QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate diverse

Rawls-conceptul de dreptate politica fata in fata cu criticii sai








De asemenea incorporeaza si “principiul diferentierii”: in care inegalitatile economice sunt permise atata timp cat ele imbunatatesc situatia tuturor, inclusiv a celui mai putin avantajat. Consensul general, precizeaza Rawls, nu este recunoscut prin simpla acceptare a unei anume autoritati, sau prin simpla supunere in fata unor aranjamente institutionale. “Pentru toti cei care afirma ca conceptia politica incepe cu propriile lor vederi de ansamblu si este cultivata pe bazele morale,filosofice si religioase pe care acesta le ofera.”

O reactie critica la abordarea lui Rawls de definire a conceptului de dreptate ca echitate a fost centrata pe o presupusa incoerenta si problematizare a afirmatiei sale ca principiile dreptatii trebuie privite ca fiind politice, prin contrast cu o viziune mai larga a binelui, crezand in acelasi timp ca ca dreptatea ca politica are o baza morala. Dupa parerea lui Patrick Neal, teoria dreptatii a lui Rawls lasa o tensiune nerezolvata intre implicatiile politice si metafizice. Rawls, pe de o parte, vorbeste de dreptatea ca echitate ca de un concept independent de doctrinele morale, filosofice si religioase controversate, care isi are originea in intr-o intelegere definitorie provenind din traditia democratiei constitutionale. Totusi Rawls crede, in acelasi timp, ca dreptatea ca echiate nu trbuie interpretata in sensul dat conceptului de catre Hobbes, ci are o componenta morala, servind ca un acord politic intre cetatenii priviti ca persoane egale si libere, un “consens general” pe care doctrina filosofica, morala sau filosofica mai cuprinzatoare il pot accepta in sensul lui propriu. In viziunea lui Neal, Rawls oscileaza astfel intre interpretarile metafizica si politica. “Interpretand conceptul in maniera politica, Rawls trebuie sa aiba grija sa fereasca interpretarea de o maniera de redare prea politicista, altfel devine hobbesiana. Totusi remediul pentru diminuarea spectrului hobbesian este o doza de kantianism, si aceasta ne serveste doar pentru a muta dreptatea ca echitate din dezbaterea publica, din punct de vedere filosofic, riscand aparitia spectrului argumentelor metafizice controversate sau transformand dreptatea ca echitate intr-un ideal moral sectar.” Neal este convins ca daca dreptatea ca echitate vrea sa ramana o teorie morala, cum isi doreste Rawls, credintele conventionale ale cetatenilor contemporani trebuie sa fie ceva mai mult decat pure conventii.

William Galston ridica o obiectie similara impotriva teoriei dreptatii a lui Rawls. Conceptul lui Rawls de constructivism politic, noteaza el, cuprinde principii de dreptate constituite printr-un procedeu care nu face apel la fapte morale anterioare. Dar partea dificila este ca constructivistii trebuie sa ofere o baza de plecare pentru conceptia specifica a persoanei pe care doresc s-o foloseasca. “Aici ei se confrunta cu o dilema. Daca apeleaza la ceva exterior persoanei pentru a-si justifica alegerea, se intorc la intuitionism pe usa din dos. Daca nu fac asta, trebuie sa admita ca si conceptul formal de personalitateeste compatibil cu o mare varietate de conceptii, dintre care fiecare duce la concluzii morale oarecum diferitein cursul procedurii de constructie.” Galston arata ca Rawls apeleaza la o conceptie a dreptatii potrivita unei culturi democratice. Dar daca nu exista un motiv anterior pentru care se prefera culturile democratice celor nedemocratice, acest argument da justificarea inapoi fara s-o explice. “Teoria reconstruita a lui Rawls se contrazice singura. Este explicit kantiana dar implicit hegeliana. Evita formalismul doar prin abandonarea punctului de reper kantian de deasupra istoriei si culturii. In loc de asta, continutul principiilor sale este dat de credintele impartite ale comunitatii democratice.” Galston recunoaste ca departarea lui Rawls de Kant in ceea ce priveste practicile sociale este necesara si de dorit pentru a depasi dualismul teoriei morale a lui Kant; pentru a introduce imprejurarile din viata obisnuita in cateva principii primare pentru a reduce prapastia dintre teorie si practicile sociale. “Dar si de a uita ca motivul pentru a avea principii primare este pentru a judeca institutiile si practicile noastre, nu doar a le codifica.”
Neal si Galston pun accentul pe neajunsurile conceptului lui Rawls de dreptate ca politica, dar in acelasi tmp nu apreciaza cum se cuvine meritele abordarii lui Rawls asupra justificarii morale in fata unei patrunzatoare tendinte anti fundamentaliste in analiza filosofica contemporana care a pus sub semnul intrebarii orice posibilitate a existentei principiilor dreptatii ca si constructii anterioare evidente prin ele insele ale constiintei umane; un consens din ce in ce mai mare asupra conventionalismului regulilorsi criteriilorcare au importanta asupra comunicarii si actiunilor rationale; pluralismul limbajelor si formelor de existenta. In acest caz problema se pune: cum este posibila stabilirea unor criterii de justificare morala in care implicarea inevitabila a persoanei in context cultural-istoric nu precumpaneste posibilitatea atingerii unui consens rezonabil asupra unor principii minime de morala esentiale pentru structurarea democratiei constitutionale care nu cere acordul asupra unor teorii morale mai cuprinzatoare.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Descarca referat




E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat