QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate constructii

Caiet de practica - lucrari de suprastructura








         CAIET DE PRACTICA





LUCRARI DE SUPRASTRUCTURA

A. SCARI

1. Scari din beton armat monolit


 Datorita importantei scarilor in caz de evacuare fortata, este indicata folosirea betonului armat, material cu rezistente mecanice favorabile la temperaturi ridicate.

 Scara de beton armat monolit transmite sarcinile spre structura de rezistenta a cladirii , prin intermediul casei scarilor. Rampa scarii din beton armat monolit este o dala rezemata longitudinal, descarcandu-se pe podeste sau rezemata transversal si transmitand sarcinile pe peretii longitudinali sau pe grinzile de vang.
 Rezemarea longitudinala a rampei se poarte realiza prin intermediul placii podestului, care, la randul sau poate fi rezemat pe 2 sau 3 laturi. Acest tip de rampa continua conlucreaza in plan vertical cu podestul (impiedicat a se roti in plan vertical), care necesita grosime si armare sporita.

 Alta solutie de rezemare longitudinala a rampei este pe grinzi de podest – grinzi amplasate la intersectia intre rampa si podest.
 Rezemarea rampei prin intermediul grinzilor de vang (grinzi inclinate) se foloseste atunci cand deschiderea rampei este mare.
 Rezemarea pe grinzile de vang se poate realiza prin :
-  amplasarea acestor grinzi la marginile rampei (in cazul casei scarii vitrate) sau putin retrase spre interior, in scopul micsorarii grosimii aparente a rampei ;
-  prelungirea acestor grinzi, care servesc si  la rezemarea podestului;
-  amplasarea unei singure grinzi centrale, care va avea dimensiuni marite comparativ cu solutia grinzii de vang marginale, reducand astfel gabaritul liber al scarii.
 Rezemarea transversala a rampei se realizeaza in peretii longitudinali ai casei scarii. Dala continuta pe mai multe nivele si franta la intersectia rampei cu podestul se comporta ca o placa subtire, prismatica. Aceasta comportare spatiala de scarii o rigiditate mare, cu toate ca nu are grinzi de rezemare.

 Treptele, la scarile din beton armat monolit, pot fi alcatuite din beton simplu turnate peste o placa armata sau turnate impreuna cu dala din beton armat.

 Sacarile din beton armat monolit se executa prin turnarea pe loc a betonilui pe un cofraj de lemn care reproduce exact forma scarii.

 Din punct de vedere al executiei treapta propriu-zisa se poate turna odata cu betonul scarii; de cele mai multe ori se toarna scheletul de rezistenta (placa inclinata a rampei) iar treapta se realizeaza ulterior din beton simplu. Exista posibilitatea ca scara sa fie executata dintr-o placa subtire cutata formata din trepte si contratrepte. In acest caz elementul principal de rezistenta este contratreapta care trebuie conceputa si realizata ca o nervura, iar treapta este elementul secudar (placa) care reazama pe nervura.

Pregatirea armaturilor pentru a fi puse in opera. Indreptarea barelor este operatia premergatoare taierii si prelucrarii armaturilor la dimensiunile si formale prevazute in proiecte. 

 Fasonarea armaturilor este operatia prin care se executa ciocurile si indoirea barelor pentru a le da forma prevazuta in proiect. Barele cu diametru de 6 – 8 mm se fasoneaza manual cu ajutorul cheilor. Fasonarea mecanica se face cu ajutorul masini si dispozitive speciale de indoit armaturi.

 Acoperirea cu beton a armaturilor va fi de grosime cel putin egala cu diametrul armaturii, dar nu mai mica de: 1,5 cm la placi si pereti cu grosime mai mare de 10 cm; de 2 cm pentru grinzi cu inaltimea de 25 cm.

 Montarea armaturilor se executa dupa terminarea operatiilor de fasonare si dupa ce barele au fost legate cu sarma in pachete, pe dimensiuni si tipuri identice.

 Procesul de punere in opera a betonului consta atat din operatia de introducere a betonului in cofraje (turnare) pentru a capata forma elementului de constructie ce urmeaza a fi realizat cat si pentru a ingloba armaturile, cat si din operatia de compactare in vederea eliminarii intr-o proportie cat mai mare a aerului oclus.

 Inainte turnarii betonului, seful santierului este obligat sa controleze soliditatea si modul de fixare si consolidare a cofrajelor, rezistenta schelei de sustinere si a podinei de lucru, intocmind un proces verbal de receptie.

In timpul turnarii nu trebuie sa se deranjeze modul de dispunere a armaturilor daca din gresala se produc asemenea defecte, ele trebuie remediate pe loc, chiar in timpul turnarii.

 In zonele cu armaturi dese trebuie urmarita cu atentie evitarea formarii de goluri sub armaturi, pentru aceasta, concomitent cu vibrarea se indeasa lateral betonul cu ajutorul sipcilor si al vergelelor de otel.

In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m podinele de lucru ale betonsitilor trebuie sa fie imprejmuite cu balustrade si cu scanduri de margine. La turnarea betonului, trebuie pastrata consistenta acestuia neadmitandu-se adaugarea de apa in betonul gata preparat, in scopul schimbarii consistentei acestuia. In cofraje, betonul trebuie sa fie raspandit cat mai uniform; nu se admite descarcarea directa a betoanelor din bene in cofrajele elemnentelor ce se betoneaza. Daca betonul de turnare prezinta aspecte de segregare, trebuie reamestecat inainte de turnare pana cand isi recapata omogenitatea.

 Compactarea betonului se poate face manual sau mecanic. Acest procedeu se alege in functie de consostenta betonului,forma elementului de constructie, pozitia armaturii, etc.insa cea mai frecventa metoda este vibrarea mecanica cu tije oscilante introduse in masa betonului cu frecvente de 1000-1600 Hz, care anuleaza frecarile interne usurand astfel ridicarea bulelor de aer la suprafata betoanelor. Durata vibrarii cu utilaje medii este de 7-30 sec in acelasi loc iar distanta dintre 2 vibrari este aproximativ lungimea tijei vibratorului. Printr-o buna vibrare, continutul de aer oclus scade pana la cca. 6% iar rezistentele mecanice cresc cu cca. 40% in cazul betoanelor vartoase.

 Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite IncAt sa Indeplineasca urmatoarele conditii
- sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisarea prevazute In proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectAndu-se Inscrierea In abaterile limita admise conform NE -012-99.
-  sa fie etanse IncAt sa nu permita pierderea laptelui de ciment si formarea de bavuri.
- sa fie stabile si rezistente sub actiunea Incarcarilor care apar In procesul de executie.
- sa asigure ordinea de montare stabilita fara a se degrada elementele din beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
- sa permita la decofrare o preluare treptata a Incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
- sa nu ramAna mustati ( cupoane ) de fier la suprafata aparenta a betonului.

 Montarea si demontarea cofrajelor
 Pentru a reduce aderenta Intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin In contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si Inainte de fiecare folosire. Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate In conditiile climatice de executie a lucrarilor.

Decofrarea se va face In functie de rezistentele la care au ajuns partile de constructie din beton si sarcinile ce urmeaza a fi aplicate asupra acestora, In conformitate cu precizarile din planuri sau facute de catre consultant.
 In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
a. desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre reprezentantul executantului; In cazul In care se constata defecte de turnare ( goluri, zone agregate, etc ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pAna la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare.
b. sustinerile cofrajelor se vor desface IncepAnd din zona centrala a deschiderii elementelor si continuAnd simetric catre reazeme.
c. slabirea pieselor de decintrare ( pene, vinciuri, etc ) se va face treptat, fara socuri.
d. decofrarea se va face astfel IncAt sa se evite preluarea brusca a Incarcarilor de catre elemente ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
 

B. STRUCTURI DIN BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT SOLUTIE PREFABRICATA

1. Realizarea prefabricatelor

Prefabricarea cofrajelor si a subansamblurilor de armaturi indiferent de locul de productie terbuie sa se realizeze in conditii de mecanizare complexa a proceselor si de aplicare a unor procedee tehnologice avansate.

 Cofrajele sunt alcatuite din platelaj, partea care vine in contact cu betonul, din elemente de sustinere a platelajului sau de preluare a impingerii betonului precum si din elemente de asamblare, de actionare, de incalzire, etc.

 Principalele probleme care se pun pentru elementele cofrajului, cat si pentru ansamblul sau sunt:

-        refolosirea extensiva si intensiva a cofrajului

-        mecanizara complexa a manipularii elementelor cofrajului, in vederea montarii, demontarii si transportului lor

-        accelerarea ritmului de refolosire a cofrajului

 In functie de aceste criterii cofrajele se clasifica in:

-        cofraje pierdute si cofraje refolosibile

-        cofraje coordonate modular cu elemente de constructie si cofraje coordonate dimensional prin tipizare

-        cofraje manipulate manual, manipulate mecanizat

-        cofraje incalzitoare si cofraje neincalzitoare

Refolosirea cofrajelor implica reconditionarea lor dupa fiecare folosire, iar in final recuperearea unei parti in general foarte redusa din resursele folosite la confectionarea intiala sau la reconditionarea lor pe parcurs. Eficienta refolosirii cofrajelor se poate asigura prin:

-        realizarea cofrajelor din materiale rezistente la uzura specifica

-        eliminarea prinderilor fixe intre elementele ce se desambleaza prin decofrare

-        impiedicarea aderentei intre cofraj si beton prin curatirea si ungerea corespunzatoare a cofrajelor, dupa fiecare folosire

 Elementele de cofraj, mari, prefabricate se coordoneaza dimensional numai prin tipizarea, atat a cofrajelor cat si a elementelor de constructie. Datorita complexitatii lor sporite se impune, nu numai o utilizare extensiva corespunzatoare, evidentiata prin numarul total N de folosiri, ci si una intensiva caracterizata printr-un alt parametru care sa evidentieze numarul anual de folosiri.

 Mecanizarea transportului pe obiect prin manipularea intre niveluri a elementelor de cofraj in pachete, cu ajutorul macaralelor utilizate la turnarea betonului, nu este in general eficienta din cauza greutatii reduse a sarcinilor. De aceea se are in vedere limitarea greutatii unitare a elementelor de cofraj la circa 60 daN, pentru a putea fi manipulate de doi muncitori si pentru ca gabaritul lor sa permita transportul manual prin golurile lasate pentru usi.

 Pregatirea armaturilor pentru a fi puse in opera. Indreptarea barelor este operatia premergatoare taierii si prelucrarii armaturilor la dimensiunile si formale prevazute in proiecte. 

 Fasonarea armaturilor este operatia prin care se executa ciocurile si indoirea barelor pentru a le da forma prevazuta in proiect. Barele cu diametru de 6 – 8 mm se fasoneaza manual cu ajutorul cheilor. Fasonarea mecanica se face cu ajutorul masini si dispozitive speciale de indoit armaturi.

 Acoperirea cu beton a armaturilor va fi de grosime cel putin egala cu diametrul armaturii, dar nu mai mica de: 1,5 cm la placi si pereti cu grosime mai mare de 10 cm; de 2 cm pentru grinzi cu inaltimea de 25 cm.

 Montarea armaturilor se executa dupa terminarea operatiilor de fasonare si dupa ce barele au fost legate cu sarma in pachete, pe dimensiuni si tipuri identice.

 Procesul de punere in opera a betonului consta atat din operatia de introducere a betonului in cofraje (turnare) pentru a capata forma elementului de constructie ce urmeaza a fi realizat cat si pentru a ingloba armaturile, cat si din operatia de compactare in vederea eliminarii intr-o proportie cat mai mare a aerului oclus.

 Inainte turnarii betonului, seful santierului este obligat sa controleze soliditatea si modul de fixare si consolidare a cofrajelor, rezistenta schelei de sustinere si a podinei de lucru, intocmind un proces verbal de receptie.

 In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1,5 m podinele de lucru ale betonsitilor trebuie sa fie imprejmuite cu balustrade si cu scanduri de margine. La turnarea betonului, trebuie pastrata consistenta acestuia neadmitandu-se adaugarea de apa in betonul gata preparat, in scopul schimbarii consistentei acestuia. In cofraje, betonul trebuie sa fie raspandit cat mai uniform; nu se admite descarcarea directa a betoanelor din bene in cofrajele elemnentelor ce se betoneaza. Daca betonul de turnare prezinta aspecte de segregare, trebuie reamestecat inainte de turnare pana cand isi recapata omogenitatea.

 In timpul turnarii nu trebuie sa se deranjeze modul de dispunere a armaturilor daca din gresala se produc asemenea defecte, ele trebuie remediate pe loc, chiar in timpul turnarii.

 In zonele cu armaturi dese trebuie urmarita cu atentie evitarea formarii de goluri sub armaturi, pentru aceasta, concomitent cu vibrarea se indeasa lateral betonul cu ajutorul sipcilor si al vergelelor de otel.

 Compactarea betonului se poate face manual sau mecanic. Acest procedeu se alege in functie de consostenta betonului,forma elementului de constructie, pozitia armaturii, etc.insa cea mai frecventa metoda este vibrarea mecanica cu tije oscilante introduse in masa betonului cu frecvente de 1000-1600 Hz, care anuleaza frecarile interne usurand astfel ridicarea bulelor de aer la suprafata betoanelor. Durata vibrarii cu utilaje medii este de 7-30 sec in acelasi loc iar distanta dintre 2 vibrari este aproximativ lungimea tijei vibratorului. Printr-o buna vibrare, continutul de aer oclus scade pana la cca. 6% iar rezistentele mecanice cresc cu cca. 40% in cazul betoanelor vartoase.

 Metode de accelerare a intaririi betonului:

-        accelerarea intaririi prin compozitia betonului

-        accelerarea prin tratarea termica a betonului

 Accelerarea intaririi prin compozitia betonului se realizeaza prin folosirea cimenturilor cu intarire rapida (cimenturi portland fara adausuri); introducerea in compozitia betonului, la preparararea acestuia a unor adaosuri care accelereaza priza si intarirea cimentului.

 Cea de-a doua metoda, de accelerare prin tratarea termica a betonului, se clasifica in doua procedee de tartare si anume:

-        procedeu de tratare termica la presiuni ridicate

-        procedee de tratare termica la presiune normala

2. Montajul prefabricatelor pe santier

Legea raportului Apa/Ciment exprima corelatia intre rezistenta la compresiune a betonului. Volumul de aer aflat in compozitia betonului la terminarea punerii in opera a acestuia este unul dintre cei mai importanti factori.

 Prefabricarea reprezinta cel mai semnificativ mod de industrializare a lucrarilor de constructii intrucat permite mutarea de pe santier in fabrici sau in bazele de productie, a unitatilor de constructie, a proceselor umede si cu ciclu lung de realizare.

 Toate procedeele tehnologice sau tehnologiile de prefabricare a elementelor de constructie din beton armat sau precomprimat cuprind o serie de operatii de lucru principale, comune, cum sunt:

-        curatarea si ungerea tiparelor sau matritelor

-        asamblarea tiparelor

-        montarea armaturilor

-        punerea in opera a betonului

-        tratarea termica

-        decofrarea

 In tehnologia de montaj a constructiilor din panouri mari in diferitele ei faze se deosebesc urmatoarele operatii principale:

-        manevrarea pieselor in si din depozite cu mijloace de transport pentru a fi depozitate sau montate in constructie

-        transportul pieselor la locul de montaj

-        montajul propriu-zis

 Mijloacele de transport trebuie sa corespunda greutatii si dimensiunilor de gabarit ale pieselor ce se transporta si sa fie amenajate in consecinta.

 Spatiile de trecere obligata a pieselor spre locul de montaj trebuie sa permita manevrarea normala a lor, fara pericol de atingere de alte constructii existente, retele electrice, etc. Traseul ce-l urmeaza piesa in miscare trebuie sa fie stabilit riguros anterior inceperii montajului si sa fie amenajat in consecinta.

 Pentru evitarea accidentelor in timpul operatiilor de manipulare, transport si montaj se interzice:

-        tinerea cu mainile sau picioarelor a pieselor ce se manevreaza sau a dispozitivelor de prindere a lor

-        stationarea pe, sau sub piese in manevrare de catre macarale

-        ridicarea pieselor de la o distanta mai mare decat raza de actiune admisa pentru macaraua folosita la montaj

-        depozitarea incorecta a prefabricatelor si mai ales a pieselor mici care se pot rostogoli sau rasturna in caz de atingere

 Montarea peretilor portanti se va face numai in limitele fixate pe reperi de catre operatorii topo; se va asigura verticalitatea si pozitia lor in plan in conformitate cu prevederile proiectului si in limitele tolerantelor admise de conditiile tehnice.

Prefabricatele din beton se vor manipula mecanizat. Personalul muncitor care executa aceste operatiuni, va fi instruit cu instructiunile specifice si va fi autorizat si ca legator de sarcina.

Depozitarea prefabricatelor cu forme regulate, se va face in stive, cu sipci sau juguri intre randuri, astfel incat sa nu fie posibila rasturnarea sau alunecarea acestora. Se vor prevedea spatii pentru introducerea dispozitivelor de agatare . Stivele plane nu vor depasi inaltimea de 1,8 m.
Prefabricatele din beton se vor manipula mecanizat. Personalul muncitor care executa aceste operatiuni, va fi instruit cu instructiunile specifice si va fi autorizat si ca legator de sarcina..Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor din beton, daca nu corespund din punct de vedere tehnic sau sunt uzate peste limitele admise. Se interzice, de asemenea, utilizarea acestor dispozitive in alte scopuri.

 Agatarea prefabricatelor in macara va fi facuta direct la carlig, daca este posibil, iar daca nu, prin intermediul dispozitivelor ajutatoare (ex. juguri).

 Montarea planseelor se va face totdeauna in raport cu vagrisul trasat pe peretii care reazama in scopul asigurarii orizontalitatii diafragmelor, din care face parte; se va asigura lungimea de rezemare la capetele grinzilor si pe dinti de maximum 5 cm.

Pentru montarea elementelor prefabricate se folosesc schele, esafodaje, scari de acces etc. cu respectarea normelor de protectia muncii specifice acestora.

 Sudorii care executa lucrari de monolitizare de pe schele suspendate sunt echipati corespunzator. La decofrare se folosesc dispozitive si unelte speciale

 La decofrarea elementelor prefabricate din beton armat nu este permisa scoaterea cu mainile a partilor laterale sau a fundului cofrajului. In acest caz trebuie sa se foloseasca scule si dispozitive speciale.

 Fasonarea si montarea armaturilor.

La indreptarea otelului pentru armaturi cu ajutorul mecanismelor este necesar ca:

-        fixarea capetelor otelului beton in tamburul de indreptare sa se faca numai dupa oprirea motorului;

-        portiunea de trecere a otelului beton pe tambur trebuie prevazuta cu un dispozitiv de protectie.

Fasonarea armaturilor este operatia prin care se executa ciocurile si indoirea barelor pentru a le da forma prevazuta in proiect. Barele cu diametru de 6 – 8 mm se fasoneaza manual cu ajutorul cheilor. Fasonarea mecanica se face cu ajutorul masini si dispozitive speciale de indoit armaturi.

 Imbinarile panourilor mari trebuie sa asigure continuitatea elementelor structurale si etansarea impotriva infiltrarii apei din precipitatii. Imbinarile folosite pot fi:

-        umede (betonarea mustatilor si a armaturilor suplimentare din rosturi)

-        uscate (cu buloane, suduri, etc)

 sistemult de imbinare care s-a generalizat cel mai mult este cel cu legaturi distribuite pe conturul panourilor, avand mustati sudate sau bucle de armatura si beton monolit turnat in stalpisori si centuri.

 Imbinarile verticale se realizeaza prin turnarea intre panourile de pereti si a unor stalpisori de beton armat monolit. Stalpisorii sunt armati cu bare longitudinale rezultate din calcul sau dispuse constructiv. In stalpisori se realizeaza legaturile dintre panourile de pereti adiacente, prin mustati sudate sau din bucle de armatura. Marca betonului monolit turnat in imbinari se ia de regula cel putin egala cu cea a betonului din panourile prefabricate.

 Imbinarile orizontale se realizeaza intre panourile peretelui, intre panourile planseului sau intre planseu si perete. Imbinarile orizontale se realizeaza sub forma unor centuri de beton armat monolit dispuse la fiecare nivel. Armarea centurilor se face in general cu una sau doua bare longitudinale.

Asa cum se prevede prin conditiile generale si speciale de contractare, executantul are obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de achizitor sa obtina orice alte informatii considerate de el necesare , pe baza carora sa aprecieze si sa preia pe propria raspundere conditiile si dificultatile de executie, atAt a cofrajelor cAt si a lucrarilor de cofrare - decofrare.


In cazul constructiilor deosebite ca forma. Inaltime sau deschideri, sau a celor prevazute a se executa prin procedee speciale, executantul va respecta cu strictete prevederile din planuri pentru realizarea formei de  Inaintea Inceperii lucrarilor, executantul va elabora tehnologia de executie a structurii din beton, inclusiv tipul de cofraj, pe care o va supune spre aprobare achizitorului si consultantului.
Tehnologia adoptata poate fi modificata fata de cea prezentata In oferta, dar numai cu avizul consultantului.
 Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite IncAt sa Indeplineasca urmatoarele conditii
a. sa se asigure obtinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisarea prevazute In proiect pentru elementele ce urmeaza a fi executate, respectAndu-se Inscrierea In abaterile limita admise conform NE -012-99.
b. sa fie etanse IncAt sa nu permita pierderea laptelui de ciment si formarea de bavuri.
c. sa fie stabile si rezistente sub actiunea Incarcarilor care apar In procesul de executie.
d. sa asigure ordinea de montare stabilita fara a se degrada elementele din beton cofrate sau componentele cofrajelor si sustinerilor.
e. sa permita la decofrare o preluare treptata a Incarcarii de catre elementele care se decofreaza.
f. sa nu ramAna mustati ( cupoane ) de fier la suprafata aparenta a betonului.

 Montarea si demontarea cofrajelor
 Pentru a reduce aderenta Intre beton si cofraje, acestea se ung cu agenti de decofrare pe fetele care vin In contact cu betonul, dupa curatirea prealabila si Inainte de fiecare folosire. Agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul, sa nu corodeze betonul si cofrajul, sa se aplice usor, sa-si pastreze proprietatile neschimbate In conditiile climatice de executie a lucrarilor.

 Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel IncAt sa se evite deformarea si degradarea lor (umezire, murdarire, putrezire, ruginire, etc). Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamAnt sau depozitarea altor materiale pe stivele cu panouri de cofraje.
 Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatii :
- trasarea pozitiei cofrajelor ;
- asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;
- verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;
- asamblarea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor .
 In cazurile In care elementele de sustinere a cofrajelor reazema pe teren, se va asigura repartizarea solicitarilor tinAnd seama de gradul de compactare si posibilitatile de Inmuiere, astfel IncAt sa se evite producerea tasarilor.
 In cazurile In care terenurile sunt Inghetate sau expuse Inghetului, rezemarea sustinerilor se va face astfel IncAt sa se evite deplasarea acestora, In functie de conditiile de temperatura.
 In cazurile In care cofrajele sunt strapunse de bare din armatura sau alte piese metalice, se va proceda la o etansare pe conturul acestora, In vederea evitarii pierderii laptelui de ciment.
 Sprijinirile, suportii metalici utilizati pentru sustinerea cofrajelor se vor poza astfel IncAt sa nu se gaseasca la o distanta mai mica de 10 cm fata de paramentul expus la contactul cu apa si mai putin de 5 cm pentru celelalte situatii.
Este interzisa traversarea sectiunii de catre elementul de fixare al cofrajului.
 Tehnologiile de montare si demontare ale cofrajelor din panourile de inventar demontabile ale cofrajelor pasitoare, se vor aplica pe baza instructiunilor de utilizare aferente acestor tipuri de cofraje.
 La montarea cofrajelor, pentru suprafetele aparente ale betonului, spatiul de acoperire a armaturii va fi realizat prin folosirea de distantieri realizati din prisme de beton prevazute cu sArma, pentru a fi legate de armatura, In special pentru armaturile montate pe suprafetele orizontale sau Inclinate , care necesita acoperire.
Este interzisa folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel - beton, cu exceptia cazurilor cAnd se refera la rAndul 2 sau 3 de armatura.
 Decofrarea se va face In functie de rezistentele la care au ajuns partile de constructie din beton si sarcinile ce urmeaza a fi aplicate asupra acestora, In conformitate cu precizarile din planuri sau facute de catre consultant.
 In cursul operatiei de decofrare se vor respecta urmatoarele reguli :
a. desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre reprezentantul executantului; In cazul In care se constata defecte de turnare ( goluri, zone agregate, etc ) care pot afecta stabilitatea constructiei decofrate, se va sista demontarea elementelor de sustinere pAna la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare.
b. sustinerile cofrajelor se vor desface IncepAnd din zona centrala a deschiderii elementelor si continuAnd simetric catre reazeme.
c. slabirea pieselor de decintrare ( pene, vinciuri, etc ) se va face treptat, fara socuri.
d. decofrarea se va face astfel IncAt sa se evite preluarea brusca a Incarcarilor de catre elemente ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
 Pentru decofrarea elementelor cu deschideri mari sau constructii speciale, precum si pentru decintrarea esafodajelor care sustin contele boltilor, arcelor, placilor subtiri, etc, se vor respecta precizarile facute prin planuri In legatura cu executarea acestor operatii ; numarul de reprize de decintrare, Inaltimile de coborAre , etc.

 Elementele de constructie pot fi decofrate numai atunci cAnd betonul a atins o anumita rezistenta, pentru a putea prelua integral sau partial sarcinile pentru care au fost proiectate.

Se recomanda Indeplinirea unor anumite valori de rezistenta a betonului la care acesta poate fi decofrat, si anume

-        partile laterale ale cofrajului pot fi Indepartate numai dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de 2,5 N/mmp;

-        cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se pot Indeparta mentinAndu-se popi de siguranta , atunci cAnd rezistenta betonului a atins fata de clase, urmatoarele procente

-        70% pentru elementele cu deschidere de maximum 6 m;

-        85% pentru elementele cu deschideri mai mari de 6 m.

-        popii de siguranta vor fi Indepartati numai daca rezistenta betonului a atins fata de clase, urmatoaele procente:

-         95% pentru elemente cu deschidere de maximum 6 m;

-        112% pentru elemente cu deschidere de 6………..12 m;

115%  pentru elemente cu deschideri mai mari de   12 m;
 In cazul realizarii de elemente prefabricate de tipul cofrajelor pierdute, acestea se vor confectiona pe baza detaliilor de executie date prin planuri. Fetele pe care va continua betonarea vor trebui sa fie astfel alcatuite IncAt sa conduca la obtinerea unor suprafete rugoase pentru o buna legatura cu betonul de monolitizare. In acest scop se poate utiliza tabla expandata, tabla striata, covor de cauciuc profilat sau oricare alt material sau procedeu cu efect similar.
Tehnologia de montaj se va supune aprobarii consultantului.
 Tiparele si piesele lor de fixare sau prindere, vor fi suficient de rigide pentru a nu suferi deformari datorate manipularilor, vibrarii, presiunii betonului, etc., care sa conduca la realizarea de elemente cu abateri la dimensiuni mai mari decAt cele admisibile.

 Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face In stricta conformitate cu prevederile proiectului.
 Inainte de a se trece la fasonarea armaturilor executantul va analiza prevederile proiectului, tinAnd seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor precum si de aspectele tehnologice de armare si betonare. Daca se considera necesar se va solicita reexaminarea de catre consultant a dispozitiilor de armare prevazute In proiect.
 Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte, In acest scop se vor Indeparta
- eventualele impuritati de pe suprafata barelor
- rugina, prin frecare cu perii de sArma.
Otelul beton livrat In colaci sau bare Indoite, trebuie sa fie Indreptat Inainte de a se proceda la taierea si fasonarea lui fara a se deteriora profilul. La Intinderea cu troliul, alungirea maxima nu va depasi 2 mm.
 Barele taiate si fasonate vor fi depozitate In pachete etichetate, In asa fel IncAt sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curatenia lor, pAna In momentul montarii.
 Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri conform prevederilor din proiect si prevederilor STAS-ului 10107/0-90. In cazul , ciocul se Indoaie la 1800, cu raza˛d˛armaturilor netede avAnd diametrul  interioara de min. 1,25 d si portiunea dreapta de capat de min. 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se Indoaie la 900 cu raza interioara de min. 2 d si portiunea dreapta de capat de min. 7d.
Fasonarea ciocurilor si Indoirea armaturilor, se executa cu o miscare lenta fara socuri. La masina de Indoire cu doua viteze nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii.
 Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub –100C. Barele cu profil periodic cu diametru mai mare de 25 mm, se vor fasona la cald.
 Indoirea barelor Inclinate, a celor de trecere din stAlpi In grinzi sau a celor trecute peste coltul unui cadru se va face dupa un arc cu raza de cel putin 10 d.
Capetele barelor Inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d In zonele Intinse si cel putin 10 d In zonele comprimate.
 In cazul etrierilor care se Indoaie dupa un unghi drept, raza cercului de Indoire va fi de minim 2 d, (d - diametrul etrierului).

 La montarea armaturilor se vor adopta masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului prin
- crearea la intervale de max.3 m a unor spatii libere Intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau jgheaburilor prin care se descarca betonul
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratoarelor ( min 2,5 x vibrator ) la interval de maxim 5 ori grosimea elementului, uzual diametrele vibratoarelor fiind de 38 sau 58 mm .
In acest scop, dupa caz:
- se va monta sau Incheia partial armatura superioara urmAnd a se completa Inainte de ultima etapa de betonare
- se va solicita, daca este cazul, reexaminarea dispozitiilor de armare prevazute In proiect.
 Armaturile vor fi montate In pozitia prevazuta In proiect, luAndu-se masuri care sa asigure mentinerea acesteia In timpul betonarii (distantieri, agrafe, capre etc).
 Se vor prevedea
- cel putin 2 distantieri la fiecare mp de placa sau perete
- cel putin 1 distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stAlp
- cel putin 1 distantier Intre rAndurile de armaturi la fiecare 2 metri liniari de grinda In zona cu armatura pe doua rAnduri.
 Innadirea prin sudura se poate face printr-unul din urmatoarele procedee
a. sudarea electrica prin puncte
b. sudare electrica cap la cap prin topire intermediara
c. sudare manuala cu arcul electric, prin suprapunere si cu eclise
d. sudare electrica cu arcul electric cap la cap
- sudare In cochilie
e. sudare In mediu de bioxid de carbon
Aceste procedee sunt conform reglementarilor tehnice specifice referitoare la sudarea armaturilor din otel - beton ( C28/ 1983 - si C150 / 99) , In care sunt indicate si lungimile minime necesare ale cordonului de sudura si conditiile de executie.
 Innadirile sudate se vor amplasa conform indicatiilor din planuri, iar In lipsa acestora se vor respecta urmatoarele prevederi :
a. Intre doua sectiuni Invecinate, cu una sau mai multe Inadiri sudate, va fi o distanta de cel putin 50 d ;
b. aria armaturilor de rezistenta Innadite prin sudura si solicitate la Intindere, Intr-o sectiune a unui element de beton armat, se recomanda a nu depasi 25 % din aria totala a armaturilor de rezistenta (cu exceptia cazurilor de la pct. c). Daca armatura de rezistenta este alcatuita din 3 bare, se admite In mod exceptional, ca una din bare sa fie sudata.
c. In cazurile cAnd prevederea de la pct. b nu se poate respecta (ca de ex. la montarea elementelor prefabricate unde toate armaturile se Innadesc In aceeasi sectiune) se vor aplica urmatoarele masuri speciale, pentru a se asigura calitatea executiei :
- Innadirile sudate vor fi executate numai de catre sudori cu calificare superioara, specializati pentru procedeele de sudare si variantele de Innadire utilizate;
- Innadirile sudate se vor poansona si verifica prin probe distructive, executate intercalat de acelasi sudor si In aceleasi conditii cu sudurile din opera, In proportie de 3 % din numarul total al Innadirilor ;
Lungimile de suprapunere pentru armaturile care se Innadesc prin petrecere sunt cele prevazute prin planuri.
 Sudarea se va putea efectua numai daca temperatura ambianta este mai mare de 00 C pentru sudarea otelurilor PC 52 si nu mai mica de - 50 C pentru sudarea otelului OB 37.
 Pentru temperaturi exterioare cuprinse sub 00 ( sau -50C ) pAna la -150 se va lucra numai In spatii protejate si cu o preIncalzire la limita superioara ( 3000 C ); In acest caz se va lucra numai pe baza dispozitiei speciale a responsabilului cu sudura. Temperatura de preIncalzire se va determina cu creioane termoindicatoare sau se vor utiliza durate de timp specifice tipului si diametrului armaturii conform tehnologiei.

Imbinarile umede confera in general structurilor un caracter monolit si sunt mai putin sensibile la abaterile dimensionale ale prefabricatelor. Innadirea armaturilor se face prin suprapunerea barelor sau a buclelor si prin sudura. Se utilizeaza un beton de monolitizare cu marca de cel putin a betonului din elementele prefabricate. Imbinarea se umple complet cu beton realizandu-se contactul betonului din elemntul prefabricat cu cel monolit.
 Structuri de rezistenta realizate comprimat

In domeniul cladirilor de locuit precomprimarea se aplica pentru elementele de planseu si pentru ansamblul de structura pe verticala a caladirii.

Elementele de planseu precomprimate utilizate la cladiri civile si industriale sunt:

-        panouri (dale) cu sectiunea plina;

-        panouri (fasii) cu goluri;

-        panouri nervurate, cu placa la partea superioara sau inferioara;

-        panouri compozite.

 Introducerea precomprimarii ca solutie curenta pentru asigurarea protectiei antiseismice a cladirilor ridica probleme complexe, fapt pentru care se utilizeaza inca relativ putin.

 Caldirile avand structura de rezistenta din panouri mari prefabricate asamblate prin precomprimare se pot realiza in principiu prin tensionarea unor armaturi de inalta rezistenta introduse in imbinarile verticale; solutia este aplicabila si la caldirile realizate din elemente spatiale prefabricate din beton armat.

 O alta solutie de structuri de rezistenta realizate prin comprimare consta in asamblarea a doua tipuri de elemente prefabricate cu forme chesonate si precomprimarea pe verticala cu ajutorul armaturilor care trec prin canalele prevazute atat in stalpii panourilor de fatada cat si prin capetele nervurilor planseului. Imbinarile orizontale sunt de tip curent.

C. STRUCTURI METALICE (STRUCTURI MIXTE OTEL-BETON)

Uzinarea elementelor metalice

Furnizorul are obligatia sa intocmeasca o documentatie a tehnologiei de confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina.

 Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinarii sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da verificarii tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constatarii unor deficiente sau in vederea usurarii uzinarii (de exemplu alte forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza :

- pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului;

- pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul.

 Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului.

 Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al proiectantului.

 Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda :

a) Toate operatiile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor.

b) Tehnologia de debitare si taiere.

c) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate.

d) Preasamblarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj.

Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda :

            - piese desenate cu cote, pentru fiecare reper;

            - procedeele de debitare ale pieselor  si de prelucrare a muchiilor, cu modificarea

              clasei de calitate a taieturilor;

            - marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza;

            - tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate;

            - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din

            - marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri;

            - modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri;

            - procedeele de sudare;

            - regimul de sudare;

            - ordinea de executie a cusaturilor sudate;

            - ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor; 

            - modul de prelucrare a cusaturilor sudate;

            - tratamentele termice daca se considera necesare;

            - ordinea de asamblare a subansamblelor;

            - planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor;

            - planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive;

            - regulile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din  STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini.

 Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM.

 Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM.

Constructiile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia

proprie fiecarui atelier specializat.

 Trasarea se va executa cu precizie de ±1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare.

 Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrarii, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc.

 La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare. Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altfel.

 Dupa trasare, inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operatii.  Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scutit de raspundere.

Asamblarea.

Operatii premergatoare asamblarii.

 Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri.

 Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru indepartarea completa a tunderului si ruginii.

 Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate inainte de asamblare .

Asamblarea pieselor in vederea sudarii (asamblare provizorie)

 Asamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sarcini si sa nu impiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditii.

La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere.

 Asamblarea in vederea sudarii automate sub flux a imbinarilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strangere electromagnetica.

In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului respectiv. Fluxul va trebui sa indeplineasca conditiile prevazute. Nu se admite folosirea in perne a unui strat de umplere a pernei de alta calitate si depunerea numai la suprafata a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza.

 Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele prevazute in acest Caiet de sarcini.

 Neregularitatile si deformatiile locale pe care le prezinta o piesa si care depasesc pe cele prevazute in acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata.

Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie

Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor.

Se vor controla toate prinderile de sudura (haftuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi, folosind in acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 ori.

Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin craituire arc-aer, urmata de o polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza.

In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acestea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare.

Dupa polizarea portiunilor in care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atat vizual cat si cu lichide penetrante.

 In vederea realizarii in bune conditiuni a subansamblelor sudate de serie, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble.

 La intocmirea fiselor si procedeelor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini.

 Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 200C.

 Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivarii proceselor tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare. Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra geometriei subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini.



 Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentantii proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM.

 In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare.

Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al subansamblului de proba.

Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor  de sudare elaborate  de uzina si avizate de ISIM.

Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003.

 Procesele tehnologice de executie pentru subansamblele completate si definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si intreprinderii de montaj.

 Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din 'Caietul de sarcini' si standarde, toate sarcinile de executie si conditiile de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.). Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa cunoasca perfect sarcinile ce ii revin.

 Structurile spatiale cu alcatuire mixta denumite si structuri compozite deriva din structurile spatiale reticulate planare integral metalice prin inlocuirea barelor din otel ale fetei superioare cu placi nervurate, patrate sau dreptunghiulare, din beton armat, prefabricate sau turnate monolit.

 Structurile spatiale cu alcatuire mixta au caracteristic faptul ca fiecare material constituent lucreaza optim: betonul armat preia eforturi de compresiune, in timp ce otelul preia eforturi de intindere sau compresiuni cu valori mici.

 Structurile spatiale cu alcatuire mixta, prin comparatie cu structurile din otel care le corespund, au anumite avantaje:

-        sunt mai rigide (sageti considerabil mai mici cu cca. 45%);

-        au un consum specific de otel sensibil mai redus (cu cca. 20 %) desi greutatea structurii este mai mare (cu cca. 25%);

-        placile din beton armat au nu numai rol structural ci si de suport rigid pentru izolatia termica si hidroizolatie;

-        costul este ceva mai redus.

 Structurile spatiale sunt sisteme constructive moderne utilizate la acoperirea suprafetelor cu deschideri libere mari pe ambele directii (fara rezemari intermediare), ce caracterizeaza constructiile destinate adapostirii aglomerarilor mari de oameni. Ele sunt rationale din punct de vedere structural, al consumurilor specifice, executiei, costurilor pentru intretinere si se preteaza la modernizari / extinderi ale constructiilor in a caror componenta se afla.

 O structura spatiala poate fi definita ca fiind un ansamblu tridimensional de elemente structurale capabile sa preia incarcari ce pot fi aplicate in orice punct, inclinate cu orice unghi in raport cu suprafata structurii si actionand in orice directie.

 Structurile spatiale pot fi realizate din elemente uzinate simple, adesea de forma si dimensiuni obisnuite, care sunt produse in unitati de confectii metalice asamblate usor si

rapid pe santier.

 Structurile spatiale reticulate planare sunt sisteme de bare drepte avand extremitatile (noduri) situate in doua sau mai multe plane paralele care constituie fetele structurii.  Prezenta specificatie tehnica pentru proiectare si executie se refera numai la structurile spatiale reticulate planare in dublu strat pentru acoperis, care au ce mai larga aplicabilitate. In text, pentru simplificare, ele sunt numite structuri spatiale reticulate planare. La aceste structuri nodurile dintr-o fata sunt unite cu nodurile din cealalta fata prin bare-diagonale.

 Structurile spatiale reticulate planare au o conformare regulata caracterizata prin repetarea de un numar mare de ori a unui element constituent (modul): bara, subansamblu plan sau spatial, (de obicei piramidal).

 Dimensiunile modulului sunt dictate de mai multi factori: deschidere, incarcari, sistemul de invelitoare, tipul de nod, aspectul arhitectural, posibilitatile de transport, tehnologii de executie.

Structura spatiala reticulata planara este un sistem constructiv la care nu

exista descarcari succesive de pe o directie pe alta si nu mai exista elemente principale si

elemente secundare.

 Structura spatiala reticulata planara imbina efectul de grinda cu zabrele cu cele de dala. Toate elementele componente ale structurii participa la preluarea si transmiterea incarcarilor exterioare, ceea ce conduce la uniformizarea dimensiunilor acestor elemente.

 Particularitatile confera sistemului urmatoarele avantaje:

-        posibilitatea acoperirii pe suprafete mari fara reazeme intermediare.

-        posibilitatea extinderii in spatii limitate a unor cladiri existente (datorita pasului mic al structurii, o solutie reticulata se recomanda de la sine).

-        deosebita libertate la proiectare (in privinta formei in plan, a pasului structurii, configuratiei geometrice, rezemarii etc.

-        greutate proprie redusa in comparatie cu structurile din beton armat si precomprimat, conducand la reducerea greutatii restului constructiei.

-        rezerve de siguranta in cazul unor defectiuni locale.

-        rigiditate mare la montaj si in stadiul final (de serviciu)

-        industrializarea confectionarii si montajului.

-        usurinta la manipulare si transport datorita greutatii reduse a elementelor uzinate.

-        mare diversitate a solutiilor de montaj.

-        montare rapida cu mijloace si scule obisnuite.

-        posibilitatea suspendarii unor sarcini izolate practic in orice punct al suprafetei acoperisului.

-        posibilitatea preluarii incarcarilor nesimetrice (neuniforme) datorate depunerilor de zapada, precum si a incarcarilor concentrate mari sau nesimetrice.

-        spatiu tehnic liber permitand amplasarea unor unitati de instalatii.

-        rezemarea simpla a invelitorii in diferite variante.

-        posibilitatea suspendarii unui plafon.

-        posibilitatea iluminarii naturale prin cupolete izolate (de dimensiunea ochiurilor) sau prin luminatoare.

 Structurile spatiale reticulate planare pot fi utilizate, de asemenea, la cladirile multietajate, pentru acoperisuri, plansee, pereti de inchidere verticali sau usor inclinati.

 Structurile spatiale reticulate planare pentru acoperis reprezinta o solutiecompetitiva, in raport cu alte solutii, pentru deschideri > 24 m. Domeniul lor optim este cel al deschiderilor libere variind intre 30 si 65 m.

 Practica arata ca la deschideri mai mari de 60 65 m sageata devine factor determinant, astfel ca limita economica pentru structurile spatiale reliculate planare in dublu strat se situeaza in jurul a 60 65 m.

 Pentru deschideri libere mai mari de 60 65 m sunt indicate structuri spatiale reticulate planare in triplu strat (structuri de tip placa rigida, dar usoara) avand in alcatuire trei fete: superioara, mediana* ) si inferioara (fig. lf si 3b). Dupa caz, structurile in triplu strat (dispuse in zonele marginale) pot fi asociate cu structuri in dublu strat (dispuse in zona centrala). Acoperisurile in solutie de structuri spatiale reticulate planare pot avea denivelari pe parcursul lor .

 Structurile spatiale reticulate planare sunt aplicabile, de regula, tramelor izolate, astfel incat barele din fata superioara sa lucreze la compresiune, iar barele din fata superioara la intindere.

 Structurile spatiale reticulate planare pot fi, insa, continue pe doua sau mai multe deschideri, continuitatea fiind realizata pe o directie sau doua directii (perpendiculare). Reazemele intermediare pot fi rigide (pereti intermediari) sau elastice (grinzi cu zabrele in inaltimea structurii).

 Inclinarea acoperisului in solutie de structura spatiala reticulata poate fi realizata cu una sau doua pante. In vederea asigurarii efectului de saiba, panta recomandabila este de maxim 3%.

 Inclinarea acoperisului cu o singura panta poate fi realizata prin montarea direct inclinata a structurii, pe grinzi a caror fata superioara asigura inclinarea dorita. Inclinarea acoperisului cu doua pante poate fi realizata fie prin montarea inclinata a celor doi versanti ai structurii (a carei conformare geometrica si rezolvari constructive vor fi alese corespunzator), fie in cazul pantelor mici prin montarea orizontala a structurii si crearea deasupra acesteia a unui schelet metalic pentru sustinerea invelitorii (de regula alcatuit din popi si pane).

 Barele structurii se realizeaza din tevi sau profile laminate la cald, tevi trase la rece sau profile cu pereti subtiri formate la rece.

 Alegerea otelului, a marcii si a clasei de calitate, precum si a sortimentelor de produse din otel, vor fi facute de catre proiectant in functie de importanta constructiei, de conceptia constructiva, incarcari, conditii de serviciu etc.

 Materialele puse in opera vor fi de calitatea si dimensiunile prevazute in proiect. Pentru materialele puse in opera, furnizorul va prezenta certificate de calitate. In cazul in care acestea lipsesc sau nu contin toate datele cerute prin conditiile din proiect, vor fi facute verificarile necesare la uzina / laboratoare de specialitate, care vor elibera buletinele corespunzatoare.

 Utilizarea materialelor noi este conditionata de obtinerea agrementelor tehnice, conform reglementarilor in vigoare.

 O problema speciala o constituie faza de montaj a unei structuri spatiale reticulate planare, cand conditiile de rezemare sunt diferite de acelea finale din stadiul de serviciu. In cazul structurilor spatiale reticulate planare la care, datorita solutiilor adoptate la uzinare (bare si noduri, subansambluri etc), sunt posibile mai multe tehnologii de montaj, trebuie examinat cu atentie daca nu cumva conditiile de rezemare la montaj pot conduce la situatii in care, local, structura este subdimensionata.

 Spre exemplu, in cazul folosirii metodei prin ripare, in stadii de montaj, structura de

dimensiuni mai reduse este rezemata doar pe trei laturi, cea de a patra fiind libera.

 Modul de lucru static se modifica substantial si, desi, incarcarile sunt mai reduse decat in stadiul de serviciu, este posibil ca unele bare sa fie mai incarcate in stadiile de montaj, decat in stadiul final.

 In barele de contur, care au o contributie importanta in asigurarea indeformabilitatii geometrice a intregii structuri, la montaj se dezvolta eforturi mari. De aceea, barele de contur trebuie sa fie verificate si pentru situatia de montaj.

 La montaj sagetile pot depasi valorile admise in stadiul final (de serviciu). Proiectantul structurii spatiale are obligatia sa mentioneze aceste valori mai mari ale sagetilor pe planurile de montaj, in scopul avertizarii proiectantului structurii de sustinere si a executantului.

 Elementele de inchidere transmit, in mod uzual, incarcari orizontale structurii spatiale reticulate planare. In cazul in care se doreste luarea in considerare a conlucrarii dintre elementele de inchidere si structura spatiala reticulata planara, va fi efectuat un calcul spatial al intregului ansamblu structural (stalpi, grinzi de contur, elemente de inchidere si structura spatiala).

 La calculul deplasarilor laterale a structurii de sustinere se va putea admite ca structura spatiala reticulata planara este o saiba rigida in planul ei.

 Barele unei structuri spatiale reticulate planare pot fi alcatuite:

-        cu sectiune inchisa (din tevi rotunde, patrate sau dreptunghiulare);

-        cu sectiune deschisa (din profile U, L etc).

 Se recomanda utilizarea cu prioritate a sectiunilor inchise (elementele structurii fiind solicitate, in principal, la eforturi axiale).

 Pentru realizarea unei dimensionari rationale este indicata diferentierea sectiunilor barelor pe zone (campuri de efort). Se recomanda limitarea la trei a numarului de campuri diferite pentru fiecare tip de bara (fata superioara, inferioara si diagonale).

 Pentru structurile spatiale reticulate planar patrate simple, consumurile minime se obtin atunci cand:

-        cele trei zone sunt egale intre ele si egale cu o treime din aria totala acoperita in plan cu structura spatiala.

-        ariile sectiunilor barelor .

 In cazul solutiilor de alcatuire care necesita prinderea cu suruburi a barelor pe nod, vor fi utilizate minimum trei elemente de asamblare (suruburi). Suruburile pot fi pasuite sau de inalta rezistenta.

 Se recomanda alcatuirea structurilor spatiale reticulate planare din subansambluri uzinate. Acestea pot fi:

-        liniare (bara);

-        plane (de dimensiunea unuia sau mai multor ochiuri dintro

-        fata);

-        spatiale,

-        de tip piramidal sau trunchi de piramida;

-        de tip ferma (pe lungimea unei deschideri sau pe tronsoane).

 Imbinarea subansamblurilor se realizeaza in functie de tipul acestora si de solutiile de noduri:

prin sudare; cu suruburi (de exemplu, in cazul subansamblurilor plane si nodurilor cu sectiunea in cruce sau de tipul intersectii de bare).

 La structurile spatiale reticulate planare se recomanda utilizarea invelitorilor usoare si a detaliilor de prindere cat mai simplu de executat.

 Din punct de vedere al uzinarii, structurile spatiale reticulate planare se incadreaza in categoria constructiilor metalice cu complexitate medie.

 Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (publicat in Monitorul Oficial nr. 193/1994).

 Proiectantul poate colabora cu tehnologul uzinarii, la solicitarea acestuia, pentru stabilirea unei tehnologii corecte si simple de confectionare.

 Structurile spatiale reticulate planare presupun o confectionare ingrijita (tolerante de executie reduse) datorita numarului mare de elemente componente care se asambleaza si necesitatii de a evita cumularea abaterilor de executie ale acestor elemente.

 Pentru situatiile care nu se incadreaza in prevederile reglementarilor tehnice mentionate, proiectantul va preciza valorile tolerantelor admisibile.

 O mentiune speciala se face pentru subansamblurile spatiale care sunt rigide si a caror confectionare fara respectarea tolerantelor prescrise ar crea dificultati mari la montaj.

 Se mentioneaza ca, pentru anumite solutii de alcatuire, calitatea confectionarii influenteaza intensitatea incarcarii de cedare (de exemplu, in cazul nodurilor disc, nerespectarea tolerantelor de executie a gaurilor in disc si a bolturilor pot conduce la diminuarea capacitatii de cedare).

 Inexactitatile de executie si fortarea montajului pot conduce la flambarea unor bare adiacente nodului respectiv. In astfel de cazuri se va verifica prin calcul situatia creata sau vor fi luate masuri adecvate.

 La executarea structurii de sustinere a structurii spatiale reticulate planare, tolerantele de executie ale primei vor fi corelate cu abaterile de la dimensiunile din proiect ale celei de-a doua.

 Particularitatile tehnologice si respectarea reglementarilor in vigoare nu exclud normele interne ale fiecarei unitati producatoare (uzina).

 Confectionarea si montajul structurilor spatiale reticulate planare vor fi realizate pe baza de caiete de sarcini.

 La verificarea corectitudinii confectionarii subansamblurilor si pieselor vor fi folosite sabloane executate pe masini de prelucrat.

 Se subliniaza obligativitatea verificarii fiecarui subansamblu pe sablon, a carui verificare periodica (a sablonului) nu trebuie sa arate abateri mai mari de ± 1 mm (laturi, diagonale, planeitate).

 Controlul calitatii confectiei metalice va fi efectuat de catre responsabilul tehnic cu executia.

 Dupa caz, producatorul va confectiona un numar suplimentar de noduri (probe la scara naturala) cate trei pentru fiecare tip de nod si de solicitare in vederea incercarilor de rezistenta,Incercarile pot fi facute de unitatea producatoare cu asistenta tehnica a unui laborator de specialitate, sau vor fi comandate de catre producator la un laborator de specialitate, caruia ii vor fi livrate probele pentru incercare. Rezultatele incercarilor vor fi comunicate, in mod obligatoriu, proiectantului.

 Subansamblurile si piesele structurii spatiale reticulate planare vor fi preasamblate in unitatile producatoare, pentru evitarea unor complicatii la montaj.

 Manopera de uzinare depinde de solutia si materialele de alcatuire a structurii precum si de dotarea unitatii producatoare.

 Evaluarea manoperei de uzinare are la baza pretul mediu de livrare pentru confectie metalica si structura pretului respectiv.

Transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor structurilor spatiale reticulate planare se fac cu usurinta, asigurand de la proiectare ca subansamblurile sa fie gabaritice.

 Se recomanda impachetarea subansamblurilor pe tipuri si dimensiuni, pentru o identificare mai usoara la montaj.

 Transportul de la unitatea producatoare la santier se va face corespunzator solutiei subansamblurilor, cu asigurarea gabaritelor pe strazi, sosele sau cale ferata si cu asigurarea mijloacelor de ridicare pentru incarcare, descarcare si depozitare.

 Este obligatoriu ca la transport si depozitare sa fie luate masuri pentru sprijinirea corespunzatoare si, dupa caz, protejarea locala a subansamblurilor, in scopul evitarii oricarei  deteriorari (deformatii).

Montajul structurilor metalice va fi efectuat in conformitate cu prevederile normativului C 5685 si a indicatiilor speciale date de proiectant. De asemenea, va fi avut in vedere 'Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora'

 Pentru montaj pot fi utilizate numeroase solutii, care variaza intre liftarea la pozitie a structurii asamblate integral la sol si montarea la cota (la pozitie) pe esafodaj general (platforma).

 In afara acestor doua solutii, situate la extremele variantelor de montaj, se mai citeaza:

-        asamblarea la pozitie, pe o platforma partiala, de tronsoane de lungimea unei laturi a structurii si riparea lor cu trolii, pe masura asamblarii;

-        montarea pe platforma de lucru deplasabila (cintru mobil);

-        asamblarea la sol a unor tronsoane mari (de exemplu, un sfert de structura) si montarea lor pe grinzile marginale de sustinere si pe o schela centrala; legarea tronsoanelor, prin adaugarea barelor lipsa, se face la pozitie.

 Solutia de montaj poate fi aleasa de catre executant cu

acordul proiectantului in functie de utilajele disponibile si de stadiul executiei structurii care sustine acoperisul, cu conditia estimarii corecte a solicitarilor ce iau nastere in timpul montajului si a deformatiilor pe care le poate suferi structura.

 Montajul structurilor spatiale reticulate planare va fi efectuat pe baza unui proiect de montaj, cuprinzand tehnologia corespunzatoare, care va fi avizat de proiectant.

 Manopera de montaj depinde de solutia si materialele de alcatuire a structurii, solutia de montaj si utilajele din dotarea unitatii executante.

Protectia anticoroziva a constructiilor metalice

 La terminarea lucrarilor de montaj, dupa verificarea si receptionarea imbinarilor si incheierea procesului verbal de lucrari care devin ascunse, se protejeaza imbinarile de montaj prin vopsire cu vopsea anticoroziva (vopsea cu miniu de plumb), se verifica protectia anticoroziva al intregului ansamblu, se remediaza defectiunile constatate, apoi se executa protectia elementelor prin vopsire cu vopsea de ulei in trei straturi, dupa ce in prealabil structura a fost curatata de praf cu peria de par si prin suflare cu aer si spalare.

Structurile spatiale reticulate planare pot fi utilizate in medii cu agresivitate naturala sau/si industriala.

 Clasificarea agresivitatii mediilor asupra structurilor spatiale reticulate planare se face conform STAS 10128/86. Masurile de protectie anticorosiva a structurilor spatiale reticulate planare se stabilesc in functie de natura si clasa de agresivitate a mediului conform reglementarilor tehnice in vigoare (STAS 10166/177, STAS 10702/183, STAS 10702/280, Instructiuni tehnice C 13987).

 In cazul in care protectia anticorosiva definitiva a subansamblurilor si nodurilor nu a fost realizata in unitatea producatoare, in vederea transportului si depozitarii pe santier pana la montaj, vor fi luate masuri de protectie anticorosiva temporara (grund si vopsea) precizate de proiectant in functie de conditiile concrete de depozitare si de mediu.

Tabla profilata neagra se protejeaza anticorosiv prin vopsire. Tabla profilata zincata, folosita in medii puternic agresive, poate sa fie protejata suplimentar prin vopsire.

 Protectia anticorosiva prin vopsire se executa partial sau complet in ateliere specializate.

 Protectia anticorosiva prin vopsire a zonelor de contact permanent dintre elementele care se suprapun, la montaj, trebuie definitivata pe santier imediat inainte de executarea prinderii.

 Dupa prinderea si montajul tablei profilate, se controleaza starea protectiei anticorosive, se delimiteaza zonele cu protectia deteriorata si se remediaza.

 Curatirea suprafetelor cu protectia deteriorata se face manual, folosind perii de sarma, diluanti corespunzatori si deseuri textile daca suprafata este redusa, sau mecanizat, folosind unelte portabile de curatat, actionate electric sau pneumatic, daca suprafata este mare.

 Aplicarea sistemului de protectie prin vopsire, pe suprafata curatata la gradul stabilit, se face manual, folosind pensule sau role corespunzatoare, daca suprafata este redusa, sau mecanizat, folosind instalatii de vopsit de joasa sau de inalta presiune, daca suprafata este mare.

 Daca tabla profilata ajunge pe santier protejata partial (numai cu straturile primare

ale sistemului de protectie prin vopsire), remedierea deteriorarilor si definitivarea protectiei anticorosive prin vopsire se face mecanizat.

 Organele de prindere executate din otel trebuie sa fi protejate, din fabricatie, impotriva coroziunii prin zincare sau prin cadmiere electronica.

 Protectia la foc

Comportarea la foc a structurilor spatiale reticulate planare neprotejate la foc, depinde in

general de comportarea la foc a otelului in structuri de rezistenta, respectiv incombustibile (clasa C(), conform STAS 855878) si cu o limita de rezistenta la foc conventionala de minim 15 minute*)

 Structurile spatiale reticulate planare de acoperis se afla, in caz de incendiu, partial sau cu toata inaltimea in grosimea stratului de gaze fierbinti ce se acumuleaza sub invelitoare, strat demarcat net de cel de temperatura ambianta, cu care nu se amesteca.

 Atingerea temperaturii critice poate fi intarziata prin diferite metode de protectie la foc, gradientul in protectia aleasa asigurand limite de rezistenta la foc de 30, 60 120 minute.

 Limitele de rezistenta la foc se stabilesc in functie de destinatia cladirii, conform normelor tehnice P 11883 cu modificarile din 1996. Durata de rezistenta la foc se stabileste de catre proiectantul structurii si se asigura prin sisteme de protectie adecvate.

 Protectia la foc poate fi de tip termoizolatie incombustibila cu grosimi diferite (vata minerala/spray de fibre/tavane suspendate sau, dupa caz, combinatii ale acestora) sau cu vopsea termospumanta.

 Dupa caz, greutatea protectiei la foc va fi luata in considerare la evaluarea incarcarilor permanente.

 Tipul si grosimea protectiei se aleg si se calculeaza in functie de factorul de

masivitate al fiecarui tip distinct de bara (forma, dimensiuni).

 Inainte de Inceperea montarii structurilor alcatuite din confectii metalice vor vi terminate urmatoarele lucrari pregatitoare, si executate urmatoarele verificari:

a.) Vor fi terminate lucrarile de fundatii  din beton simplu sau beton armat, respectiv vor fi terminate elementele de beton armat (cuzineti, centuri, stalpi, grinzi sau plansee) care vor constitui elemente de reazem pentru structurile metalice ce urmeaza sa fie montate. Inaintea turnarii acestor elemente de beton armat, vor fi verificate daca au fost montate toate elementele metalice inglobate in beton, necesare rezemarii, respectiv fixarii si solidarizarii structurilor metalice.

b.) Vor fi verificate inainte de montare, masurate cu mijloace topometrice in mod obligatoriu urmatoarele abateri:

-            abaterile suprafetelor fundatiilor, respectiv ale elementelor care constituie reazemele pentru montarea constructiilor metalice, la cotele de nivel. In caz de nevoie montarea la nivelul prescris prin proiect se va asigura prin intermediul unor calaje metalice

-            abaterile fata de axele de trasare ale constructiei (distanta teoretica dintre reazeme)

-            dezaxarile stalpilor la baza si devierile capetelor  superioare

c.) Confectiile metalice ce urmeaza sa fie montate, vor fi receptionate la primirea lor pe santier prin:

-            verificarea vizuala a aspectului in procent de 100% pe toate fetele vizibile si pe toata lungimea

-            verificarea dimensiunilor geometrice in ansamblu ale confectiilor metalice, verificarea dimensiunilor geometrice ale elementelor componente si verificarea imbinarilor elementelor structurii, conform proiectului si verificarea certificatului de atestarea calitatii emise de furnizor

d.) Se va intocmi (proiectul) pentru tehnologia de montare, de catre intreprinderea ce efectueaza lucrarile  de montare , cuprinzand in mod obligatoriu :

-            masurile privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel

-            organizarea asamblarii in tronsoane , pe santier  a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de ridicat necesare ;

-            indicarea dimensiunilor a caror verificare este necesar pentru asigurarea realizarii tolerantelor de montare impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice ;

-            sa fie pregatite materialele cu ajutorul carora se executa imbinarile (electrozi, suruburi, piulite, saibe, etc.), fiind stabilite metoda de prelucrare a marginilor pieselor , procedeul si regimul de sudare, planul de succesiune a executarii sudurilor de montaj , masurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea In limitele admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj , prelucrarea ulterioara a suprafetelor cordoanelor de sudura la elementele solicitate dinamic, etc .

-            masuri pentru executia imbinarilor cu suruburi

-            marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montare ;

Montarea constructiilor metalice

 Montarea constructiilor metalice se va realiza cu ajutorul macaralelor fiind stabilite in prealabil masurile de asigurarea  stabilitatii elementelor din otel in fazele operatiei de montare. Elementele de constructii metalice vor fi tinute in ciocul macaralei pana la fixarea lor provizorie pe pozitia din proiect, dupa care pot fi eliberate din carligul macaralei.

 Se vor monta succesiv  elementele structurii metalice, respectand ordinea fazelor de montare stabilita in tehnologia de executie, fiind fixate provizoriu elementele metalice de care urmeaza sa fie prinse alte elemente ale structurii, apoi dupa montarea tuturor elementelor ce vin in contact cu un anumit element al structurii, se vor verifica pozitiile de montaj conform proiectului si se vor realiza imbinarile definitive conform proiectului (cu suruburi sau sudate)

 Imbinari cu suruburi

a.) Controlul vizual

- Prin examinarea vizuala se verifica daca suruburile au saibele piulitele si contrapiulitele prevazute in proiect, daca capetele suruburilor  sau piulitelor se sprijina cu toata suprafata pe piesele strAnse sau pe saibe  daca partea filetata a surubului depaseste piulitele In afara cu 5-10 mm. Controlul trebuie efectuat la toate suruburile imbinarilor. Suruburile care prezint defecte vor fi inlocuite.

b.) Controlul dimensional prin care se verifica:

-            Controlul dimensional va evidentia corespondenta cu proiectul a pozitionarii suruburilor fata de axele imbinarii si a imbinarii fata de axele elementului precum  si a distantei intre suruburi

-            grosimea totala a saibelor sa nu depaseasca 70% din diametrul surubului iar capul surubului sa depaseasca piulita cu doua capuri de filet;

-            abateri limita la pozitionarea suruburilor si a distantei Intre ele sunt:- a maximum 30% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5 mm

-            la maximum 15% din totalul suruburilor unei imbinari 0,5-1,0 mm

-            In total abateri la cel mult 35% din numarul total al suruburilor din element

-            daca exista suruburi oblice, nu se admit suruburi a caror oblicitate depaseste 4% din grosimea pachetului de piese stranse; numarul de suruburi cu oblicitate sub limita admisa nu trebuie sa depaseasca 15% din numarul total de suruburi al imbinarii respective.

 Verificarile se fac de catre beneficiar si constructor. Controlul se face la toate suruburile imbinarilor. Masurarea  se face cu sublerul sau cu rigla gradata, in mm .

c.) Controlul prin desfacerea suruburilor

 La imbinarile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari, dar cel putin a unui surub la fiecare imbinare. Dupa desfacere se verifica diametrul surubului si al gaurii. Daca unul sau mai multe din suruburile desfacute ale unei imbinari,  diametrele nu corespund prevederii proiectului, daca marginea gaurii dinspre capul de asezare nu este zencuita pe o latime de 1..2 mm, iar marginea gaurii dintre piulita nu este debavurata. La toate suruburile imbinarii  se vor remedia deficientele constatate.

 La  suruburile  care lucreaza la forfecare, se va verifica prin desfacerea saibei, daca capatul interior al portiunii filetate a tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numarul incercarilor, tehnica controlului, precum si masurile ce trebuie luate In cazul cand nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi identice ca la punctul b de mai sus.

 d.) Controlul prin strangere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numarul suruburilor fiecarei imbinari si cel putin la unul singur din fiecare imbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strangerii corecte a piulitelor prin rotirea lor in sensul de strangere. Daca la cel putin unul din suruburile controlate se constata strangerea insuficienta, se vor controla toate suruburile imbinarii si se vor efectua strangerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudata la tije.

Imbinari sudate

Controlul executiei constructiilor sudate din otel se organizeaza pe faze:

a) Verificarea calitatii materialelor la scoaterea din depozite si inainte de faza finala prin confruntarea datelor scrise de producator in certificatele de calitate cu conditiile impuse de documentatie

b) Verificarea inaintea fiecarei faze de executie a laminatelor pieselor elementelor si constructiei In scopul constatarii si remedierii unor  eventuale degradari dobandite in timpul depozitarii manipularii si transportului

c) Verificarea marginilor libere si a rosturilor ce se sudeaza, dupa debitarea si prelucrarea pieselor, In ceea ce priveste realizarea claselor de calitate impuse de proiect. Verificarea imbinarilor sudate pe fiecare faza a realizarii lor, in ceea ce priveste Indeplinirea conditiilor de calitate impuse de documentatie

d) Verificarea formei si dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate

e) Verificarea prin preasamblare a constructiilor sudate cu suruburi sau de precizie

f ) Verificarea comportarii sub incarcari a unor elemente sudate.

Structurile spatiale cu alcatuire mixta pot fi utilizate si ca plansee, cu conditia ca placile sa poata prelua incarcarile ce le revin.

 Domeniul optim este cel al deschiderilor libere variind intre 30 si 65 m. Forma in plan a structurii poate urma situatiile mentionate pentru structurile spatiale reticulate planare integral metalice.

 Forma in plan este, obisnuit, dreptunghiulara, recomandabil cat mai apropiata de patrat. Pot fi adoptate si alte forme in plan cu conditia rezolvarii corespunzatoare a elementelor marginale si rezemarilor.

 Structurile spatiale cu alcatuire mixta sunt aplicabile, de regula, tramelor izolate, astfel incat fata superioara (realizata din beton) sa lucreze la compresiune iar barele din fata inferioara sa lucreze la intindere.

 Pentru constructii industriale structura va fi alcatuita din mai multe trame alaturate (insa lucrand independent), pe contur patrat sau dreptunghiular, cu deschideri de 2445 m si o gama larga de travei: 12, 15, 18, 24 m etc.

 Referitor la utilizarea structurilor spatiale cu alcatuire mixta la plansee, domeniul de aplicare este cel al planseelor din beton armat, monolite sau prefabricate, cu grinzi pe o directie sau pe doua directii.

 Structurile spatiale cu alcatuire mixta, care fac obiectul prezentei reglementari tehnice, au la baza tipurile principale de structuri spatiale planar patrate integrale metalice si anume:

-        structura spatial planar patrata diagonala;

-        structura spatial planar patrata simpla.

 Placile din beton armat pot fi dispuse:

-        pe toata suprafata; in sah (ochiurile goale urmand a fi acoperite cu panouri de iluminator);

-        in siruri (spatiile goale urmand a fi acoperite cu luminatoare liniare).

 Din punct de vedere al rezemarii pot exista: structuri cu rezemare in noduri ale fetei superioare; structuri cu rezemare in noduri ale fetei inferioare; structuri cu rezemare mixta (atat in noduri ale fetei superioare, cat si ale fetei inferioare).

Solutii pentru acoperis, concepute si proiectate in tara noastra.

Solutia 1 (fig. 27) are la baza structura spatiala planar patrata diagonala.

Principalele elemente geometrice de proiectare sunt:

-        forma in plan: patrata;

-        latura conturului: L = 30.. .48 m;

-        inaltimea structurii: h = 1/151/20;

-        pasul: /=3,0m (in reteaua inferioara);

-        rezemarea: simpla, in toate nodurile de pe contur ale fetei superioare.

 Fata superioara rezulta din alaturarea de placi (elemente) prefabricate din beton armat, ale caror dimensiuni teoretice sunt egale cu pasul / = 3,0 m si paralele cu conturul.

 In proiectie, placile corespund ochiurilor din fata inferioara. Elementele curente de beton armat prefabricate EC (fig. 28) constau dintro placa de grosime constanta (=3,0 cm) si doua seturi de nervuri: nervuri principale N1 care unesc mijloacele laturilor placii (jucand rolul barelor din otel ale fetei superioare in solutia metalica; nervuri secundare N2 dispuse pe perimetrul placii. La mijlocul laturilor sunt prevazute gusee metalice ancorate de nervurile N2.

 Nodurile superioare rezulta prin alaturarea guseelor elementelor prefabricate adiacente. De gusee sunt prinse cele doua diagonale de la nod.

 Colturile elementelor prefabricate sunt tesite si creeaza, prin alaturarea a cate patru clemente, spatii care se armeaza si se monolitizeaza.

 Elementele marginale (EM) si cele de colt (EK) au dimensiunile in plan de 3,0 x 1,5 m si, respectiv, de 1,5 x 1,5 m. Structura metalica este compusa din fata inferioara (retea), diagonale, noduri inferioare.

 Elementele din otel pastreaza configuratia geometrica a structurii spatiale reticulate planare de baza: barele fetei inferioare sunt paralele cu conturul; diagonalele sunt situate in plane verticale care contin si barele fetei inferioare.

 Fata inferioara este alcatuita din rame patrate si bare de contur cu latura egala cu pasul retelei, confectionate din profile U formate la rece; prin alaturarea ramelor rezulta fata inferioara, barele capatand sectiunea ][. Diagonalele sunt elemente liniare cu sectiunea compusa ][.

 Nodul inferior este alcatuit dintro piesa cu sectiunea in cruce; el, permite imbinarea a patru rame si patru diagonale.

 Solutia 2 rezulta prin imbunatatirea solutiei 1, in sensul alcatuirii fetei superioare din elemente de beton armat care pastreaza latimea de 3 m avand, insa, cealalta latura de 6, 9 sau chiar 12 m.

 O astfel de solutie este prevazuta in fig. 29, fiind indicat un element de beton armat de 3 x 9 m. Dispunerea generala a placilor prefabricate in fata superioara este aratata in fig. 30, in care EC este un element curent, iar EM1, EM2, EM12 sunt elemente de contur.

 Fata inferioara (rame patrate si noduri), precum si diagonalele, au aceeasi

conformatie ca in solutia 1.

 Solutia 3 (fig. 32) are la baza structura spatiala planar patrata simpla. Principalele elemente geometrice de proiectare sunt:

-        forma in plan: patrata;

-        latura conturului: L = 30.. .48 m;

-        inaltimea structurii: h = L/15.. .L/20;

-        pasul: / = 2 m;

-        rezemarea: simpla, in toate nodurile de pe contur.

 Fata superioara rezulta prin alaturarea de placi (elemente) prefabricate de beton armat, paralele cu conturul, ale caror dimensiuni teoretice sunt egale cu pasul l = 2m.

 Aceste elemente constau dintro placa de grosime constanta (= 3,0 cm) si un set de nervuri dispuse pe perimetrul placii (fig. 31 si 32). La fiecare din cele patru colturi ale placii sunt fixate cate doua tevi din otel prin care trec suruburi de inalta rezistenta, al caror rol este de a asigura imbinarea intre placi si elementele piramidale din otel (fig. 32, sectiunea 22).

Dupa asamblarea intregii structuri, imbinarile intre placi sunt monolitizate.

 LEGENDA:

• Nod fata superioara (in cadranul diagonalelor)

° Nod de reazem (in cadranul diagonalelor)

+ Nod in fata inferioara GI

® D Indica sensul coborator al diagonalelor



Fig. 27 Plan montaj subansambluri acoperis.

Fig. 31 Element prefabricat curent

Fig, 32 Plan montaj subansambluri acoperis

Tronson de structura din zona centrala

Elemente de inchidere

 La realizarea invelitorilor, precum si la realizarea peretilor, tablele se prind atat pe elementele de rezistenta, cat si intre ele.

 La prinderea tablelor profilate pe pane, cuta sau ondula care se suprapune in zona de margine a tablelor alaturate se prinde, de o parte si de alta, cel putin cu cate un organ de prindere pe fiecare pana.

 Pentru a evita suprapunerea a patru table, in zona de margine si de capat a foilor de tabla, montarea trebuie sa se faca conform anexei 3 sau 4; varianta optima se va stabili in functie de lungimea foilor de tabla, de posibilitatea de taiere a foilor de tabla, pe directie longitudinala sau transversala, precum si de dimensiunile suprafetei care trebuie inchisa.

 Dimensiunile gaurilor de trecere in table, precum si dimensiunile gaurilor pentru formarea filetului conjugat in pane, la executarea invelitorilor sau in elementele scheletului de rezistenta, la executarea peretilor, se prezinta in anexa 5, daca prinderea se face cu suruburi autofiletante pentru metal si in anexa 7 daca prinderea se face cu suruburi pentru tabla.

 Se recomanda ca prinderea dintre foile de tabla, cutata respectiv ondulata, sa se execute, pe cat posibil, la sol.

 Pentru executarea lucrarilor de inchidere cu tabla profilata se folosesc:

-        unelte si scule pentru gaurit;

-        unelte si scule pentru insurubat;

-        unelte pentru nituit cu nituri oarbe;

-        pistoale pentru implantat bolturi;

-        unelte si scule pentru taiat tabla si pentru polizat metale;

-        unelte pentru completarea si remedierea protectiei anticorozive prin vopsire;

-        utilaje si dispozitive pentru ridicarea si transportul tablei profilate;

-        utilaje de ridicare si de sustinere pentru lucru la inaltime;

-        aparate si dispozitive pentru verificare si control.

 Procedeele tehnologice prin care se realizeaza montarea tablelor pe pane, la executarea invelitorilor, sint determinate de felul organelor de asamblare, de sculele, de uneltele si de dispozitivele care se folosesc, precum si de felul asamblarilor care trebuie sa se obtina.

 Inainte de a se incepe montarea propriuzisa a tablelor pe pane este necesar sa se execute urmatoarele operatii comune tuturor acestor procedee tehnologice:

a) Se verifica daca panele satisfac urmatoarele conditii:

pe suprafata de rezemare sa nu fie corpuri iesite in relief {capete de nituri sau suruburi, gusee, cordoane de sudura etc); distanta dintre reazeme, precum si latimea acestora sa corespunda proiectului; protectia anticoroziva a panelor sa fie asigurata.

b) Se controleaza tablele pentru ca: lungimea tablelor si dimensiunile profilului sa corespunda proiectului; sa nu prezinte deformatii ca urmare a transportului si manipularii necorespunzatoare ; sa nu prezinte pete de rugina, zgarieturi sau discontinuitati ale peliculei protectoare.

c) In cazul in care se prevede o protectie anticorosiva suplimentara a tablei, suprafetele de contact dintre tabla si pane precum si suprafetele marginilor care se suprapun se vor proteja inainte de montare. Intre tablele care se suprapun se va aplica cordonul de chit prevazut pentru etansare.

d) Se vor ridica pachetele de tabla pe acoperis si se vor aseza pe pane, cat mai aproape de locul de montare, respectand sarcina admisa pe acoperis. Greutatea pachetului si modul de asezare a acestuia pe pane se va stabili de comun acord cu proiectantul. Pentru ridicarea pachetelor de tabla pe acoperis se pot folosi macaralele cu care sau montat panele sau macarale mai usoare care sunt mai economice. Agatarea pachetelor de tabla in carligul macaralei se va face cu grinzi cu cabluri, fie cu cabluri cu ocheti, fie cu furci. La folosirea cablurilor, zonele de contact cu colturile pachetelor se vor proteja cu ajutorul coltarelor.

e) Transportul pe acoperis, de la locul de asezare a pachetelor pana la locul de montare, precum si asezarea tablelor pe pane pe locul de montare se va executa manual de doi muncitori dotati cu clesti pentru tabla si cu palmare.

f) Deplasarea muncitorilor, care fac transportul tablelor] pe acoperis, se va face pe scari sau pe podine de lemn.

g) Daca foile de tabla au masa neta egala sau mai mare de 40 kg/buc, tabla se va ridica pe acoperis bucata cu bucata si se va aseza pe locul de montare cu ajutorul unei furci agatate in carligul unei macarale usoare.

 Montarea foilor de tabla pe pane se va incepe de la poala acoperisului din partea opusa vanturilor dominante, conform anexei 6 si prevederilor din „Normativ pentru alcatuirea si executarea invelitorilor la constructii

 Foile de tabla profilata vor fi dispuse cu generatoarea pe linia de cea mai mare panta a acoperisului, fata de care, abaterea totala, raportata la lungimea pantei, nu va depasi 3 mm/m.

 Foile de tabla se vor petrece atat la capete cat si pe lateral. La foile de tabla ondulata, petrecerea se va face pe o jumatate de ondula, pe creasta ondulei, iar la foile de tabla cutata dimensiunile petrecerii laterale sunt functie de profilul tablelor, iar prinderea se va face, de regula, pe partea inferioara a profilului.

 Montarea tablei pe acoperis se va face pe vreme buna. Se va evita sa se lucreze pe timp de intemperii si nu se va incepe lucrul daca viteza vantului depaseste 7 m/s. Numarul de organe de asamblare pentru prinderea unei foi de tabla pe pane sau pe scheletul de rezistenta, precum si cel pentru prinderea tablelor intre ele se va stabili prin calcul, in functie de solicitarea asamblarii respective.

 In principiu, foaia de tabla ondulata se va prinde cu cel putin trei organe de asamblare pe panele de la capete si cu cel putin doua organe de asamblare pe panele intermediare  iar foaia de tabla cutata se va prinde pe pane cu cate un organ de asamblare pe fiecare cuta. Dupa prinderea unei foi de tabla pe pane, se executa imediat prinderea ei laterala cu tabla montata anterior si numai dupa aceea se va trece la montarea unei noi foi de tabla.

 In cazul in care, pentru asamblare se folosesc suruburi pentru tabla, se vor executa gaurile filetului conjugat si gaurile de trecere, atat pentru prinderea pe pane, cat si pentru prinderea laterala si apoi se va trece la montarea organelor de asamblare.

 Distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor intre ele va fi de maximum 300 mm.

 La terminarea zilei de lucru se va avea grija sa nu ramana pachete sau foi de tabla libere pe acoperis, iar tablele montate trebuie sa fie definitiv asamblate. In zonele in care nu este

posibil sa se faca asamblarea definitiva (capetele foilor de tabla de pe ultima pana), se va face o asamblare provizorie pentru ca toate foile de tabla sa fie asigurate impotriva vantului.

 Prinderea tablei profilate pe pane, cu ajutorul agrafelor, se va executa in doua faze. In prima faza se va executa prinderea agrafelor cu foile de tabla, iar in faza a doua se va executa montarea foilor de tabla pe pane si se vor prinde tablele intre ele.

 Operatiile principale pentru prinderea agrafelor pe foile de tabla se vor executa la sol astfel:

-        trasarea gaurilor din table pentru prinderea agrafelor (se va tine seama de pozitia reala a panelor);

-        executarea gaurilor din table;

-        prinderea agrafelor pe table.

 Fiecare agrafa se va prinde cu doua organe de asamblare. Agrafele folosite la prinderea tablei ondulate vor avea aripa superioara curbata la raza fundului ondulei respective. In faza a doua, se vor ridica tablele pe acoperis, bucata cu bucata, folosind o furca agatata in carligul macaralei si se va aseza pe pane in asa fel incat sa se asigure petrecerea laterala si petrecerea de capat, iar agrafele sa se sprijine, cu partea de mijloc, pe pane. Dupa ce se va verifica asezarea corecta a foii de tabla pe pane, se va trece la prinderea laterala a acesteia cu tabla montata anterior.

 Prinderea tablei profilate pe pane cu ajutorul suruburilor pentru tabla se va face pe fundul profilului.

 Echipa de muncitori va lucra pe acoperis, fara a avea nevoie de schela suspendata sau de platforma telescopica.

 Operatiile principale sunt urmatoarele:

-        asezarea foii de tabla pe pane;

-        trasarea gaurilor;

-        gaurirea;

-        montarea suruburilor pentru tabla.

 Gaurirea se va executa in doua faze: in prima faza se vor executa gaurile avand diametrul filetului conjugat si de diametrul surubului folosit „d”. Dupa ce sau executat toate gaurile pentru prinderea tablei pe pane, se va trece la faza a doua; se va deplasa foaia de tabla in sus sau in jos, astfel incat gaurile din tabla sa nu fie deasupra penelor, dupa care se vor largi gaurile din tabla de la diametrul „dt” la diametrul „dt” care este functie de diametrul surubului folosit „d”. Pentru montarea suruburilor pentru tabla se va aseza foaia de tabla pe locul de montare, urmarinduse ca gaurile din tabla sa fie coaxiale cu gaurile din pana si se vor insuruba suruburile.

 Pentru realizarea unei bune etanseitati, inaintea asamblarii, surubul pentru tabla va fi introdus cu tija in miniu de plumb, in grund reactiv G 40450 sau intr-un alt material anticoroziv, iar intre fata de asezare a saibei si tabla se va asterne un strat din acelasi material de protectie.

 La prinderea tablelor ondulate se vor folosi saibe cu fata de asezare cilindrica. Pentru prinderea tablelor intre ele cu suruburi pentru tabla in gauri burghiate, gaurirea se va executa tot in doua faze. In acest caz, fazele se vor executa concomitent, adica se va executa faza intai pentru prinderea pe pane si faza intai pentru prinderea tablelor intre ele, apoi se va deplasa foaia de tabla si se va trece la faza a doua la largire, atat a gaurilor pentru prinderea pe pane, cat si a gaurilor pentru prinderea tablelor intre ele.

 Executarea gaurilor pentru prinderea a trei table pe pane se va face conform anexei 8.

EXECUTAREA GAURILOR PENTRU PRINDEREA TABLELOR PE PANE CU

SURUBURI AUTOFILETANTE PENTRU TABLA

p- pana profil U;

1.2 si 1.3 tablele

2 si 3 din randul 1; 2.3 tabla

3 din randul 2;

dt- diametrul gaurii de trecere;

db –diametrul gaurii burghiate pentru formarea filetului conjugat;

g - grosimea

 Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul suruburilor obisnuite fara piulite se poate face numai daca grosimea aripii sau a adaosului sudat de aceasta pe care se face prinderea este mai mare de 50% din diametrul nominal al surubului care se foloseste.

 Echipa de muncitori va lucra pe acoperis, executand urmatoarele operatii:

-        asezarea foii de tabla pe pane; trasarea

-        gaurilor;

-        gaurirea.

 Se vor executa gaurile pentru formarea filetului normal; pentru suruburi M 6 se vor executa gauri de Φ5 mm atat prin tabla, cat si prin pane, dupa care se va da tabla la o parte pentru a avea acces la gaurile din pane; filetarea gaurilor din pane, cu unealta electrica portabila de filetat; largirea gaurilor cir tabla, pentru a se ajunge la metrul gaurii de trecere conform STAS 333681.

 La folosire suruburilor M 6, gaurile din tabla se vor largi de la Φ 5 mm la Φ 6,6 mm. Apoi se va aseza tabla pe locul de montare urmarind ca gaurile din tabla sa fie coaxiale cu gaurile din pane; montarea suruburilor.

 Se va monta saiba corespunzatoare pe tija surubului si se va introduce surubul in gaura filetata. La prinderea tablelor ondulate se va folosi saiba cu fata de asezare cilindrica (anexa 1) iar la prinderea tablelor cutate se va folosi o saiba elastica (STAS 1101378), sau o saiba plata pentru metal (STAS 520080).

 La folosirea suruburilor obtinute cu piulite obisnuite pentru prinderea tablelor profilate pe pane este necesara o schela suspendata sau o platforma autoridicatoare.

 Operatiile principale sunt urmatoarele:

-        asezarea foii de tabla pe pane;

-        trasarea gaurilor;

-        gaurirea; se vor executa de pe acoperis, gauri de trecere STAS 333681 atat in tabla cat si in pana;

-        montarea suruburilor si piulitelor; muncitorul de pe acoperis va monta pe surub saiba corespunzatoare si va introduce surubul in gaura, aplicand in prealabil protectii

 Muncitorul de pe schela suspendata sau autoridicatoare va monta piulita pe surub cu mana libera si o va tine, sa nu se roteasca, cu ajutorul unei chei fixe sau cu o cheie tubulara; in timp ce muncitorul de pe acoperis va executa insurubarea completa cu o masina electrica de insurubat sau cu o coarba.

 Bolturile impuscate se folosesc la prinderea tablelor pe pane numai provizoriu, in cateva locuri, pana la prinderea definitiva cu alte tipuri de organe de prindere prevazute in instructiunile tehnice.

 Echipa de muncitori va lucra pe acoperis, executand urmatoarele operatii principale:

-        asezarea foii de tabla pe pane;

-        trasarea gaurilor;

-        impuscarea bolturilor; daca se folosesc bolturi filetate care se impusca cu pistolul tip PIB6 este necesar ca pe fundul cutiei, pe locul in care se face impuscarea, sa se aseze o saiba din tabla zincata de 11,5 mm grosime.

 Patrunderea boltului este corecta daca zona de racordare a filetului cu tija patrunde in saiba, fara ca spira inferioara a filetului sa o striveasca in zona de contact.

 Reglarea patrunderii boltului impuscat cu pistolul PIB—6 se va face prin incercari, modificand pozitia boltului in teava pistolului. La folosirea bolturilor impuscate este necesar ca profilul de otel in care se face implantarea sa aiba grosimea cuprinsa intre 4 mm si 11 mm.

 De asemenea, este necesar ca in momentul impuscarii boltului, sa se asigure contactul intre elementele care se asambleaza.

 Pentru prinderea tablelor profilate pe elementele de rezistenta se vor folosi numai bolturi zincate sau cadmiate.

 Prinderea tablelor profilate pe pane cu ajutorul suruburilor autofiletante pentru metal se poate face daca grosimea aripii panei, de care se face prinderea, este mai mare de 50 % din diametrul nominal al surubului care se foloseste (vezi anexa 5).

 Operatiile se vor executa pe acoperis in urmatoarea ordine:

-        asezarea foii de tabla pe pane;

-        trasarea gaurilor;

-        gaurirea: se vor executa gauri pentru formarea filetului conjugat, atat in tabla cat si in pane, conform anexei 5, al caror diametre este in functie de adancimea partii gaurii in care se formeaza filetul conjugat si de diametrul nominal al surubului autofiletant care se foloseste;

-        deplasarea foii de tabla de pe pozitie astfel incat gaurile din tabla sa nu fie deasupra panelor;

-        largirea gaurilor din tabla pentru a se ajunge la diametrul gaurilor de trecere conform STAS 333681 si anexei 5;

-        asezarea tablei pe pozitie astfel incat gaurile din tabla sa fie coaxiale cu gaurile din pana.

-        montarea suruburilor autofiletante pentru metal; se va monta saiba corespunzatoare pe tija surubului si se va introduce surubul in gaura folosind o surubelnita, o coarba sau o masina de insurubat.

Prinderea tablelor profilate pe pane, la executarea invelitorilor sau pe elementele scheletului de rezistenta, la executarea peretilor, cu ajutorul SURUBURILOR AUTOFILETANTE PENTRU METAL

1 -pana;

2- table profilate;

3- suruburi autofiletante pentru metal;

n* numarul

tablelor suprapuse care se prind

 Prinderea tablelor profilate intre ele, pe marginile laterale, la executarea invelitorilor se va face prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare:

-        suruburi pentru tabla;

-        nituri oarbe (P.O.P.);

-        suruburi obisnuite cu piulite obisnuite;

-        suruburi obisnuite cu piulite cu autoblocare.

 Operatiile pentru prinderea tablelor intre ele, cu suruburi pentru tabla, se vor executa de pe acoperis, corelanduse cu operatiile pentru prinderea tablelor pe pane. Se vor executa urmatoarele operatii principale:

-        trasarea gaurilor;

-        gaurirea; in functie de modul de montare a suruburilor pentru tabla se vor executa gauri burghiate, sau gauri dornuite (adancite).

 Daca tabla profilata are grosimea mai mare decat pasul filetului, gaurile in care se va realiza filetul conjugat al surubului folosit se vor executa prin burghiere. In acest caz, se vor gauri cele doua table suprapuse cu gauri avand diametrul „db” dupa care se va da tabla exterioara la o parte, iar gaurile din aceasta se vor largi la diametrul „dt” (anexa 10); se va reaseza tabla pe locul de montare, urmarind ca gaurile din cele doua table sa fie coaxiale si se vor monta suruburile pentru tabla. Daca cele doua table profilate, care se prind una de cealalta, au impreuna grosimea mai mica decat pasul filetului surubului folosit si daca prin apasarea pe tabla exterioara se poate realiza un contact bun cu tabla interioara, atunci gaurile de prindere se vor executa prin dornuire in ambele table. Astfel, apasand pe tabla exterioara pentru a o aduce in contact cu tabla interioara, folosind un dorn cu varful ascutit, se va executa in ambele table o gaura de diametrul „dd”) dupa care se va monta surubul pentru tabla. Numai dupa montarea surubului respectiv se va trece la executarea unei noi gauri folosind acelasi procedeu.

 Daca tabla profilata are grosimea mai mica decat pasul filetului, dar mai mare decat jumatatea acestuia, gaura pentru filetul conjugat se va executa prin dornuire numai in tabla interioara, iar in tabla exterioara gaura de trecere se va executa prin burghiere. In acest caz, folosind un dorn ascutit se va marca centrul gaurilor perforand ambele table.

 Se va da tabla exterioara la o parte si se vor executa gaurile de trecere la diametrul „dt”, iar in tabla interioara se vor executa gaurile pentru filetul conjugat „dd” (anexa 10). Se va reaseza tabla exterioara peste tabla interioara astfel incat gaurile din cele doua table sa fie coaxiale si se vor monta suruburile pentru tabla:

-        montarea suruburilor pentru tabla; se va introduce surubul in gaura si se va insuruba cu o masina de insurubat; inainte de montarea surubului se va asigura etanseitatea . Pentru folosirea niturilor oarbe, operatiile principale se executa de pe acoperis, astfel:

-        gaurirea; se va executa folosind nituri P.O.P. cu capatul tijei retinut, a caror lungime este in functie de grosimea tablelor care se prind

 Inainte de a incepe, atat operatia de gaurire, cat si operatia de nituire, este necesar sa se asigure contactul intre elementele care se prind. Totodata, este necesar ca operatia de gaurire sa se execute in paralel cu operatia de nituire, adica, dupa executarea unei gauri, se va monta nitul P.O.P., si numai dupa aceea se va trece la executarea gaurii urmatoare.

 Pentru folosirea suruburilor obisnuite cu piulite obisnuite este necesara o schela suspendata sau o platforma autoridicatoare; se vor executa urmatoarele operatii principale:

-        trasarea gaurilor;

-        gaurirea; se va executa de pe acoperis cu o masina de gaurit, prin ambele table, gauri de trecere;

-        montarea suruburilor si piulitelor; muncitorul de pe acoperis va monta pe surub saiba corespunzatoare si va introduce surubul in gaura, asigurand in prealabil etanseitatea

 Muncitorul de pe schela suspendata sau autoridicatoare va monta piulita pe surub cu mana libera si apoi o va tine sa nu se roteasca, cu ajutorul vinei chei fie sau tubulare, in timp ce muncitorul de pe acoperis va executa insurubarea completa cu o masina de insurubat sau cu o coarba.

 Executarea peretilor

 Montarea tablelor profilate pentru executarea peretilor se va face prin acelasi procedeu tehnologic ca la montarea tablelor profilate pentru executarea invelitorilor, avanduse in vedere urmatoarele:

a) Se va verifica daca scheletul de rezistenta, pe care urmeaza sa se monteze tabla profilata, satisface urmatoarele conditii: talpile tuturor profilelor unui perete sa fie in acelasi plan; pe suprafata de rezemare sa nu se afle corpuri iesite in relief (capete de nituri sau suruburi, gusee, cordoane de sudura etc.); forma

si dimensiunile profilelor pe care urmeaza sa se prinda tabla, precum si distanta dintre aceste profile sa corespunda celor prevazute in proiect; protectia anticoroziva a scheletului de rezistenta sa fie asigurata.

b) Se vor controla tablele profilate pentru ca: ferma si dimensiunile foilor de tabla profilata sa corespunda proiectului; sa nu prezinte pete de rugina, zgarieturi sau discontinuitati ale peliculei de protectie; sa nu fie deformate.

c) In cazul in care se prevede o protectie anticoroziva suplimentara a tablei, suprafetele de contact dintre table si scheletul de rezistenta, precum si suprafetele marginilor care se suprapun, se vor proteja inainte de montare.

d) Se vor aduce pachetele de tabla la baza obiectului, cat mai aproape de verticala locului de montare. Montarea foilor de tabla pe scheletul de rezistenta se incepe de jos in sus, astfel incat foaia superioara sa se petreaca peste foaia inferioara. La executarea peretilor exteriori, montarea tablelor se va incepe de pe latura opusa vanturilor dominante, conform anexei 12.

PERETI DIN TABLA CUTATA

 Prinderea tablelor, atat pe scheletul de rezistenta, cat si intre ele (petrecerilelaturilor), se va executa pe fundul profilului. Numarul de organe de asamblare pentru prinderea foilor de tabla intre ele, precum si pentru prinderea acestora pe elementele de rezistenta se va stabili prin calcul, in functie de solicitarea asamblarii respective.

 In principiu foaia de tabla ondulata se va prinde cu cel putin trei organe de asamblare pe elementele de rezistenta de la capete si cu cel putin doua organe de asamblare pe elementele de rezistenta intermediare, iar foaia de tabla cutata se va prinde pe elementele de rezistenta cu cate un organ de asamblare pe fiecare cuta.

 Distanta dintre organele de asamblare pentru prinderea tablelor intre ele va fi de maximum 600 mm la peretii exteriori si de maximum 1200 mm la peretii interiori (anexa 12).

 In functie de organele de asamblare care se folosesc, montarea tablelor profilate pe scheletul de rezistenta se poate face fie de pe doua schele, una montata in fata peretelui si cealalta in spatele peretelui, fie de pe o singura schela montata in fata peretelui.

 Prinderea tablelor de pe o singura schela montata in fata peretelui, se va face prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare:

-        agrafe;

-        suruburi pentru tabla;

-        suruburi obisnuite fara piulite;

-        bolturi impuscate;

-        nituri oarbe (P.O.P.);

-        suruburi autofiletante pentru metal.

 Prinderea tablelor de pe doua schele, montate cate una pe fiecare parte a peretelui, se va face prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare; suruburi obisnuite cu piulite obisnuite; suruburi obisnuite cu piulite cu autoblocare.

 Procedeele tehnologice, sculele si dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor pe scheletul de rezistenta pentru executarea peretilor, sunt similare cu cele prevazute la prinderea tablelor pe pane pentru executarea invelitorilor, cu deosebirea ca la executarea peretilor, manipularea foilor de tabla, se va executa cu un graifer.

 Prinderea tablelor intre ele se poate realiza de pe o singura schela montata in fata peretelui sau de pe doua schele, una montata in fata peretelui si cealalta montata in spatele peretelui, in functie de organele de asamblare care se folosesc.

 Prinderea tablelor intre ele de pe o singura schela, montata in fata peretelui, se va face prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare:

-        suruburi pentru tabla;

-        nituri oarbe (P.O.P.).

 Prinderea tablelor intre ele de pe doua schele, montate de o parte si de alta a peretelui, se va face prin folosirea unuia din urmatoarele organe de asamblare:

-        suruburi obisnuite cu piulite obisnuite;

-        suruburi obisnuite cu piulite cu autoblocare.

 Procedeele tehnologice, sculele si dispozitivele care se folosesc la prinderea tablelor intre ele pentru executarea peretilor sunt similare cu cele prevazute la prinderea tablelor intre ele pentru executarea invelitorilor.

RECEPTIA

 Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care investitorul declara ca accepta, preia lucrarea cu sau fara rezerve si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie.

 Investitorul este persoana fizica sau juridica care incheie contractul de executare de lucrari de constructii, urmareste indeplinirea lui si preia lucrarea.

 Executantul este parte contractanta care realizeaza lucrarea sau reprezentantul legal al acestuia, daca lucrarea este realizata printr-o asociere.

 Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si instalatii aferente acestora se efectueaza atit la lucrari noi, cit si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari, extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape :

- receptia la terminarea lucrarilor ;

- receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

 Pentru lucrarile de constructii si instalatii aferente acestora, indiferent de sursa de finantare, de forma de proprietate sau de destinatie, receptiile se vor organiza de catre ordonatorii de credite sau proprietari, care, in sensul prezentului regulament, au calitatea de investitori.

 Receptia se poate face prin acordul partilor sau, in cazul cind partile nu ajung la un acord pentru rezolvarea neintelegerilor ivite cu ocazia incheierii procesului-verbal de receptie, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente

Receptia la terminarea lucrarilor

Executantul trebuie sa comunice investitorului data terminarii tuturor lucrarilor prevazute in contract, printr-un document scris confirmat de investitor. O copie a comunicarii va fi transmisa de executant si reprezentantului investitorului pe santier.

 Comisiile de receptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 5 membri. Dintre acestia, obligatoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu.

 Pentru constructiile de importanta exceptionala, avind in vedere gradul de risc sub aspectul

sigurantei, destinatia, modul de utilizare, complexitatea si volumul lucrarilor care fac obiectul receptiei, comisiile de receptie vor fi alcatuite din cel putin 7 membri, numarul de specialisti fiind de minimum 5.

 Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter, parter si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu cel mult 4 apartamente, cu suprafata desfasurata de maximum 150 mp, pentru anexele gospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii,

vor fi alcatuite din 2 membri : investitorul sau proprietarul si delegatul administratiei publice locale.

 Investitorul va organiza inceperea receptiei in maximum 15 zile de la notificarea terminarii lucrarilor si va comunica data stabilita :

a) membrilor comisiei de receptie ;

b) executantului ;

c) proiectantului.

 Reprezentantii executantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avind calitatea de invitati.

 Pentru obiectivele militare stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, al ministrului

de interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii, comisia de receptie se numeste de catre organele proprii ale acestora.

 La receptia cladirilor cu inaltimea de peste 28 m, cu sali aglomerate, cu capacitate pentru mai

mult de 150 persoane, a hotelurilor, a spitalelor, caminelor pentru copii si batrini sau a altor cladiri destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de inspectiile teritoriale din cadrul Comandamentului trupelor de pompieri si care va fi solicitata in scris de catre investitor.

 Numele persoanei desemnate de inspectiile teritoriale ale Comandamentului trupelor de

pompieri va fi comunicat in scris investitorului in intervalul de timp de la primirea solicitarii pina la data intrunirii comisiei de receptie.

 Procesul-verbal de receptie va consemna realizarea masurilor prevazute in documentatia de executie din punct de vedere al prevenirii si al stingerii incendiilor, fara de care receptia nu este acceptata.

 La receptia cladirilor cuprinse in listele de monumente istorice, investitorii sint obligati ca in comisiile de receptie sa includa si o persoana desemnata de catre comisiile zonale pentru monumente, ansambluri si situri istorice.

 In cazul in care investitorul nu stabileste, in urma comunicarii primite, o data pentru receptia

lucrarilor in termenul prevazut la art. 8, sau daca la data fixata nu se prezinta la locul de receptie direct sau prin imputernicit, executantul va reinnoi cererea pentru fixarea unei noi data de receptie. Daca nici pina la expirarea acestui al doilea termen investitorul nu fixeaza receptia sau daca comisia de receptie nu se prezinta la data fixata direct sau prin imputernicit legal, executantul va stabili un termen de receptie in intervalul de 12 zile calendaristice de la expirarea celui de-al doilea termen. Executantul va comunica investitorului in timp util termenul pe care la fixat. Daca investitorul, prin comisia de receptie, nu se prezinta la termenul fixat si nici nu a convenit cu executantul, inainte de termenul fixat de acesta, asupra unui alt termen pentru receptie, executantul va notifica in scris investitorului ultimul termen de intrunire a comisiei de receptie.

 In notificare, executantul va preciza, totodata, ca investitorul va raspunde pentru acoperirea tuturor pagubelor produse prin neconvocarea comisiei de receptie.

 Comisia de receptie se intruneste la data, ora si locul fixate, iar presedintele acesteia, numit de

investitor, stabileste programul dupa care va fi facuta receptia. Comisia de receptie poate functiona numai in prezenta a cel putin 2/3 din membrii numiti ai acesteia. Hotaririle comisiei se iau cu majoritate simpla. In cazul in care comisia nu se intruneste in totalitatea ei, presedintele poate fixa, pentru categoriile de lucrari pentru care nu s-au prezentat membrii comisiei, un nou termen in vederea efectuarii receptiei, termen ce nu va depasi 4 zile lucratoare de la data fixata initial.

 In vederea desfasurarii in bune conditii a receptiei, investitorul are obligatia de a pune la dispozitia comisiei de receptie documentatia de executie, precum si documentele si explicatiile care ii sint necesare.

 Comisia de receptie examineaza :

a) respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de executie impuse de autoritatile competente.

Examinarea se va face :

- cercetarea vizuala a constructiei ;

- analiza documentelor continute in carte tehnica a constructiei ;

b) executarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de

executie si ale reglementarilor specifice, cu respectarea exigentelor esentiale, conform legii ;

c) referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost executata

lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare ;

d) terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si executant si

in documentatia anexata la contract.

In cazurile in care exista dubii asupra inscrisurilor din documentele cartii tehnice a constructiei, comisia poate cere experize, alte documente, incercari suplimentare, probe si alte teste.

 La terminarea examinarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie si il va inainta in termen de 3 zile lucratoare investitorului impreuna cu recomandarea de admitere cu sau fara obiectii a receptiei, aminarea sau respingerea ei.

 Comisia de receptie recomanda admiterea receptiei in cazul in care nu exista obiectii sau cele care s-au consemnat nu sint de natura sa efectueze utilizarea lucrarii conform destinatiei sale.

 Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei cind :

- se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza siguranta in exploatare a constructiei din punct de vedere al exigentelor esentiale ;

- constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua considerabil utilitatea lucrarii ;

- exista in mod justificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica.

 Comisia de receptie recomanda respingerea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor implica realizarea unei sau a mai multor exigente esentiale, caz in care se impun expertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc. Absenta executantului de la receptie nu constituie motiv pentru aminarea si/sau anularea actului de receptie. In cazul in care executantul nu se prezinta la receptie, investitorul poate solicita asistenta pentru receptie unui expert tehnic neutru atestat, care sa consemneze, separat de procesulverbal, starea de fapt constatata. Situatiile de absenta a unor persoane sau delegati convocati vor fi consemnate in procesulverbal de receptie.

 Presedintele comisiei de receptie va prezenta investitorului procesul-verbal de receptie cu observatiile participantilor si cu recomandarea comisiei. Pe baza procesului-verbal de receptie, investitorul hotaraste admiterea, aminarea sau respingerea receptiei si notifica hotarirea sa in interval de 3 zile lucratoare executantului, impreuna cu un exemplar din procesul-verbal.

 In cazul in care admiterea receptiei se face cu obiectii, in procesul-verbal de receptie se vor

indica in mod expres acele lipsuri care trebuie sa fie remediate. Termenele de remediere se vor conveni cu executantul, dar ele vor depasi, de regula, 90 de zile calendaristice de la data receptiei daca, datorita conditiilor climatice, nu trebuie fixat alt termen.

 Refuzul executantului de a semna procesul-verbal de receptie se consemneaza in cadrul

acestuia. Dupa executarea remedierilor, executantul va cere in scris investitorului anularea obiectiilor.

 Daca, in decurs de 30 de zile calendaristice de la data cererii executantului, investitorul nu anuleaza obiectiile, se recurge la procedura de arbitraj, daca ea a fost prevazuta in contract si, in cazul raminerii in dezacord, poate sa-l actioneze la instanta judecatoreasca competenta.

 Data receptia este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului-verbal de receptie a lucrarilor, cu sau fara obiectii.

 Executantul are la dispozitie 20 de zile calendaristice de la data primirii procesului-verbal de

receptie, aminarea sau de respingere a receptiei pentru a constata obiectiile sau respingerea.  Litigiul se rezolva prin arbitraj, daca aceasta forma de conciliere a fost prevazuta in contract, sauprin actiune inaintata la instanta judecatoreasca competenta.

 Investitorul preia lucrarea la data prevazuta la art. 26, in afara cazului in care receptia este aminata sau respinsa.

 In cazul depasirii de catre investitor a termenului de 30 de zile prevazut la art. 25, fara a cadea de comun acord cu executantul asupra prelungirii acestui termen, se apeleaza la arbitraj, iar apoi la instanta judecatoreasca.

 Dupa acceptarea receptiei de catre investitor cu sau fara obiectii, acesta nu mai poate emite alte solicitari de remediere de lucrari, penalizari, diminuari de valori si alte asemenea, decit cele consemnate in procesul-verbal de receptie. Fac exceptie viciile ascunse descoperite in termenul stabilit conform legii.

 In cazurile in care investitorul solicita prelucrarea unei parti din lucrare inainte de terminarea intregii lucrari prevazute in contract, se va incheia un proces-verbal de predare-primire intre executant si investitor, in care se va consemna starea partii de lucrare in cauza, masurile de conservare, precum si cele de protectie reciproca a desfasurarii activitatii celor doua parti. Toate riscurile si pericolele pentru partea preluata trec temporar asupra investitorului, cu exceptia viciilor ascunse si a celor decurgind din executarea necorespunzatoare.

 Procesul-verbal de predare-primire incheiat in acete conditii nu este un proces-verbal de

receptie pentru partea de lucrare in cauza, dar inverstitorul poate cere inscrierea in procesul-verbal de receptie, intocmit la terminarea lucrarii in intregime, a viciilor pe care le-a constatat cu

ocazia predariiprimirii si le-a consemnat in procesul-verbal respectiv. Pentru partea de lucrara preluata de investitor, perioada de garantie pentru viciile care nu tin de siguranta constructiei incepe de la data terminarii remedierilor.

Receptia finala

 Receptia finala este convocata de investitor in cel mult 15 zile dupa expirarea perioadei de garantie. Perioada de garantie este cea prevazuta in contract.

La receptia finala participa :

a) investitorul ;

b) comisia de receptie numita de investitor ;

c) proiectantul lucrarii ;

d) executantul.



 Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fixate si examineaza urmatoarele :

a) procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor ;

b) finalizarea lucrarilor cerute de 'receptia de la terminarea lucrarilor' ;

c) referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in exploatare pe perioada de garantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor.

 Comisia de receptie poate cere, in cazuri foarte bine justificate si/sau in cazul aparitiei unor vicii, efectuarea de incercari si expertize.

 La terminarea receptiei comisia de receptie finala isi va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie finala, pe care-l va inainta investitorului, in termen de 3 zile lucratoare impreuna cu recomandarea de admitere, cu sau fara obiectii, a receptiei, de aminare sau de respingere a ei.

 In cazul in care comisia de receptie finala recomanda admiterea cu obiectii, aminarea sau respingerea receptiei, ea va trebui sa propuna masuri pentru inlaturarea neregulilor semnalate.

 Comisia de receptie finala recomanda respingerea receptiei finale in cazul in care nu se respecta una sau mai multe dintre exigentele esentiale.

 Lucrarea a carei receptie finala a fost respinsa va fi pusa in stare de conservare prin grija si pe cheltuiala investitorului, iar utilizarea ei va fi interzisa.

 Investitorul se va putea indrepta pentru recuperarea pagubelor impotriva factorilor implicati in

executarea constructiei, vinovati de viciile constatate cu ocazia receptiei, cit si pentru nefunctionarea constructiilor si/sau a instalatiilor aferente acestora.

 Investitorul hotaraste admiterea receptiei pe baza recomandarii comisiei de receptie finala si

notifica executantului hotarirea sa in termen de 3 zile de la primirea propunerilor comisiei din procesul-verbal de receptie finala. Data receptiei finale este data notificarii de catre investitor a hotaririi sale.

Dispozitii finale

 Se excepteaza de la prevederile prezentului regulament constructiile de locuinte parter, parter

si un etaj, cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri, cu 4 apartamente si anexele gospodaresti ale acestora, precum si constructiile provizorii cu suprafete desfasurate mai mici de 150 mp.

 Cheltuielile de orice natura necesitate de activitatea comisiei de receptie finala cad in sarcina investitorului.

 Membrii comisiei de receptie vor fi angajati prin contract de colaborare de catre investitor, daca este cazul. Cheltuielile ocazionate de incercari, altele decit cele care decurg din prevederile contractuale, se platesc de catre partea care a avut initiativa efectuarii lor. In situatiile in care, in urma rezultatelor nefavorabile ale incercarilor, se stabileste o culpa, cheltuielile respective se suporta de catre partea in culpa.

 Cheltuielile de expertiza sau cele ocazionate de asistenta unui expert se platesc de partea care

a avut initiativa convocarii expertului si se suporta de partea in culpa.

 Daca partile nu ajung la incheierea unui proces-verbal de receptie finala pe cale amiabila, ele se pot adresa instantei judecatoresti competente. Partile in litigiu pot conveni asupra unei proceduri de arbitraj, potrivit legii.

 Procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor se difuzeaza prin grija investitorului :

a) executantului ;

b) proiectantului ;

c) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

d) organului administratiei financiare locale.

 Procesele-verbale de receptie finala se difuzeaza prin grija investitorului :

a) organului administratiei publice locale, emitent al autorizatiei de construire ;

b) executantului.

 Cartea tehnica a constructiei, potrivit modelului prezentat in anexa nr. 6 la prezentul regulament, se pastreaza de investitor pe toata durata existentei constructiei. In toate situatiile investitorului este depozitarul arhivei privind lucrarea in cauza.

ACTIVITATI VIZAND ASPECTUL ECONOMIC

 Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in urmatoarele faze:

a) studiu de fezabilitate;

b) proiect tehnic;

c) detalii de executie.

 Proiectarea lucrarilor de constructii pentru interventii la constructii existente, inclusiv instalatiile aferente, se elaboreaza in urmatoarele faze:

a) expertiza tehnica si, dupa caz, audit energetic;

b) documentatie de avizare a lucrarilor de interventii;

c) proiect tehnic;

d) detalii de executie.

Se aproba continutul-cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente investitiilor publice, dupa cum urmeaza:

a) continutul-cadru al studiului de prefezabilitate, prevazut in anexa nr. 1;

b) continutul-cadru al studiului de fezabilitate, prevazut in anexa nr. 2;

c) continutul-cadru al documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii, prevazut in anexa

nr. 3.

ANEXA 1 CONTINUTUL-CADRU al studiului de prefezabilitate

A. Piese scrise

Date generale:

1. denumirea obiectivului de investitii;

2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

3. titularul investitiei;

4. beneficiarul investitiei;

5. elaboratorul studiului.

Necesitatea si oportunitatea investitiei

1. necesitatea investitiei:

a) scurta prezentare privind situatia existenta, din care sa rezulte necesitatea investitiei;

b) tabele, harti, grafice, planse desenate, fotografii etc., care sa expliciteze situatia existenta si necesitatea investitiei;

c) deficientele majore ale situatiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;

d) prognoze pe termen mediu si lung;

2. oportunitatea investitiei:

a) incadrarea obiectivului in politicile de investitii generale, sectoriale sau regionale;

b) actele legislative care reglementeaza domeniul investitiei, dupa caz;

c) acorduri internationale ale statului care obliga partea romana la realizarea investitiei, dupa caz.

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse:

1. scenarii propuse (minimum doua);

2. scenariul recomandat de catre elaborator;

3. avantajele scenariului recomandat.

 Date privind amplasamentul si terenul pe care urmeaza sa se amplaseze obiectivul de

investitie

Informatii despre terenul din amplasament:

1. situatia juridica privind proprietatea asupra terenului care urmeaza a fi ocupat – definitiv si/sau temporar - de obiectivul de investitii;

2. suprafata estimata a terenului;

3. caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitii privind:

a) zona seismica de calcul si perioada de colt;

b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare si presiunea conventionala;

c) nivelul maxim al apelor freatice;

4. studiile topografice preliminare;

5. datele climatice ale zonei in care este situat amplasamentul.

 Costul estimativ al investitiei

1. Cheltuieli pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice:

a) cheltuieli pentru elaborarea documentatiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertiza tehnica, proiect tehnic si detalii de executie), dupa caz;

b) cheltuieli pentru activitatea de consultanta si asistenta tehnica;

c) cheltuieli pentru obtinerea avizelor si acordurilor de principiu necesare elaborarii studiului de prefezabilitate;

d) cheltuieli pentru pregatirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrari si a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instructiuni pentru ofertanti, publicitate, onorarii si cheltuieli de deplasare etc.).

2. Valoarea totala estimata a investitiei Avize si acorduri de principiu, dupa caz

B. Piese desenate:

1. plan de amplasare in zona (1:25.000 - 1:5.000);

2. plan general (1:2.000 - 1:500).

ANEXA 2

CONTINUTUL-CADRU al studiului de fezabilitate

A. Piese scrise

Date generale:

1. denumirea obiectivului de investitii;

2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

3. titularul investitiei;

4. beneficiarul investitiei;

5. elaboratorul studiului.

Informatii generale privind proiectul

1. situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;

2. descrierea investitiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung):

- scenarii propuse (minimum doua);

- scenariul recomandat de catre elaborator;

- avantajele scenariului recomandat;

c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

3. date tehnice ale investitiei:

a) zona si amplasamentul;

b) statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

c) situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

d) studii de teren:

- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national;

- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari;

- alte studii de specialitate necesare, dupa caz;

e) caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f) situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii;

- solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

g) concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

4. durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

 Costurile estimative ale investitiei

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

 Analiza cost-beneficiu:

1. identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de

referinta;

2. analiza optiunilor*1);

3. analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

4. analiza economica*2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

5. analiza de senzitivitate;

6. analiza de risc.

*1) Varianta zero (varianta fara investitie), varianta maxima (varianta cu investitie maxima), varianta medie (varianta cu investitie medie); se va preciza varianta selectata.

*2) Este obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore. Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

1. numar de locuri de munca create in faza de executie;

2. numar de locuri de munca create in faza de operare.

 Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1. valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = .. lei),

din care: - constructii-montaj (C+M);

2. esalonarea investitiei (INV/C+M):

- anul I;

- anul II

3. durata de realizare (luni);

4. capacitati (in unitati fizice si valorice);

5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

 Avize si acorduri de principiu

1. avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

2. certificatul de urbanism;

3. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,

apa-canal, telecomunicatii etc.);

4. acordul de mediu;

5. alte avize si acorduri de principiu specifice.

B. Piese desenate:

1. plan de amplasare in zona (1:25000 - 1:5000);

2. plan general (1: 2000 - 1:500);

3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

ANEXA 3

CONTINUTUL-CADRU

al documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii

A. Piese scrise

Date generale:

1. denumirea obiectivului de investitii;

2. amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

3. titularul investitiei;

4. beneficiarul investitiei;

5. elaboratorul documentatiei.

Descrierea investitiei:

1. situatia existenta a obiectivului de investitii:

- starea tehnica, din punctul de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate in constructii, potrivit legii;

- valoarea de inventar a constructiei;

- actul doveditor al fortei majore, dupa caz;

2. concluziile raportului de expertiza tehnica/audit energetic:

- prezentarea a cel putin doua optiuni;

- recomandarea expertului/auditorului energetic asupra solutiei optime din punct de vedere tehnic si economic, de dezvoltare in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii.

Date tehnice ale investitiei:

1. descrierea lucrarilor de baza si a celor rezultate ca necesare de efectuat in urma realizarii

lucrarilor de baza;

2. descrierea, dupa caz, a lucrarilor de modernizare efectuate in spatiile consolidate/reabilitate/reparate;

3. consumuri de utilitati:

a) necesarul de utilitati rezultate, dupa caz in situatia executarii unor lucrari de modernizare;

b) estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati.

Durata de realizare si etapele principale:

- graficul de realizare a investitiei:

Costurile estimative ale investitiei:

1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

2. esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

Indicatori de apreciere a eficientei economice:

- analiza comparativa a costului realizarii lucrarilor de interventii fata de valoarea de inventar a constructiei.

 Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiei se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite.

 Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei:

1. numar de locuri de munca create in faza de executie;

2. numar de locuri de munca create in faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:

1. valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei) (in preturi - luna, anul, 1 euro = .. lei),

din care:

- constructii-montaj (C+M);

2. esalonarea investitiei (INV/C+M):

- anul I;

- anul II;

3. durata de realizare (luni);

4. capacitati (in unitati fizice si valorice);

5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

Avize si acorduri de principiu:

1. certificatul de urbanism;

2. avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan,

apa-canal, telecomunicatii etc.);

3. acordul de mediu;

4. alte avize si acorduri de principiu specifice tipului de interventie.

B. Piese desenate:

1. plan de amplasare in zona (1: 25000-1:5000);

2. plan general (1: 2000-1:500);

3. planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului;

4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.

 Proiectarea lucrarilor de constructii pentru obiective de investitii noi, inclusiv extinderi, se elaboreaza in urmatoarele faze:

a) studiu de fezabilitate;

b) proiect tehnic;

 c) detalii de executie.

Proiectarea lucrarilor de constructii pentru interventii la constructii existente, inclusiv

instalatiile aferente, se elaboreaza in urmatoarele faze:

a) expertiza tehnica si, dupa caz, audit energetic;

b) documentatie de avizare a lucrarilor de interventii;

c) proiect tehnic;

d) detalii de executie.

 Devizul general este documentatia economica prin care se stabileste valoarea totala estimativa a cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investitii sau a cheltuielilor asimilate investitiilor, necesare realizarii lucrarilor de interventii la constructii si instalatii, in faza de proiectare studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii.

 Devizul general intocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentatie de avizare a lucrarilor de interventii se actualizeaza prin grija beneficiarului ori de cate ori este necesar, dar de regula in urmatoarele situatii:

a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentatiei de fezabilitate;

b) la data solicitarii autorizatiei de construire;

c) la data organizarii procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica pentru executia de lucrari;

d) dupa incheierea contractelor de achizitie, rezultand valoarea de finantare a obiectivului de investitie/lucrarilor de interventii;

e) la data intocmirii sau modificarii de catre ordonatorul principal de credite, potrivit legii, a listei obiectivelor de investitii, anexa la bugetul de stat sau la bugetul local, atat pentru obiective de investitii noi, cat si in continuare.

Structura devizului general pe capitole de cheltuieli

CAP. 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1. Obtinerea terenului

Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpararea de terenuri, plata concesiunii (redeventei) pe durata realizarii lucrarilor, exproprieri, despagubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporara sau definitiva din circuitul agricol, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura.

1.2. Amenajarea terenului

Se includ cheltuielile efectuate la inceputul lucrarilor pentru pregatirea amplasamentului si care constau in demolari, demontari, dezafectari, defrisari, evacuari materiale rezultate, devieri retele de utilitati din amplasament, sistematizari pe verticala, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizarii lucrarilor pentru investitia de baza), devieri de cursuri de apa, stramutari de localitati sau monumente istorice etc.

1.3. Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrari si actiuni de protectia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural dupa terminarea lucrarilor, precum plantare de copaci, reamenajare spatii verzi, si reintroducerea in circuitul agricol a suprafetelor scoase temporar din uz.

CAP. 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Se includ cheltuielile aferente asigurarii cu utilitatile necesare functionarii obiectivului de investitie, precum: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrica, telecomunicatii, drumuri de acces, cai ferate industriale, care se executa pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca apartinand obiectivului de investitie, precum si cheltuielile aferente racordarii la retelele de utilitati.

CAP. 3

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1. Studii de teren

Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice si de stabilitate ale terenului pe care se amplaseaza obiectivul de

investitie.

3.2. Obtinere avize, acorduri, autorizatii

Se includ cheltuielile pentru:

a) obtinerea/prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism;

b) obtinerea/prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare;

c) obtinerea avizelor si acordurilor pentru racorduri si bransamente la retele publice de apa, canalizare, gaze, termoficare, energie electrica, telefonie etc.;

d) obtinerea certificatului de nomenclatura stradala si adresa;

e) intocmirea documentatiei, obtinerea numarului cadastral provizoriu si inregistrarea terenului in cartea funciara;

f) obtinerea acordului de mediu;

g) obtinerea avizului P.S.I.;

h) alte avize, acorduri si autorizatii.

3.3. Proiectare si inginerie

Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic si detalii de executie), pentru plata verificarii tehnice a proiectarii si pentru plata elaborarii certificatului de performanta energetica a cladirii, precum si pentru elaborarea documentatiilor necesare obtinerii acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente obiectivului de investitie (documentatii ce stau la baza emiterii avizelor si acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentatii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de trafic etc.).

 Pentru lucrarile de interventii la constructii existente sau pentru continuarea lucrarilor la obiective incepute si neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru expertizarea tehnica.

 Pentru lucrarile de crestere a performantei energetice a cladirilor ca urmare a modernizarilor/reabilitarilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.

3.4. Organizarea procedurilor de achizitie

 Se includ cheltuielile aferente organizarii si derularii procedurilor de achizitii publice, precum: cheltuieli aferente intocmirii documentatiei de atribuire si multiplicarii acesteia (exclusiv cele cumparate de ofertanti); cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea si diurna membrilor desemnati in comisiile de evaluare; anunturi de intentie, de participare si de atribuire a contractelor, corespondenta prin posta, fax, posta electronica etc., in legatura cu procedurile de achizitie publica.

3.5. Consultanta

Se includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:

a) plata serviciilor de consultanta la elaborarea studiilor de piata, de evaluare etc.;

b) plata serviciilor de consultanta in domeniul managementului executiei investitiei sau administrarea contractului de executie.

3.6. Asistenta tehnica

Se includ cheltuielile efectuate, dupa caz, pentru:

a) asistenta tehnica din partea proiectantului pe perioada de executie a lucrarilor (in cazul in

care aceasta nu intra in tarifarea proiectului);

b) plata dirigintilor de santier, desemnati de autoritatea contractanta, autorizati conform

prevederilor legale pentru verificarea executiei lucrarilor de constructii si instalatii.

CAP. 4

Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1. Constructii si instalatii

Se cuprind cheltuielile aferente executiei tuturor obiectelor cuprinse in obiectivul de investitie: cladiri, constructii speciale, instalatii aferente constructiilor, precum instalatii electrice, sanitare, instalatii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicatii si alte tipuri de instalatii impuse de destinatia obiectivului. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie, iar delimitarea obiectelor se face de catre proiectant. Cheltuielile aferente fiecarui obiect de constructie sunt estimate prin devizul pe obiect.

4.2. Montajul utilajelor tehnologice

Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice si al utilajelor incluse in instalatiile functionale, inclusiv retelele aferente necesare functionarii acestora. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu montaj

Se cuprind cheltuielile pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor tehnologice, precum si a celor incluse in instalatiile functionale. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.

4.4. Utilaje fara montaj si echipamente de transport

Se includ cheltuielile pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor care nu necesita montaj, precum si a echipamentelor si a echipamentelor de transport tehnologic. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.

4.5. Dotari

Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intra in categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotari P.S.I., dotari de uz gospodaresc, dotari privind protectia muncii. Cheltuielile se desfasoara pe obiecte de constructie.

CAP. 5

Alte cheltuieli

5.1. Organizare de santier

Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii-montaj.

5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente organizarii de santier

Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajarii la constructii existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spalare auto, depozite pentru materiale, fundatii pentru macarale, retele electrice de iluminat si forta, cai de acces - auto si cai ferate -, bransamente/racorduri la utilitati, imprejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu si altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiintare de santier.

5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii de santier

Se cuprind cheltuielile pentru: obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare aferente lucrarilor de organizare de santier, taxe de amplasament, inchirieri semne de circulatie, intreruperea temporara a retelelor de transport sau distributie de apa, canalizare, agent termic, energie electrica, gaze naturale, a circulatiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistenta cu politia rutiera, contract temporar cu furnizorul de energie electrica, cu unitati de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporara a domeniului public, costul energiei electrice si al apei consumate in incinta organizarii de santier pe durata de executie a lucrarilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici si/sau cazarea acestora, paza santierului, asigurarea pompierului autorizat etc.

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului

Se cuprind, dupa caz: comisionul bancii finantatoare, cota aferenta Inspectoratului de Stat in Constructii pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii, cota pentru controlul statuluiin amenajarea teritoriului, urbanism si pentru autorizarea lucrarilor de constructii, cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autoritatii contractante, taxe pentru acorduri, avize si autorizatia de construire/desfiintare, precum si alte cheltuieli de aceeasi natura, stabilite in conditiile legii. In costul creditului se cuprind comisioanele si dobanzile aferente creditului pe durata executiei obiectivului.

5.3. Cheltuieli diverse si neprevazute

a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevazute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 si 4 ale devizului general, in functie de natura si complexitatea lucrarilor.

b) In cazul obiectivelor de investitii noi, precum si al reparatiilor capitale, extinderilor, transformarilor, modificarilor, modernizarilor, reabilitarii la constructii si instalatii existente, se aplica un procent de pana la 10%.

c) In cazul lucrarilor de interventii de natura consolidarilor la constructii existente si instalatiile aferente, precum si in cazul lucrarilor pentru prevenirea sau inlaturarea efectelor produse de actiuni accidentale si/sau calamitati naturale, se aplica un procent de pana la 20%, in functie de natura si complexitatea lucrarilor.

d) Din procentul stabilit se acopera, dupa caz, cheltuielile rezultate in urma modificarilor de solutii tehnice, cantitati suplimentare de lucrari, utilaje sau dotari ce se impun pe parcursul derularii investitiei, precum si cheltuielile de conservare pe parcursul intreruperii executiei din cauze independente de autoritatea contractanta.

CAP. 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

6.1. Pregatirea personalului de exploatare

Se cuprind cheltuielile necesare instruirii/scolarizarii personalului in vederea utilizarii corecte si eficiente a utilajelor si tehnologiilor.

6.2. Probe tehnologice si teste

Se cuprind cheltuielile aferente executiei probelor/incercarilor, prevazute in proiect, rodajelor, expertizelor la receptie, omologarilor etc. In situatia in care se obtin venituri ca urmare a probelor tehnologice, in devizul general se inscrie valoarea rezultata prin diferenta dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor si veniturile realizate din acestea.

PROTECTIA MUNCII

Instructajul de protectie a muncii cuprinde trei faze:
- instructajul introductiv general;
- instructajul la locul de munca;
- instructajul periodic.
Persoanele care efectueaza instruirea trebuie sa fie specialisti in securitate si sanatate. La nivelul angajatorului se organizeaza activitatea de protectie a muncii avand la baza principiile:
- obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine angajatorului;
- obligatiile angajatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu vor afecta principiul responsabilitatii angajatorului;
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- asigurarea aceluiasi nivel de protectie a muncii pentru toti angajatii, indiferent de natura sau durata contractului de munca;
- etc
Structura organizatorica a activitatii de protectie a muncii se stabileste astfel.
- pentru un numar mai mare de 50 de angajati, angajatorul organizeaza un compartiment de protectia muncii format din 2 compartimente:
- serviciul de securitate a muncii;
- serviciul medical de medicina muncii.
- pentru un numar mai mic de 50 de angajati, angajatorul desemneaza 1-2 persoane cu atributii si in domeiul protectiei muncii, specialisti in securitatea si sanatatea in munca.
Activitatea de protectie a muncii se poate externaliza, catre persoane juridice sau fizice abilitate de MMSS, pe baza unui contract de colaborare sau alte forme legale existente.

a) Instructajul introductiv general

Scopul instructajului introductiv general este de a informa despre activitatile specifice unitatii respective si principalele masuri de protectia muncii care trebuie respectate in timpul lucrului.
Instructajul introductiv general se face in cadrul cabinetului de protectie a muncii sau in alte spatii special amenajate, de persoane cu atributii si responsabilitati in domeniul protectiei muncii, imputernicite prin decizie de catre angajator.
Durata instructajului introductiv general depinde de specificul activitatii, complexitatea proceselor tehnologice, de gradul de mecanizare si automatizare si de nivelul de pregatire al noilor incadrati si este de cel putin 8 ore.
Se face (NGPM-art.94) urmatoarelor categorii de personal:
- noilor incadrati in munca, angajati cu contracte de munca indiferent de forma acestora;
- celor transferati de la o alta unitate;
- celor veniti in unitate ca detasati;
- elevilor scolilor profesionale, liceelor industriale si studentilor, pentru practica profesionala;
- persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii.
- persoanelor angajate ca angajati sezonieri, temporari sau zilieri;
- persoanelor delegate in interesul serviciului;
- persoanelor care viziteaza sectoarele productive.
In cadrul instructajului introductiv general se vor expune, in principal, urmatoarele probleme:

- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii;
- legislatia de protectie a muncii in vigoare;
- consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie a muncii ;
- masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim-ajutor.
b) Instructajul la locul de munca
Potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii, instructajul la locul de munca se efectueaza dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea masurilor de prevenire specifice activitatii sau locului de munca.

Acesta se efectueaza intregului personal ( noilor incadrati in munca, celor mutati de la o unitate la alta, celor care participa la diferite forme de pregatire sau de specialitate cu o durata mai mare de 30 zile, persoanelor aflate in unitate, in perioada de proba, in vederea angajarii) precum si personalului transferat de la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, in grupuri de maxim 30 de persoane.

Instructajul la locul de munca se efectueaza de conducatorul direct al activitatii sau locului de munca , iar durata acestuia depinde de complexitatea utilajului , a activitatii sau locului de munca respectiv si nu va fi mai mic de 8 ore. Persoanele care efectueaza instructajul la locul de munca, precum si durata acestuia se stabilesc prin decizie.

Instructajul la locul de munca se face pe baza de material scris, aprobat de seful ierarhic superior celui care-l efectueaza si va cuprinde :
- riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice activitatii sau locului de munca;
- prevederile normelor specifice de securitate a muncii si ale instructiunilor, proprii, ordinelor si dispozitiunilor specifice locului de munca;
- demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va practica;
- masuri de prim ajutor in caz de accidentare.

c) Instructajul periodic

Instructajul periodic se face intregului personal si are ca scop aprofundarea normelor de protectie a muncii si va fi completat in mod obligatoriu cu demonstratii practice.
Instructajul periodic se executa de catre conducatorul locului de munca respectiv.
Intervalul intre doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit prin instructiuni proprii in functie de conditiile locului de munca, dar nu va fi mai mare de 6 luni.

Pentru personalul tenico-administrativ intervalul intre doua instructaje periodice nu va fi de cel mult 12 luni.

Instructajul periodic se va face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri:
a) cand un angajat a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) cand s-a modificat procesul tehnologic, s-au schimbat echipamentele tehnice ;
c) cand au aparut modificari in Normele generale de protectie a muncii sau ale instructiunilor proprii de securitate;
d) la reluarea activitatii dupa accidentul de munca;
e) la executarea unor lucrari speciale.

Instructajul periodic se executa pe baza unei tematici care se pastreaza la persoana ce efectueaza instruirea.

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

 In mod deosebit lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru

securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.

BIBLIOGRAFIE:

·        ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ECONOMICA SI LEGISLATIA CONSTRUCTIILOR Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1979

·        NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII IN CONSTRUCTII-1965

·        CONSTRUCTII Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1995

·        CONSTRUCTII Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1975

·        HOTARAREA DE GUVERN nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora

·        COD DE PRACTICA PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DIN BETON SI BETON ARMAT NE012-99

·        HOTARARE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrari de interventii

·       HOTARARE Nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investitii si lucrAri de interventii


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







loading...


Cauta referat