Sfanta Mare Mucenita Varvara, s-a nascut in vremea imparatului Maximian (305-311), intr-o cetate din Rasaritul Imperiului Bizantin. Tatal ei, pagan grec, avea mare grija de fiica ei din pricina marii frumuseti trupesti a acesteia, astfel ca o tinea ascunsa intr-un turn inalt. Afland ca a imbratisat credinta crestina si neputand sa o convinga sa se lepede de Hristos, a ucis-o el insusi, in fata mai-marilor provinciei, in anul 306 dupa Hristos. Traditia crestina ne spune ca, intorcandu-se de la uciderea fiicei sale, paganul tata a fost omorat de un trasnet.
Sfanta Mare Mucenita Varvara este ocrotitoarea minerilor, aceasta zi fiind sarbatoare de catre acestia.
6 Dec. Sfantul Ierarh Nicolae, s-a nascut in a doua jumatate a secolului al III-lea, intr-o provincie din Asia Mica. In vremea imparatilor persecutori Diocletian si Maximilian (284-305), au fost ucisi o multime de crestini, iar altii au fost inchisi. Printre cei inchisi s-a aflat si Nicolae, cunoscut pentru viata deosebita de crestin, drept pentru care crestinii il numisera episcop in Mira Lichiei. Venind la conducerea Imperiului imparatul Constantin cel Mare, prin Edictul de la Milan (313) acesta a acordat libertate religioasa crestinilor, astfel ca toti crestinii inchisi pe motive religioase au fost eliberati. Sfantul Nicolae s-a intors in scaunul de episcop al Mirelor Lichiei, participand in aceasta calitate la primul Sinod ecumenic de la Niceea (325).
A fost unul dintre cei mai mari aparatori ai dreptei credinte in fata pericolului ereziei lui Arie. Desi firea sa la Sinod in apararea dreptei credinte a aratat un om darz, pe Sfantul Nicolae il caracterizau blandetea, infranarea si milostenia deosebita, dar si staruinta in dreapta credinta. Smerenia, saracia de buna voie, iubirea de Dumnezeu si de oameni, l-au asezat pe Sfantul Nicolae in randul celor mai apreciati oameni ai vremii sale, iar de atunci si pana la sfarsitul veacurilor l-au transformat in "Mos Nicolae", cel ce aduce daruri cuminti, in special copiilor. A trecut la ceruri in anul 340, iar din anul 1087, din data de 9 Mai, moastele sale se pastreaza la Bari, in sudul Italiei, fiind luate de catre Cruciati din Mira pentru a nu fi profanate de catre musulmani.
Darurile Sfantului Nicolae - mai mari sau mai mici - se adauga darurilor pe care le primim in fiecare clipa de la Bunul Dumnezeu. Rugaciunile Sfantului Ierarh Nicolae, alaturi de rugaciunile tuturor celorlalti sfinti, fac ca noi, nevrednicii, sa primim de Sus mari daruri duhovnicesti: pace, liniste, sanatate, buna-intelegere, spre a putea creste duhovniceste si a fi vrednici de un bun raspuns in ziua Judecatii. Amin.
7 Dec. Sfanta Mucenita Filoteia, s-a nascut in secolul al XII-lea in cetatea Tarnovo, din Bulgaria. De mica a incercat sa cunoasca bine invatatura crestina, dar mai ales sa sporeasca in fapte bune, stiind ca " . credinta, daca nu are fapte, doar in ea insasi e moarta."(Iacob 2, 17) Milostenia tinerei era cunoscuta de toata lumea, de aceea multi nevoiasi ii ieseau in cale, stiind ca vor primi ajutor. Meritul mare il avea mama Filoteiei, o crestina deosebita.
Dar mama cea buna moare, tatal se recasatoreste cu o femeie a carei atitudine era departe de cea a unei bune crestine si incepe prigoana: vazandu-i dorinta de a merge la Biserica, postul, fapta cea buna, curatia sufleteasca si trupeasca, mama vitrega - indemnata de diavol - o bate fara mila si o paraste pe nedrept tatalui ei.
Pentru ca, de multe ori, impartea celor saraci din mancarea pe care trebuia sa o duca la camp tatalui, este pandita intr-o zi de parintele ei care, vazand ce face fata lui, nu apreciaza milostenia ci - intr-un acces de furie - arunca cu barda in propriul copil, ucigandu-l. Minunile incep sa apara imediat, intrucat trupul ei nu a putut fi ridicat decat cand a fost pomenit - ca oras in care sa-i fie asezate moastele - Curtea de Arges. A fost adusa in Biserica Domneasca de la Arges iar dupa sfintirea Manastirii Curtea de Arges, la 1517, a fost mutata, in vremea domnitorului Neagoe Basarab, in biserica ctitorita de el. Astazi, moastele Sfintei Mucenite Filoteia se afla in paraclisul Manastirii Curtea de Arges, unde fac nenumarate minuni.
12 Dec. Sfantul Ierarh Spiridon al Trimitundei, s-a nascut in insula Cipru, in a doua jumatate a secolului al III-lea. A trait foarte modest, fiind - in tinerete - pastor de oi. S-a casatorit si a avut o fiica, Irina, care si-a petrecut toata viata in feciorie. Murindu-i sotia, Spiridon este pus episcop de oamenii din cetatea Trimitundei, acestia apreciind sfintenia vietii lui. Pentru ca a savarsit foarte multe minuni in timpul pastoriei sale, a fost numit de cei din vremea sa "facator de minuni". Cand s-a pornit o ultima prigoana impotriva crestinilor - in timpul imparatilor Maximian - Galeriu (inceputul secolului al IV-lea) - Sfantul a fost intemnitat si supus la chinuri grele. Venind la conducerea intregului Imperiu imparatul Constantin cel Mare, Sfantul Spiridon este eliberat. Este prezent la primul Sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, fiind unul dintre cei 318 Parinti participanti (alaturi de Sfantul Nicolae, Sfantul Atanasie cel Mare si altii), aparand dogma Sfintei Treimi, in fata ereziei ariene. A trecut la cele vesnice la adanci batraneti, moastele sale fiind asezate intr-o biserica din insula Corfu, acolo facand nenumarate minuni pana in ziua de astazi.
17 Dec. Sfantul Prooroc Daniil, evreu din neamul lui David, Daniel s-a nascut cu aproximativ 500 de ani inainte de Hristos. A fost luat de tanar in robie, din porunca lui Nabucodonosor si a fost tinut ca ostatic in Babilon, impreuna cu alti tineri. A studiat in Babilon, fiind foarte apreciat pentru cunostintele sale. Desi era intr-un mediu pagan, printre idolatri, Daniil nu si-a uitat credinta ebraica in care a fost crescut la Ierusalim. La sfarsitul anilor de studii, a fost trimis - impreuna cu alti trei tineri invatati - la curtea lui Nabucodonosor, primind toti patru functii importante. Foarte apreciat de imparat dar si de urmasii acestuia pentru intelepciunea de care dadea dovada si pentru darul deosebit al proorociei cu care era inzestrat de catre Dumnezeu, Daniil - martor la cucerirea Babilonului de catre persii condusi de Darius - s-a bucurat si in timpul acestora de libertate. In vremea imparatului persan Cirus, s-a dat un edict de eliberare a evreilor, acestia plecand in grupuri spre Tara Sfanta. Proorocul Daniil ramane in Babilon, asteptand plecarea ultimelor grupuri de evrei. In aceasta perioada a avut visul cu cele sapte saptamani de ani ce despart vremea sa de vremea venirii lui Mesia, dar si visul vederii Fiului Omului venind cu slava, vis cu care isi incheie cartea sa din Sfanta Scriptura. A avut de suferit si prigoane, fiind aruncat intr-o groapa cu lei, dar iesind de acolo nevatamat, spre uimirea tuturor. Prin viata sa traita in Babilon, pana la adanci batraneti, proorocul Daniil s-a straduit sa-L faca cunoscut paganilor pe Dumnezeul cel adevarat, dar si sa mentina intre iudei dreapta credinta si nadejdea venirii lui Mesia.
