Opera lui ioan slavici

OPERA LUI IOAN SLAVICI

Nuvele
Popa Tanda
Scormon
Gura satului
Budulea Taichii
Moara cu noroc
Comoara
O viata pierduta
Vatra parasita 1900
O jertfa vietii
Padureanca

Romane
Mara
Din 2 lumi 1920
Cel din urma armas 1923
Din batrani 1902

Povesti
Zana Zorilor 1908
Florita din codru 1908
Ileana cea sireata 1908
Doi feti cu stea in frunte 1908
Petrea-Prostul 1908
Limir-Imparat 1908

Drame istorice
Bogdan Voda
Gaspar Gratiani

Memorii
Inchisorile mele 1912
Amintiri 1924
Lumea prin care am trecut.

PORTRETUL SCRIITORULUI
Asezat alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale, scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limba, loan Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate sa para un autor din alta clasa valorica. in realitate el este un intemeietor ca si ceilalti trei, prin opera lui patrunzand in literatura romana filonul popular al povestirii si universul satului romanesc transilvanean. El a creat in. epica romaneasca nuvela si romanul de tip realist si, mai ales, a adus analiza psihologica a sufletului individual, dar si colectiv, element definitoriu al prozei moderne.
Creator de personaje memorabile si constructor epic, observator ascutit si moralist cu vocatie de pedagog, loan Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XlX-lea. Cu Ion Creanga, din Moldova, si cu I.L. Caragiale, din Muntenia, alaturi, se alcatuieste un adevarat triunghi simbolic al spiritualitatii romanesti, in mijlocul caruia se inalta ca o coloana a infinitului - simbolul lui Eminescu.
PROZA LUI I. SLAVICI
Preliminarii. Printre marii clasici, dintre care fiecare reprezinta superioara inflorire a unui gen sau a unei specii in literatura romana (M. Eminescu fiind prin excelenta poetul, I. Creanga - povestitorul, iar I.L. Caragiale - dramaturgul), I. Slavici este cunoscut indeosebi ca nuvelist de exceptie. Prin opere ca Moara cu Noroc, Padureanca, Popa Tanda ori Budulea Taichii, scriitorul se afirma in calitate de creator al unei lumi animate de mari energii, de patimi puternice si de dramatice probleme morale in cadrul, schitat cu mana de maestru, al satului si targului transilvanean, cu vechile lor legi nescrise, pastrate si transmise de opinia publica ("gura satului'), ori a! intinsei campii de vest, unde legea o faceau oamenii puternici si lipsiti de scrupule, precum Lica Samadaul.
Valoarea nuvelisticii a pus mult timp in umbra importanta operei de romancier a lui I. Slavici, care prin Mara, realizeaza "Un pas mare in istoria genului', dupa aprecierea lui G. Calinescu.

- IOAN SLAVICI s-a nascut in anul 1848, la Siria, pe 18 ianuarie fiind al doilea copil al cojocarului Sava Slavici si al Elenei, nascuta Borlea.
1854-1858 Frecventeaza scoala 'greco-ortodoxa' din satul natal, avandu-l dascal pe D. Vostinari.
1859-1860 Repeta clasa a IV-a, pentru a putea razbi la liceu.
1860-1865 Urmeaza Liceul din Arad, stand la gazda precum eroii sai din Budulea Taichii.
1865-1867 Clasele a VI-a si a VII-a la Liceul Piarist din Timisoara.
1867-1868 Clasa a VIII-a ca 'privatist' la Liceul Maghiar din Arad.
1868 Bacalaureatul la Satu-Mare. Toamna se inscrie la Universitatea din Budapesta.
1869 In ianuarie e bolnav, intrerupe facultatea si revine la Siria. Se mai inscrie si la Universitatea din Viena (aprilie), dar in august il aflam in functia de secretar al notarului din Cumlaus. In toamna e din nou la Viena, in armata, urmand si Facultatea de Drept. Acum se imprieteneste, pentru toata viata, cu Eminescu, student si el in capitala Imperiului hasbsburgic. Fireste, vorbea cursiv limbile germana si maghiara. Mai tanarul sau amic moldovean il va indemna sa scrie literatura in romaneste (cum s-a spus, asa va proceda Eminescu si cu I. Creanga).
1870 Isi ia 'examenul de stat'.
1871 Debuteaza la Convorbiri literare cu Fata de birau (comedie). In vara, impreuna cu Eminescu, organizeaza serbarea panromaneasca de la Putna.
1872 E publicata prima poveste Zana zorilor, Scrierile de inceput (indragite si azi de copii) sunt in majoritate povesti (Ileana cea sireata, Florita de codru, Doi feti cu stea in frunte).
1874 Vine la Iasi si citeste la Junimea Popa Tanda. Apoi pleaca la Bucuresti, unde se stabileste.
1875 Se casatoreste cu Ecaterina Szöke Magyarosy. Calatoreste la Viena si Budapesta, iar toamna e numit de Maiorescu profesor la Liceul 'Matei Basarab' - Bucuresti.
1877 Intra in redactia ziarului Timpul.
1878 Publica Gura satului.
1880 Apare nuvela Budulea Taichii.
1881 Volumul Novele din popor, cuprinzand prozele scrise pana atunci, inclusiv capodopera Moara cu noroc.
1884 Infiinteaza la Sibiu ziarul Tribuna, unde va veni si G. Cosbuc.
1885 Din cauza unor articole in care revendica drepturile romanilor, e inchis de catre autoritatile maghiare, dar curtea de juri il elibereaza. Divorteaza de prima sotie Ecaterina.
1886 Se casatoreste, la Sibiu, cu Eleonora Tanasescu, in toamna nascandu-i-se primul baiat, Titu Liviu. In urma unui proces de presa e condamnat la 3 zile inchisoare.
1888 Premiera dramei istorice Gaspar Gratiani la Nationalul bucurestean. Condamnat de Curtea cu juri din Cluj la un an de inchisoare. Incepe detentia la Vat (Ungaria).
1889 Se naste Lavinia Ioana Iosefina, al doilea copil, cand era in puscarie. Abia la 10 iulie iese din penitenciar.
1890 Se intoarce la Bucuresti. Profesor la Azilul 'Elena Doamna'. Se naste al treilea copil, Ion Marcel.
1891 Sotia naste al patrulea copil, Fulvia, dar nu si ultimul (urma traditia familiei din Siria, unde fusese cinci copii).
1892 Devine cetatean roman. Publica Novele vol. I-II.
1894 Impreuna cu Cosbuc si Caragiale, editeaza la Bucuresti Vatra. Publica romanul Mara, in foileton.
1894 Se naste Elena, al cincilea copil.
1897 Se naste Lavinia, al saselea copil.
1902 Publica romanul Din batrani, premiat apoi de Academia Romana.
1914 Conduce Ziua, ziar filogerman, in care militeaza pentru neutralitatea Romaniei in primul razboi mondial.
1916 Este arestat si inchis la Fortul Domnesti, apoi la hotel 'Luvru'. In timpul ocupatiei germane, scrie articole de orientare progermana.
1919 La incheierea pacii si intoarcerea din Moldova a regelui Ferdinand si a guvernului, Slavici e arestat din nou, judecat si condamnat la 5 ani de inchisoare, dar eliberat in acelasi an. Totusi din cauza convingerilor sale filogermane, este privit de cei din jur cu dusmanie.
1921 Publica volumul autobiografic Inchisorile mele, in care-si justifica activitatea din Ardeal si Romania.
1923 Romanul Cei din urma Armas.
1924 Volumul Amintiri (pretioase memorii despre Eminescu, Caragiale, Creanga, Cosbuc, Maiorescu).
1925 Bolnav si obosit de viata agitata, cu procese si detentii in puscarii, se refugiaza la fiica sa, care traia la Panciu, in podgoria asemanatoare cu Siria natala. La 17 august trece in lumea umbrelor, inmormantat la schitul Brazi. Gala Galaction rosteste cuvantul de ramas bun