QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Evolutia Vaii Buzaului








Orghidan (1932,1939,1969), A. Nordolon (1931), Gr. Posea si V. Garbacea (1967,1969) pentru sectorul montan.
Aspectele principale ale evolutiei acestei vai pot fi sintetizate in urmatoarele puncte:
Trecerea peste linia marilor inaltimi (Siriu, Penteleu) reprezinta o antecedenta sau o captare?
Chiuveta miocea de Draja-Nehoiu-Gura Teghii si chiar chiuveta de Slanic au avut sau nu vreo importanta initiala in fixarea hidrografiei Buzaului?
Cotul de la Cislau reprezinta, sau nu, o captare a unui Buzau ce mergea spre Cricov?
Scurgerea Buzaului peste actualul Calmatui, direct catre Dunare;
In fine,o problema noua, legata de evolutia Buzaului, este aceea a dinamicii actuale a albiei si versantilor, in functie de miscarile neotonice.
Inainte de a discuta fiecare problema aparte, se impun a fi indicate unele caracteristici ale acestei vai si chiar ale unora din afluentii sai.
Panta de scurgere a Buzaului in bazinul de la Intorsura este mult mai redusa fata de panta dintre defileul de la Cheia si Nehoias; o situatie similara se intampla cu bazinul superior al vailor Basca Mica ,dar mai ales Basca Mare care , in bazinetul de la Comandau, are o panta redusa.La izvoare,valea Buzaului, ca si cele doua Basce, reprezinta vai longitudinale, urmarind diferite linii structurale sau tectonice (sinclinale, anticlinale, frunti de incalecare sau falii); asa este Buzaul pana la Intorsura, Basca Mare pana in avale de Comandau si Basca Mica pana in dreptul punctului Halom.In continuare, Buzaul devine o vale transversala, extinsa pana in avale de Cislau, respectiv pana la Parscov, de unde , pe o distanta de cativa km, se transforma intr-o vale longitudinala.De la Unguriu redevine vale transversala.In ce priveste vaile afluente mai amintim ca Basca Mica, din dreptul varfului Maciuca (991 m – distanta cea mai apropiata de Slanic), se transforma intr-o vale longitudinala continuata de Basca Rosilei care are si sectoare local transversale ;Siriul este o vale transversala pana la sud de masivul cu acelasi nume une,printr-un cot de 90°, se transfoma in vale longitudinala; Basca Chiojdului este transversala pe tot parcursul sau, cu exceptia unor sectoare foarte mici intre care si cel de la varsare (Calvini-Cislau); aceasta ultima Basca reteaza totodata si cele doua chiuvete miocene (Slanic si Drajna) si respectiv cei doi pintenei( Homoriciu si Valeni).
Originea vai transversale a Buzaului a fost pusa pentru prima data in mod amanuntit de catre Schilling Gabor(1910). El admite ca Buzaul muntean a patruns in Transilvania captand vaile care drenau depresiunea de la Intorsura si care se varsau spreOlt. Autorul nu indica varsta captarii, ci numai faptul ca ea s-a produs la cca 40 m deasupra albiei actuale de la Intorsura si ca vaile anterioare se dirijau spre nord, peste actuala vale a paraului Lautul Mare (Hamas). Ar rezulta ca este vorba de o captare relativ recenta.Cauza captarii o pune pe seama cantitatii mari de precipitatii ce ar fi cazut in acel timp pe versantul sudic al Carpatilor. Argumentele aduse de autorul citat au fost combatute de catre N. Orghidan (1932,1939) si de catre Gr.Posea si V. Girbacea (1958). Astfel, nivelul de baza cel mai jos si cel mai apropiat e Intorsura a fost si este cel al Tarii Barsei ; Buzaul muntean,daca ar fi inaintat regresiv, avea de luptat, in plus cu ridicarile axiale de pe linia Siriu-Penteleu ; diferentele de precipitatii nu constituie un factor care poate fi determinat in conditiile de altitudine ale Carpatilor si ramine cu totul neinsemnat in raport cu cauzele morfotectonice (nivel de baza,miscari).
Concluzia generala este ca Buzaul reprezinta o vale antecedenta de o vechime sigur predaciana, cand isi avea izvoarele in nordul depresiunii Birsei, iar in prezent este amenintata cu captarea la Intorsura.
2) Rolul chiuvetelor miocene (Drajna si Slanic) in hidrografia Buzaului a fost intrezarit oarecum de catre N. Popp (1933) care , bazandu-se pe prelungirea chiuvetei de Drajna peste depresiunea Nehoiu si in continuare pe directia de dezvoltare a Bascei Rosilei si Bascei Mici, amite posibilitatea unei vai initiale care merge dinspre Gura Teghii si Nehoiu catre Chiojdu si Drajna. La aceasta directie de scurgere se poate aduga si o a doua, situata mai la nord si paralela cu prima, care se putea dezvolta incepand cu valea Hartagului (la nord de Siriu) si trecand mai departe peste Siriul de mijloc catre localitatea Slon si Slanic; culoarul morfologic existent la vest de masivul Monteoru ar indica acest lucru. Daca amintim de asemenea culoare, cu aceeasi directie, exista in bazinul Prahovei (de exemplu cele situate la nord si sud de defileul de la Posada) situatia ar parea oarecum generala.Astfel de vai longitudinale,ar reprezenta desigur o prima retea hidrografica, inchegata probabil la sfarsitul miocenului si anterioara directiei actulale de scurgere a Buzaului. Totusi, faptul ca in prezent, atat Buzaul, cat si Basca Chiojdului reteaza transversal ambele aceste culoare, posibilitatea formarii initiale a unor vai care sa urmeze fidel cele doua chiuvete, dupa exondarea lor, pare exclusa. Aceasta impune insa admiterea faptului ca sedimentele miocene au acoperit nu numai chiuvetele respective, ci si pintenii situati in sudul lor.Culoarele Siriu-Basca Chiojdului si cel de la Nehoiu-Chiojd reprezinta, in acest caz, rezultatul eroziunii diferentiale, accelerata aici de sedimentele miocene, dar si un rezultat al tectonicii chiuvetelor,in formare, se pare, chiar si in timpul depunerilor.
Cotul de la Cislau, format de catre riul Buzau, ar putea fi interpretat ca fiind de captare si , ca urmare, ar putea exista posibilitatea unei vechi scurgeri a Buzaului direct catre Cricovul actual.
In acest loc exista o inseuare situata la cca 150 m deasupra Buzaului (370-380) ; aici izvoarele Cricovului ajung pana la 3 km de albia Buzaului. Inseuarea este insa recenta, rezultata prin decapitarea unui mic paraias ce izvora dinspre dealul Poenita Hotilor (737 m) si curgea catre Cislau.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat




E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat