QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

UNIUNEA EUROPEANA








Orice motivari ce nu au la baza interesul economic intr-o economie de piata, addica profitul, sunt vorbe fara acoperire, demagogie.
Cum in economia de piata guverneaza profitul, atunci este clar ca si aici se urmareste un profit, unul concret si suficient de mare care sa justifice alocarea acestor fonduri insemnarte, cu atat mai mult cu cat in urma cu cateva luni fondurile nu existau.
Este tot mai evident ca interesele economice au primat, si ca de obicei, adevarul despre conditiile economice impuse de U.E. pentru aderarea Romaniei il spun oamenii de stiinta, in masura in care il afla, si nu guvernantii, asa cum ar fi normal.
Toata lumea stie ca la asocierea Romaniei la U.E., negocierile dosarului agricol au fost cele mai dure.Romania nu a obtinut avantaje mari





in relatiile de comert exterior cu U.E., dar manevrat de asa maniera, incat a lasa deschisa posibilitatea protejarii propriei agriculturi. Acest lucru nu il spunem noi, ci un cercetator din comunitatea europeana, Michael Tracy, care scrie: “Tarile Europei Centrale si de Est (T.E.C.E.) au facut si ele, la randul lor, concesii U.E. care, la baza principuilui asimetriei, au fost in general mai putin generoase. In conformitate cu U.R.A. (Aordul Rundei Uruguay n.n.), unele dintre tarile respective si-au limitat protectia la un nivel relativ inalt avand astfel posibilitatea sa isi mareasca taxele vamale la intrarea in vigoare a U.R.A. Acesta a fost in special cazul Romaniei (s.n.)”.
Din cele 39 de produse agricole pentru care s-au negociat contingentele tarifare garantate de catre U.E. pentru T.C.E.C., Romania exporta numai 25, iar cantitatile sunt extrem de mici, aproape nesemnificative pentru productia noastra. Iata cateva exemple: porci si carne de porc 12,3 mii t sau 19,6 mii t grau si faina de grau, acestea fiind produsele unde cantitatea depaseste 10 mii t, pentru ca toate celelalte 23 de produse au cantitati sub 4 mii t. Concluzia se poate trage usor: nu am obtinut mult, dar am obtinut posibilitatea de a proteja agricultura romaneasca.
Tratativele de integrare a Romaniei in U.E. ar fi fost de presupus sa fie si mai dure, dar agricultura de acum nu mai seamana deloc cu cea de atunci. Si totusi se mai gaseste cate ceva de negociat, de exemplu pamantul arabil al Romaniei. La inceput mai voalat, apoi mai direct ni se spune ca Romania va trebui sa renunte la 2 mil. ha teren arabil pentru a putea adera la U.E.
Se nasc inevitabil mai multe intrebari, iata o parte din ele:
Prima intrebare: este oare posibil sa se renunte la 2 mil. ha, adica la 21,41% din suprafata arabila a tarii noastre in conditiile cand si asa securitatea alimentara a tarii noastre este grav afectata?
A doua intrebare: in ce zone ale tarii se va produce aceasta trecere a terenului arabil la alte folosinte, fie ele agricole sau neagricole?
A treia intrebare: ce mecanisme, procedee, masuri vor fi puse in practica pentru a determina o asemenea suprafata?
Sa incercam un posibil raspuns pentru intrebari, in sensul invers in
care au fost ridicate, dar si al importantei lor, evident prima intrebare fiind






de departe cea mai importanta.
Mecanismele si procedeele prin care se va realiza aceasta masura sunt evident apanajul guvernantilor, al clasei politice din momentul trecerii la punerea in practica a “indicatiilor” U.E. Cum insa guvernantii nostrii n-au gasit cele mai bune formule pentru rezolvarea problemelor aparute in aceasta perioada de tranzitie, este de asteptat ca si acum sa apara o masura asemanatoare cu celebra “privatizare prin lichidare”, astfel ca masura respective sa distruga definitiv agricultura romaneasca, sau ceea ce a mai ramas din ea. Pentru Romania ar fi o tragedie, pentru U.E., aparitia unei piete agroalimentare de aproximativ 22 mil. de oameni. Aceasta piata este insuficienta pentru surplusurile de produse agroalimentare ale comunitatii europene, dar destul de mare pentru a mentine agricultura comunitatii pe linia de plutire.
Modul cum era privita integrarea tarilor din est in U.E. cu cinci ani in urma era cu totul altul , fata de ceea ce se intampla astazi. Ca lucrurile stau asa ne confirma cercetatorul Michael Tracy: ‘Proiectul concurentei crescute cu T.E.C.E. ii ingrijoreaza pe multi fermieri francezi, in special pe micii producatori de animale. Presedintele Chirac a declarat ca extinderea spre est a C.E. nu va submina P.A.C. In vederea influentei franceze in problemele P.A.C. se preconizeaza un process de negocieri greoaie…”. Negocierile au ramas o amintire, acum se trateaza directive iar Romania trebuie sa se supuna, mai ales pentru ca marea majoritate a populatiei si toata clasa politica doreste integrarea. Dureros este ca politicienii, fie ei guvernanti sau nu, nu spun si costurile pe care va trebui sa le suporte populatia tarii pe parcursul lungului process de integrare.
Zonele in care se vor reduce suprafetele arabile? Greu de ales.
Daca s-ar merge pe ideea ca suprafata arabla sa dispara din zonele colinare si de munte, chiar daca din start ar ingusta baza de producere a produselor din cultura mare, ar putea determina anumite avantaje pe unele planuri, printre care:
transformarea terenurilor arabile din zonele colinare in plantatii de vii si livezi, mai ales ca o parte din suprafete sunt amenintate de grave procese de eroziune, tocmai pentru ca sunt cultivate cu plante prasitoare, asezate din deal in vale si nu pe curbele de nivel. Dar o asemenea schimbare de utilizare





a terenului arabil presupune investitii imense ce nu pot fi suportate de actualii si viitorii proprietari de pamant din aceste zone, si asa sarace prin definitie;
trecerea terenurilor arabile din aceste zone la categoria pajisti naturale, ar mari suprafata cu furaje, incurajand cresterea animalelor ierbivore. Problema este greu de rezolvat, de vreme ce in aceste zone, in ultimii ani exista tendinta de crestere a suprafetei arabile in sectorul privat, pe seama altor folosinte, inclusiv pajisti naturale;
trecerea terenurilor arabile degradate la folosinte neagricole, in special silvice. S-ar putea stopa procesele de eroziune, de degradare a terenurilor, s-ar putea evita multe din dezastrele naturale ce apar cu fiecare ploaie mai mare sau cu topirea mai rapida a zapezii.
Suprafata arabila scoasa din circuitul agricol va fi in zona de campie, cu deosebire in perimetrele amenajate pentru irigat. De unde stim acest lucru? Din Tribuna Economica nr. 51-52/1998 unde sub titlul “O agricultura durabila si competitiva”, aflam pentru prima data ca trebuie sa scoatem din circuit cele 2 mil. ha teren arabil.
Autorii nu spun de ce si nici unde, dar printre randuri si dupa modul cum este argumentata dezvoltarea durabila a agriculturii noastre se intelege usor ca este vorba de suprafetele de campie, in perimetrele irrigate, altfel ce rost ar mai avea afirmatia realizarii de mici sisteme de irigatii cu apa din surse locale pentru culturile ce necesita neaparat irigare, cand in Romania exista peste 3 mil.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat





E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:






loading...


Cauta referat