul, salaul, carasul, rosioara.
Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiloiluviale podzolite ( vest ), iar pe sesul Siretului , soluri aluviale si lacovisti. Acestea din urma apar in jurul izvoarelor si meandrelor din albia majora a Siretului. In stanga acestuia sunt soluri argiloiluviale cenusii si cernoziomuri levigate slab si moderat, care ofera conditii bune pentru culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, cartofi si altele.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat





E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat