QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate geografie

Carpatii Meridionali








Caractere generale.
Caracterele generale ale Carpatilor Meridionali se pot rezuma astfel:

- au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin; altitudinile mari (la peste 1800 - 2000 m) le confera un caracter alpin evident;
- desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat;
- climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali (fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse) se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice;
- conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche (din paleolitic so neolitic) si urilizarea economica a resurselor de baza (paduri, pasuni si fanete). Carpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare.

Relieful si subdiviziunile sale
Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii:
- au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune: la peste 2000 m (paltforma Borascu), la 1200 - 1600 m (platforma Rau-Ses), si la 1000 m (paltforma Gornovita);
- relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari (circuri, vai, morene);
- sisturile cristaline (care predomina) dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune;
- pe alte roci (calcare, indeosebi) exista fenimene carstice si forme structurale;
- la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m (judecand dupa pozitia platformei inferioare Gornovita), acesta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracteristici “alpine” ale reliefului;
- culoarele marginale, vaile transversale mari (Oltul si Jiul) si depresiunile au favorizat instalarea unor circulatii active.
Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe (Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu), fiecare cu o serie de subdiviziuni proprii.
• grupa Bucegi
• grupa Fagaras
• grupa Parang
• grupa Retezat Godeanu

Grupa Bucegi
Aceasta grupa cuprinde, intre Dambovita si Prahova, Muntii Bucegi (2507 m), Leaota (2135 m), Piatra Craiului (2239 m) si culoarul Bran-Rucar. In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat (platoul Bucegilor), apar forme structurale (brane, Sfinxul, Babele) si abrupturi majore (indeosebi spre Valea Prahovei).
Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Vf.Omu (Valea Ialomitei, Valea Gaura, Valea Malaiesti). Pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor chei (Cheile Zanogei, Cheile Tatarului etc.) si a Pesterii Ialomitei. Muntii Leaota, formati din sisturi cristaline, pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii Piatra Craiului au aspectul unei creste zimtate (care reprezinta flancul sinclinal) si au areale cu fenomene carstice (in Cheile Dimbovitei, Cheile Zarnestilor).
Culoarul Bran-Rucar este o zona larga (la 1000 -1200 m) intre Bucegi si Piatra Craiului, umanizata intens cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov.
Grupa Fagaras
Aceasta cuprinde o culme nordica (Muntii Fagara) si o culme sudica, mai fragmentata (Cozia, Frunti, Ghitu, Iezeru-Papusa). Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara (Vf. Moldoveanu - 2543 m; Vf. Negoiu - 2535 m), cu un relief glaciar foarte dezvoltat (cu circurile Balea, Capra, Podragu, Urlea etc.) si o creasta centrala cu altitudini ridicate (peste 2000 m, in lungime de 40 km) si relief accidentat.
Muntii Iezer-Papusa au un relief glaciar expresiv (Iezer) si suprafete de eroziune intinse (Papusa). Intre Muntii Fagaras si Cozia se afla Depresiunea Lovistei (denumita si “Tara Lovistei’). In grupa Fagaras exista o serie de amenajari hidroenergetice (Lacul Vidraru, pe Arges, lacuri pe rauri mai mici) si soseaua Transfagarasana.
Grupa Parang
Aceasta grupa este mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si un relief glaciar expresiv. Din Muntii Parang (2518 m) se desprind spre nord Muntii Sureanului (cu Vf. lui Patru - 2130 m) spre nord-est. Muntii Cindrelului (cu Vf. Cindrel - 2244 m; Vf. Steflesti - 2258 m), iar spre est Muntii Lotrului si Capatanii (cu Vf. Ursu - 2124 m).
Pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se dezvolta fenomene carstice (Pestera Muierii, pesterile Sura Mare, Tecuri). In Muntii Sureanului (a caror parte nord-vestica are denumirea de “Muntii Orastiei”), la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv capitala, Sarmisegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntilor Cindrel, orientata spre Sibiu (“Marginimea Sibiului”) are asezari rurale traditionale de pastorit (Jina, Poiana Sibiului). Grupa Parang este strabatuta de o sosea de inaltime (soseaua transalpina) de la Novaci la Sebes si are importante amenajari hidroenergetice (lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici: Cugir, Sadu).
Grupa Retezat - Godeanu
Aceasta grupa are altitudini mai mari in Retezat (Vf.Peleaga - 2509 m), Godeanu (Vf. Gugu - 2290 m) si Tarcu (2186 m) si mai mici in muntii Vilcan (Vf.Straja - 1869 m), Muntii Cernei si Mehedinti. Muntii Retezat conserva cele mai frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara noastra; in muntii marginali (Vilcan, Cernei, Mehedinti) apar fenomene carstice (Pestera, Closani etc.); in Godeanu, Retezat, Tarcu, cele trei platforme de eroziune din Carpatii Meridionali, descrise aici pentru prima data de Emm. de Martone, au o dezvoltare tipica.
Poate putini stiu ca Jules Verne, pornind de la o lucrare a geografului Elisee Reclus a amplasat in Muntii Vilcan actiunea romanului “Castelul din Carpati”.
Intre grupele Parang si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani, ingusta si alungita, care comunica spre exterior prin pasul Lainici (pe Jiu) si pasul Merisor (spre Strei); ea adaposteste principalul bazin huilifer al tarii.
Clima si hidrografia
Carpatii Mridionali au o clima de munte (intre 1 000 si 1800 - 2000 m) si un climat alpin (la peste 1800 -2000m).
Temperatura medie anuala scade cu inaltimea, de la 6 gr. C (la 1000 m) la 2 gr. C (la 1800 m) si 0 gr. C (la 2200 m); in mod proportional scade si temperatura medie a lunii celei mai calde si celei mai reci. Precipitatiile cresc de la 800 mm la 1200 mm si 1400 mm /an. Bat predominant vanturile de Vest.
In deprsiunile marginale situate in sud si nord bat vinturi cu caracter de foen; mai frecvente si mai cunoscute sunt in depresiunea Targu Jiu - Campu Mare si Depresiunea Fagaras. In depresiunile Hateg, Petrosani si Lovistea apar fenomene de inversiuni termice.
Datorita precipitatiilor bogate, reteaua hidrografica are o alimentare continua si debite bogate.
Principalele rauri sunt: Sebes (cu Rau Mare), afluenti ai Muresului; Bistra si Rau Rece (afluenti ai Timisului), Cerna, Jiu (cu afluentii sai din zona montana); Cibin (cu Sadu), Lotru, Topolog, Oltet (afluenti ai Oltului), Argesul cu afluentii sai ce au izvoare in zona montana (Vilsam, Raul Doamnei, Raul Targului, Dambovita), Ialomita cu Prahova.
Carpatii Meridionali au numeroase lacuri glaciare (peste 150) si lacuri hidroenergetice (Vidra, Vidraru, Gura Apei si alte amenajari mai mici). Exceptand izvorele termnael de la Baile Herculane, celelalte izvoare minerale se afla situate mai mult in zonele limitrofe.
Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.
Vegetatia, etajata dupa altitudine, are, in baza, etajul fagului, apoi amestec de fag si conofere, etajul coniferelor (1200 - 1800 m) si la mari inaltimi zona alpina. Fauna asociata cuprinde specii caracteristice acestor etaje. Rasul, ursul brun si cerbul carpatin sunt animalele mai reprezentative.
La mari inaltimi, traieste capra neagra, specie glaciara relicta, repopulata in Parang, Bucegi, Fagaras.
Predomina cambisolurile (soluri brune, acide) si spodosolurile.
Principalele rezervatii sunt: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Iezeru Sureanu, pesterile Sura Mare si Tecur, Muntele Domogled si indeosebi Parcul National Retezat.
Populatia si asezarile omenesti.
Urmele arheologice paleolitice si neolitice din muntii Sureanu (Sura Mare, Cioclovina), urmele de locuire din antichitatea daco-romana, feudala si locuirea actuala constituie un fir istoric indelungat de utilizare a spatiului montan.
In prezent densitatea populatiei este relativ reduasa, fiind la mari inaltimi de sub 25 loc./ kmp., dar, in depresiuni mai mare.
Sporul natural este apropiat de media tarii. Spre Carpatii Meridionali au existat si exista deplasari de populatie cu caracter temporar prin construirea de obiective si pentru exploatarile forestiere.
In vremuri istorice, pana la mijlocul secolului nostru se practica un pastorit transhumant ce-si avea originea in Carpatii Meridionali.
Asezarile rurale sunt rasfirate (ca unele localitati rurale din culoarul Rucar-Bran), sau adunate, pe vai.




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat



E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat