QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Contractul de societate



Contractul de societate


1. Notiune si caracteristici


1.1. Notiune



Potrivit art. 1491 Cod civil: "Societatea este un contract prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun cu scop de a imparti foloasele ce ar putea deriva".

Asadar, contractul de societate este un acord de vointa prin care doua sau mai multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un profit pe care sa‑l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capitalul social).

Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta elementului subiectiv ("afectio societatis"), care consta in intentia, fiecarui asociat de a afecta societatii aportul sau individual, in schimbul impartirii beneficiului realizat de societate ca urmare a desfasurarii activitatii in comun.

1.2. Caracterele juridice ale contractului de societate

Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si formal.

Caracterul cu titlu oneros al contractului rezulta explicit din cuprinsul art. 1491 C.civ. Astfel, fiecare asociat urmareste un "avantaj" patrimonial, un castig care se concretizeaza in profitul net realizat de societate.

Contractul de societate are caracter comutativ, in sensul ca intinderea obligatiilor pe care si le asuma fiecare asociat este cunoscuta din momentul realizarii acordului de vointa.

Contractul de societate este un contract formal, intocmindu‑se intr‑una din formele prevazute de lege.


Conditiile generale (de fond) impuse pentru validitatea contractului de societate comerciala


Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale de fond, comune tuturor contractelor (cele prevazute in art. 948‑968 C. civ., respectiv capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul si cauza).

In plus, in contractele de societate trebuie sa fie avute in vedere si aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea asociatilor la beneficii si pierderi, precum si concretizarea conditiilor referitoare la "affectio societatis".

2.1. Capacitatea juridica a partilor

Orice act juridic, deci si contractul de societate comerciala se incheie in mod valabil daca subiectele participante au capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu deplina.

Asociatul - persoana fizica sau juridica - trebuie sa aiba capacitatea prevazuta de lege, deoarece constituirea unei societati comerciale presupune stipularea unor aporturi, care inseamna, de fapt, o diminuare a patrimoniului celui care aporteaza, indiferent daca aportul este in bani, in natura sau in creante.



2.2. Consimtamantul

Consimtamantul este o latura a vointei asociatilor de a se asocia si de a desfasura in comun o activitate comerciala in scopul obtinerii unui profit pe care sa‑l imparta.

Vointa asociatilor trebuie sa fie constienta si liber exprimata, cu scopul de a produce efecte juridice, si sa nu fie afectata de vreun viciu de consimtamant, respectiv de eroare, dol sau violenta.

Eroarea presupune o falsa reprezentare a realitatii cu privire la persoana sau persoanele cu care se asociaza cel al carui consimtamant se afla in eroare sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau la calitatile esentiale ale acestuia.

Practic, avand in vedere faptul ca in cazul societatilor de persoane, contractul de societate este un contract "intuitu persoane", relevanta majora are eroarea cu privire la persoana cocontractanta.

Dolul reprezinta o eroare provocata de asociati, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase.

S‑ar putea pune problema existentei dolului in cazul subscrierii de actiuni pe baza unui bilant fals, intocmit astfel, cu intentia de a induce in eroare un asociat si a‑l determina sa subscrie la capitalul social.

Violenta se manifesta ca o forma de constrangere datorata unei amenintari cu un rau fizic sau psihic.

Acest viciu de consimtamant poate fi analizat insa, doar din punct de vedere teoretic. Practic, este greu de imaginat ca o persoana consimte sa se asocieze cu o alta persoana care a folosit constrangerea fizica sau morala pentru a o determina sa‑si exprime consimtamantul.

In toate situatiile cand se constata existenta vreunui viciu de consimtamant sanctiunea va fi nulitatea relativa a contractului.

2. Obiectul contractului

Obiectul contractului de societate nu se confunda cu obiectul societatii.

Obiectul contractului de societate comerciala consta in prestatiile la care s‑au obligat partile contractante, in timp ce obiectul societatii consta in activitatile pe care urmeaza sa le realizeze societatea, respectiv: productie, comert, import‑export, prestare de servicii, executare de lucrari.

Ca in cazul oricarui contract, si in contractul de societate comerciala, obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa constea intr‑o prestatie a celui ce se obliga, sa fie real, posibil, licit, moral si sa nu contravina regulilor de convietuire sociala.

Obiectul este ilicit ori de cate ori se prevad activitati, operatiuni contrare legii sau daca este inserata in contract asa‑numita "clauza leonina", prin care se prevede, fie ca una din parti participa la incasarea beneficiilor in totalitatea lor, fie ca un asociat nu va fi obligat sa suporte eventualele pierderi (ceea ce inseamna ca acesta va participa numai la profit nu si la pierderi).

Exista unele activitati ale societatii comerciale care sunt incluse intr‑una din categoriile admise de lege si pentru care societatea este obligata sa obtina avizul prealabil al organului de stat competent in domeniul respectiv. De exemplu, pentru comercializarea de produse farmaceutice este necesar avizul Ministerului Sanatatii sau pentru operatiuni bancare este nevoie de obtinerea avizului Bancii Nationale a Romaniei, s.a.m.d.

Daca obiectul contractului de societate comerciala lipseste, este ilicit sau imoral sau contravine regulilor de convietuire sociala, sanctiunea va fi nulitatea absoluta a contractului.

In situatia in care societatea s‑a infiintat si se constata ulterior ca obiectul nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pe langa nulitatea absoluta a contractului, societatea respectiva se va dizolva, iar patrimoniul acesteia va fi lichidat.


2.4. Cauza (scopul) contractului

Motivatia incheierii contractului de societate consta in crearea unei comunitati de bunuri afectate realizarii activitatii de comert, cu scopul obtinerii unui profit care urmeaza a fi impartit intre asociati, fie in functie de cota de participare la capitalul social, fie in functie de intelegerea asociatilor care pot stabili un alt procent de participare a fiecaruia la impartirea beneficiilor.

Cauza contractului de societate trebuie sa fie reala, licita, morala si in concordanta cu regulile de convietuire sociala. Nerespectarea acestor conditii are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului de societate incheiat, asociatii fiind repusi in situatia anterioara realizarii acordului de vointa.

Daca desfiintarea contractului, ca efect al constatarii nulitatii, se produce dupa inceperea activitatii, asociatii vor fi indreptatiti atat la restituirea aportului fiecaruia la capitalul social, cat si la repartizarea beneficiilor si, eventual, a pierderilor inregistrate pana la momentul desfiintarii.


Aportul la capitalul social ‑ conditie de fond speciala a contractului de societate comerciala


1. Definitie si importanta

In sensul art. 1492 alin. 2 C. civ., aportul consta in aducerea in comun a unui bun. Se poate aporta fie dreptul de proprietate asupra bunului, fie numai folosinta asupra acestuia. Desi formularea cuprinsa in textul de lege este imprecisa, totusi este evident ca prin aport se intelege transmiterea unui drept din patrimoniul celui care aporteaza in patrimoniul societatii comerciale sau chiar prestarea unui serviciu. In contraprestatie, asociatul va primi una sau mai multe parti sociale sau actiuni.

Termenul "aport" are un dublu sens:

aport in sens de obligatie de aportare;

aport in sens de bunuri care formeaza obiectul raportului obligational de aportare.

Aporturile nu sunt proprii numai contractului de societate. Exista aporturi si in cazul unor structuri economice, lipsite de personalitate juridica, cum ar fi asociatiunea in participatiune (art. 251‑256 C.com.).

Cu toate acestea, aporturile au cel mai important rol in cazul societatilor comerciale, intrucat din momentul reunirii lor, aporturile formeaza patrimoniul initial al societatii (capitalul social).

Operatiunea juridica de aportare se prezinta sub forma unui contract cu titlu oneros si translativ de drepturi.

Daca aportul consta in transmiterea dreptului de proprietate, aportatorul are aceleasi obligatii ca vanzatorul, inclusiv obligatia de garantie pentru vicii si pentru evictiune, in timp ce societatea comerciala are drepturile asemanatoare cumparatorului, din contractul de vanzare‑cum­parare.

In privinta obligatiilor, societatea este obligata sa atribuie asociatului parti sociale sau actiuni care confera titularului drepturi patrimoniale de creanta cu privire la dividende, precum si drepturi nepatrimoniale (respectiv, dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale societatii).

Diferenta intre "vanzare" si "aportare" consta in faptul ca, in cazul vanzarii, partile contractante cunosc existenta si intinderea prestatiilor, in timp ce in cazul aportarii asociatul cunoaste numai valoarea bunurilor pe care le aporteaza primind in contraprestatie parti sociale sau actiuni, dar nu cunoaste cu certitudine daca va incasa beneficii. Obtinerea de beneficii depinde de activitatea societatii, care este influentata de asa numitele "riscuri in afaceri".

Daca obligatia de aportare se refera la transmiterea dreptului de folosinta, asociatul are aceleasi obligatii ca si locatorul din contractul de locatiune.

Aporturile care formeaza patrimoniul initial al societatii pot fi inegale si de natura diferita. In toate cazurile aporturile trebuie sa fie efective. Absenta aporturilor sau fictivitatea unui aport poate sa antreneze nulitatea absoluta a contractului de societate.

De exemplu, este fictiv aportul unui bun fara valoare (brevet de inventie perimat). De asemenea, nu se admite aportul unui bun grevat de sarcini (ipoteca, gaj) a carui valoare este cu mult superioara valorii bunului aportat

2. Obiectul obligatiei de aportare

Aportul in numerar

Aportul in numerar este aportul in bani (lichiditati) si este cel mai utilizat.

Potrivit art. 16 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, aporturile in numerar sunt obligatorii la constituirea oricarei forme de societate.

Aportul in numerar nu trebuie confundat cu finantarea societatii, prin efectuarea unor depuneri de bani de catre asociati. Asociatii pot sa avanseze diferite sume de bani societatii, pe baza unui contract de imprumut, sume de bani care se inregistreaza in contul curent al societatii. Spre deosebire de aceste imprumuturi (finantari) pe care le pot face asociatii, aportul in numerar este inregistrat in situatia financiara in contul "capital".

Conform art. 68 din Legea nr. 31/1990, republicata, aportul la capitalul social nu este purtator de dobanzi.

Aportul in natura

Aportul in natura poate sa constea in urmatoarele: bunuri imobile, mobile, fond de comert, brevete de inventie, in general orice bunuri de productie care sunt in circuitul comercial si pot fi transmise in patrimoniul unei societati comerciale.

Aportul in natura este posibil la orice forma de societate comerciala si trebuie evaluat din punct de vedere economic (art.16 alin.2 din Legea nr.31/1990, republicata si modificata prin Legea nr. 441/2006, evaluare care trebuie facuta de un specialist, respectiv expert de specialitate

q Solutia legiuitorului este data in scopul ocrotirii intereselor creditorilor intrucat capitalul social reprezinta gajul creditorilor care ar putea fi defavorizati printr‑o evaluare lasata la aprecierea celui care aporteaza bunurile;

Aportul in creante

Aportul in creante (titluri) este posibil in cazul societatilor de persoane si printr-o interpretare "per a contrario" si in cazul societatii pe actiuni care se constituie prin subscriptie simultana.

In legislatia romana, legiuitorul ocrotind‑o pe cesionara (respectiv societatea comerciala) a dispus prin art. 84  din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata ca cedentul (asociatul) sa raspunda in mod solidar cu debitorul cedat pentru efectuarea platii creantelor cedate. Cedentul dispune insa de acel beneficiu de discutiune in sensul ca poate sa pretinda societatii cesionare sa‑l urmareasca pe debitorul cedat si numai daca acesta este insovabil cedentul sa fie obligat la plata.

Daca cedentul asociat ar fi un fidejusor (garant) al debitorului cedat societatea cesionara ar putea sa‑l urmareasca direct pe cedent pentru acoperirea creantelor, caci potrivit art. 42 alin. 2 C. com., fidejusorii raspund in mod solidar cu cei ale caror creante le garanteaza. Cedentul asociat desigur nu poate fi calificat fidejusor al debitorului cedat insa, potrivit art. 84 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata va raspunde de suma datorata daca nu s‑a obtinut plata de la debitorul cedat, plus dobanda calculata din ziua scadenta creantelor aportate.

Aportul in munca (industrie)

Aportul in munca consta in angajamentul pe care si‑l asuma asociatul de a desfasura o activitate in societate punand la dispozitia acesteia cunostinte, tehnici profesionale, deci de a efectua o munca in contul societatii sau de a presta un serviciu, inclusiv diligentele sau demersurile facute de fondatori in timpul constituirii societatii.

Aportul in munca (industrie) are urmatoarele trasaturi:

reprezinta o prestatie cu caracter succesiv si pentru viitor;

Potrivit art. 16 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social.

Aporturile in munca nu fac parte din capitalul social pentru ca ele nu pot servi drept garantie (gaj) pentru creditori, dar sunt socotite aporturi in societate in patrimoniul social.

aportul in munca nu confera asociatului dreptul la parti sociale ci doar dreptul de a participa la beneficii si la impartirea activului social, ramanand obligat sa participe la pierderi.

evaluarea aportului in munca se poate face conventional si, in lipsa vreunei stipulatiuni, se aplica art. 1511 alin. 2 C. civ. potrivit caruia, aportul in munca reprezinta partea cea mai mica in numerar sau in natura adusa de un alt asociat.

Aportul in munca este exclus in cazul societatilor cu raspundere limitata si admisibil doar la societatile de persoane, dar ca aport in patrimoniul societatii, in schimbul caruia asociatuil participa la beneficii si pierderi.


4. Capitalul social


Suma aporturilor asociatilor, mai putin aportul in munca, formeaza capitalul social.

Bunurile care compun capitalul social au un regim juridic diferit de cel aplicabil celorlalte bunuri care se afla in patrimoniul societatii.

Capitalul social prezinta un dublu interes: juridic si contabil.

Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezinta gajul credito­rilor sociali.

Orice modificare de capital (structura capitalului social, valoarea etc.) trebuie sa respecte normele legale de publicitate, in principal, efectuarea mentiunii in registrul comertului.

Reducerea capitalului si majorarea lui se face in conditiile prevazute de lege, cu respectarea dreptului de opozitie al creditorilor in cazul reducerii capitalului, al fuziunii si al dizolvarii societatii.

Capitalul social poate fi majorat din noi aporturi, fie din dividende, sau din rezervele societatii. Capitalul social prezinta interes si pentru asociati deoarece dreptul la dividende si la conducerea societatii (adoptarea deciziilor) depinde de procentul pe care il detine fiecare asociat din capitalul social.

Din punct de vedere contabil, capitalul se distinge de activul patri­monial. In momentul constituirii societatii, activul patrimonial se identifica cu capitalul social. Disocierea intre capital si patrimoniu apare imediat dupa inregistrarea in contabilitate a primelor datorii ale societatii, respectiv cele care izvorasc din cheltuielile ocazionate cu infiintarea societatii. Ulte­rior, in masura in care societatea obtine beneficii (profit), activul patrimonial creste, depasind capitalul social.

Pe plan contabil, in bilant, capitalul social apare la pasiv, caci societatea are obligatia restituirii aporturilor catre asociati in momentul dizolvarii si lichidarii societatii. Cu toate acestea, bunurile aportate figureaza la activ si numai din punct de vedere valoric apar la pasivul patrimoniului (ca datorii ale societatii fata de asociati).

Capitalul social nominal se delimiteaza de fondurile proprii.

Fondurile proprii cuprind capitalul si rezervele. Acestea sunt sumele investite de asociati spre deosebire de sursele exterioare de finantare (imprumuturile).  



5. Participarea la profit si pierderi


5.1. Notiunea de profit

Scopul constituirii unei societati comerciale este, in principal, obtinerea de profit care urmeaza sa fie impartit intre asociati.

Obtinerea de profit si partajarea lui intre asociati este un scop comun tuturor formelor de asociere chiar daca este o societate civila sau o asociatiune in participatiune.

Ceea ce particularizeaza societatea comerciala este faptul ca, pe langa obtinerea de profit si impartirea lui, societatea urmareste si obtinerea unor economii.

Singurele structuri institutionale de drept privat care nu urmaresc impartirea profitului si nici a economiilor sunt asociatiile cu scop nelucrativ, caci cele cu scop lucrativ pot obtine rezultate financiare care sa serveasca dezvoltarii lor.

Profitul poate fi definit ca un castig pecuniar sau un castig material care ajuta la formarea averii asociatilor.

Aceasta definitie nu este in toate cazurile valabila caci, profitul poate consta nu numai in sume de bani ci si in alte bunuri materiale.

Exista societati care impart asociatilor cu titlu de profit bunurile pe care le‑au produs (de exemplu, societatile constituite in agricultura).

5.2. Raportul dintre profit si dividende

Profitul nu se confunda cu dividendele.

Potrivit art. 67 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, dividendul este cota‑parte din profit ce se va plati fiecarui asociat. Asadar, dividendul este o parte din profit si deci nu se poate confunda cu acesta.

Dividendele constau intotdeauna in sume de bani.

Criteriile de impartire (distribuire) a dividendelor

Asociatii, de comun acord pot stabili criteriile de distribuire a dividen­delor. In lipsa unei stipulatiuni exprese, dividendele se vor plati in proportie cu cota de participare la capitalul social.

Dividendele se pot distribui numai daca exista profituri determinate potrivit legii (art. 67 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.

Profiturile sunt fictive in cazul cand incheierea exercitiului financiar al societatii nu exista profit distribuabil. Daca se distribuie profituri fictive, operatiunea este ilicita si are drept consecinta raspunderea chiar penala a administratorului, daca fapta intruneste elementele constitutive ale infrac­tiunii de inselaciune sau a altei fapte prevazuta de legile penale sau cele extrapenale.

Din punct de vedere civil, asociatii care au incasat dividende contrar dispozitiilor legale vor fi obligati la restituirea lor catre societate, daca societatea dovedeste ca asociatii au cunoscut neregularitatea distribuirii sau, trebuiau sa o cunoasca (art. 67 alin.(4) din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata)

Dividendele se platesc in termenul stabilit de catre adunarea generala a asociatilor sau dupa cel stabilit prin legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferenta exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese aferente perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale (art. 67 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata prin Legea nr. 441/2006), cu exceptia cazului cand in actul constitutiv s-a prevazut o dobanda mai mare.



5. Impartirea profitului si suportarea pierderilor

Masura diviziunii este determinata de valoarea aporturilor sociale, daca nu se convine altfel, legea interzicand ca un asociat sa perceapa totalitatea castigurilor realizate si sa fie scutit de participarea la pierderi (clauza leonina). O asemenea clauza va fi nula.

Intentia de a se asocia reprezinta vointa partilor de a aduce si exploata ceva in comun, impartind foloasele si riscurile (pierderile ce ar rezulta).

Efectul principal al contractului de societate este crearea societatii comerciale, ca persoana juridica, ca entitate distincta de persoana asociatilor.




VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE


1. Potrivit art. 14 din Legea nr. 31/1990 republicata, o persoana fizica sau o persoana juridica nu poate fi asociat unic decat intr-o singura societate cu raspundere limitata. Totodata, o societate cu raspundere limitata nu poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere limitata, alcatuita dintr-o singura persoana.


Intrebari

a)  Care este proba cu privire la calitatea de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata?

b) Care este sanctiunea care se aplica in cazul incalcarii dispozitiilor prevazute in art. 14 din Legea nr. 31/1990, republicata?


2. Trei asociati persoane fizice, doi de cetatenie romana si unul de nationalitate franceza, au hotarat constituirea unei societati cu raspundere limitata, care sa aiba ca domeniu de activitate si activitate principala publicitate in tara si in strainatate pentru alte societati comerciale. Asociatul de nationalitate franceza a propus celorlalti asociati sa se prevada in actul constitutiv o clauza prin care intregul profit al societatii sa fie distribuit sub forma de dividende asociatilor romani. Aceasta propunere a fost acceptata de asociatii romani, mai cu seama ca, aportul asociatului strain la capitalul social este in procent de 30%.


Intrebare

Este legala o prevedere contractuala prin care dividendele sa fie acordate numai unora dintre asociati?


A.N. si A.B. (soti) au hotarat sa constituie o societate cu raspundere limitata cu un capital social in valoare de 4 miliarde lei reprezentat de un imobil (constructie si teren) pe care cei doi l-au achizitionat in timpul casatoriei. Asupra imobilului, numitul M.N. constituise o ipoteca pentru imprumutul pe care il acordase sotilor in scopul cumpararii imobilului respectiv.


Intrebare

Capitalul social indeplineste conditiile prevazute de lege pentru constituirea unei societati comerciale?


4. Intr-o societate cu raspundere limitata in care partile sociale apartin unei singure persoane, exista ca organ de conducere adunarea generala a asociatilor? Asociatul unic poate indeplini mandatul de administrator al societatii?


5. In cazul unei societatii in nume colectiv, asociatul V.M. a dus la capitalul social un numar de 100 de obligatiuni pe care le detinea la S.C. "OVEX" S.A., cu termen de rambursare la 15 august 200 Societatea emitenta de obligatiuni nu si-a onorat obligatiile asa incat, la sfarsitul anului 2003 societatea in nume colectiv s-a adresat cu somatie de efectuare a platii, asociatului care a aportat obligatiunile respective.

Intrebare

Ce fel de aport reprezinta obligatiunile ? Este admisibil la o societate in nume colectiv? Societatea creditoare poate sa-l urmareasca silit pe asociatul care a aportat obligatiunile respective?


S.C. "LIR" S.R.L. are trei asociati respectiv: L.M., N.M. si V.P. fiecare participand la capitalul social cu un aport in numerar de cate 200 lei, adica un procent din capitalul social de 33% fiecare.

In clauza referitoare la modul de participare la profit si pierderi asociatii au prevazut ca asociatul LM sa participe in proportie de 20% iar ceilalti doi, respectiv NM si VP un procent de cate 40% fiecare.

Intrebare

Este legala clauza inserata in actul constitutiv privind modul de participare a asociatilor la profitul si pierderile societatii? Motivati raspunsul.


. Asociatii unei societati cu raspundere limitata au prevazut in actul constitutiv ca societatea va avea ca obiect activitate de intrajutorarea baneasca. Judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului a respins cererea de autorizare a infiintarii societatii.

Intrebare

Este legala hotararea pronuntata de judecatorul delegat? Motivati raspunsul.

8. In actul constitutiv al SC "OLVEX" SNC s-a prevazut ca asociatul L.E sa procure clientela societatii prin deplasarea in tara pentru a face publicitate acesteia, urmand sa participe la profit si pierderi in proportie de 30%.


Intrebare

Activitatea la care s-a obligat asociatul L.E. reprezinta aport la capitalul social al societatii? Ce fel de aport?


9. S.C. MIXAM S.R.L. este o societate cu raspundere limitata formata din trei asociati, respectiv doua persoane fizice si o persoana juridica. Asociatii persoane fizice s-au obligat prin actul constitutiv sa aduca la capitalul social, munca pe care o vor desfasura in societate, respectiv activitate de marketing/publicitate, in vederea atragerii unei clientele stabile a societatii, in valoare de 100 lei. Pe de alta parte, aportul la capitalul social al persoanei juridice consta in actiunile pe care aceasta le detine deja la SC FN S.A. Totodata, cei trei asociati au varsat ca aport la capitalul social suma de 50 lei. Verificand continutul actului constitutiv si probele depuse la dosar,instanta de judecata a constatat ca exista neregularitati in privinta constituirii capitalului social al societatii.


Intrebare

Care sunt neregularitatile sesizate de instanta de judecata cu privire la capitalul social si la felurile aporturilor asociatilor?


B.1. Fondul de comert adus de un asociat ca aport la capitalul social reprezinta:

a)  aport in natura de bunuri corporale;

b) aport in natura de bun incorporal;

c)  aport in creante.



2. Aportul in creante este varsat la data:

a)   semnarii actului constitutiv;

b)   cesiunii creantei catre societate;

c)   efectuarii platii de catre debitorul cedat;

d)   notificarii debitorului cedat cu privire la cesiunea creantei.


In cazul aporturilor in natura:

a)    varsarea capitalului social se realizeaza de la momentul subscrierii;

b)   proprietatea este transferata numai la predarea bunului;

c)    se poate aporta si dreptul de folosinta,

d)   nu numai dreptul de proprietate; este necesar un act special de transfer catre societate.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }