Teste grila economie

TESTE GRILA ECONOMIE

1. O societate comerciala prezinta urmatoarea situatie financiara:

- venituri totale = 2 500 mii lei, din care:

- venituri neimpozabile = 140 mii lei

- cheltuieli totale = 1 800 mii LEI, din care cheltuieli nedeductibile 20%.

Cota de impunere a societatii este, conform Codului fiscal, 16%.

Impozitului pe profit datorat de societate este:

a.	920 mii lei;
b.	360 mii lei;
c.	147,2 mii lei;
d.	112 mii lei;

2. Un agent economic importa 40 tone de cafea verde. Conform reglementarilor in vigoare, acciza pentru cafeaua verde este de 612 €/tona. Stiind ca 1 € = 3,5 LEI, sa se determine acciza datorata de agentul economic:

a.	85 680 lei;
b.	24 480 lei;
c.	2 142 lei;
d.	48 580 lei;

3. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 85%. Suma ce –i revine statului, in urma acestei operatiuni (Ss) este:

a.	160 mld um;
b.	170 mld um;
c.	10 mld um;
d.	330 mld um.

4. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI

Valoare

U.M.

Datoria publica interna, din care:

- pe termen scurt

- pe termen lung

600

100

500

Mld um

Structura datoriei publice interne este:

a.	gs_DPIts = 83,33%; gs_DPItl = 16,67%;
b.	gs_DPIts = 16,67%; gs_DPItl = 83,33%;
c.	gs_DPIts = 68,2%; gs_DPItl = 31,8%;
d.	gs_DPIts = 31,8%; gs_DPItl = 68,2%.

5. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Veniturile bugetului de stat	200	Mld um
Cheltuielile bugetului de stat	300	Mld um
Veniturile fondului securitatii sociale	130	Mld um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	170	Mld um
Veniturile fondului special	120	Mld um
Cheltuielile fondului special	200	Mld um
Veniturile bugetelor locale	80	Mld um
Cheltuielile bugetelor locale	100	Mld um
Produs intern brut	3 099	Mld um

Soldul ansamblului bugetelor (SAB) este:

a.	sold excedentar 240 mld um;
b.	sold deficitar 100 mld um;
c.	sold deficitar 240 mld um;
d.	sold deficitar 100 mld um.

6. O societate comerciala realizeaza venituri din activitatea unui bar de noapte in suma de 1000 mii LEI, avand cheltuieli aferente de 700 mii LEI. Obligatia fiscala a acestui contribuabil este de:

a.	55 mii LEI;
b.	98 mii LEI;
c.	48 mii LEI;
d.	50 mii LEI

7. Un agent economic importa o cantitate de 300 kg din produsul X. Pretul in vama este de 10 LEI/kg. Taxa vamala este de 8,5 LEI/kg. Cuantumul obligatiei fiscale este:

a.	3 000 LEI;
b.	2 550 LEI;
c.	25 500 LEI;
d.	5 550 LEI

8. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 85%. Suma ce–i revine consortiului bancar, in urma acestei operatiuni (Sc) este de:

a.	160 mld um;
b.	170 mld um;
c.	10 mld um;
d.	330 mld um.

9. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Datoria publica	5 000	Mil um
Produsul intern brut (PIB)	20 000	Mil um

Gradul de indatorare al statului respectiv este:

a.	25%;
b.	5 000 mil um;
c.	15 000 mil um;
d.	75%.

10. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Soldul bugetului de stat (deficitar)	100	Mld um
Cheltuielile bugetului de stat	300	Mld um
Soldul fondului securitatii sociale (deficitar)	40	Mld um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	170	Mld um
Soldul fondului special (deficitar)	80	Mld um
Cheltuielile fondului special	200	Mld um
Soldul bugetelor locale (deficitar)	20	Mld um
Cheltuielile bugetelor locale	100	Mld um
Produs intern brut	3 099	Mld um

Ponderea soldului ansamblului bugetelor in cheltuieli totale este:

a.	31,17%;
b.	68,83%;
c.	25%;
d.	75%.

11. O societate comerciala, care, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, este declarata microintreprindere, prezinta, la sfarsitul anului urmatoarea situatie financiara:

- venituri totale = 50 000 LEI

- cheltuieli totale = 20 000 LEI

- curs de schimb = 4,3 LEI/€

- cota de impozit, conform normelor legale este de 3%

Conform documentelor, societatea a achizitionat o casa de marcat in valoare de 200 €.

Obligatia fiscala a societatii la sfarsitul anului este:

a.	600 LEI;
b.	1 474,2 LEI;
c.	986 LEI;
d.	316 LEI.

12. Un agent economic importa o cantitate de 400 kg produs Y. Pretul in vama este de 2,5 €/kg, cheltuielile pe parcurs extern cu asigurarea si transportul sunt de 400 €. Cursul de schimb este de 3,5 LEI/€. Taxa vamala este de 25% din baza impozabila, iar comisionul vamal este de 0,5%. Cuantumul obligatiei fiscale este:

a.	250 LEI;
b.	1 000 LEI;
c.	1 225 LEI;
d.	1 255,625 LEI

13. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 85%.

Suma totala platita de subscriitori la ghiseu (Sps) este:

a.	160 mld um;
b.	170 mld um;
c.	10 mld um
d.	330 mld um.

14. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	300	Mld. Um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	150	Mld. Um
Populatie (N)	22,9	Mil loc
Curs de schimb (Cs)	2,9	um/USD

Serviciul datoriei publice interne (SDI) este:

a.	150 mld um;
b.	450 mld um;
c.	300 mld um;
d.	20 mld um.

15. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Soldul bugetului de stat (deficitar)	100	Mld um
Cheltuielile bugetului de stat	300	Mld um
Soldul fondului securitatii sociale (deficitar)	40	Mld um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	170	Mld um
Soldul fondului special (deficitar)	80	Mld um
Cheltuielile fondului special	200	Mld um
Soldul bugetelor locale (deficitar)	20	Mld um
Cheltuielile bugetelor locale	100	Mld um
Produs intern brut	3 099	Mld um

Ponderea soldului ansamblului bugetelor in produsul intern brut este:

a.	8%;
b.	25,67%;
c.	3,33%;
d.	40,5%

16. O persoana fizica obtine venituri din drepturi de proprietate intelectuala privind operele literare in suma de 25.000 LEI. Contributiile sociale obligatorii datorate de persoana in cauza sunt de 1625 LEI. Obligatia fiscala a contribuabilului este:

a.	4 000 LEI;
b.	2 140 LEI;
c.	3 740 LEI;
d.	3 765 LEI

17. Se dau urmatoarele date:

- produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa = 100 kg;

- cantitate bun A = 40 kg;

- rata de randament pentru 40 kg bun strain A = 100 kg marfa compensatoare;

- produse compensatoare importate = 80 kg.

Sa se determine cu ajutorul metodei cheii valorice cantitatea de bun A continuta in produsele compensatoare importate, pentru care se datoreaza taxe vamale:

a.	23 kg;
b.	40 kg;
c.	32 kg;
d.	100 kg

18. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze jumatate din imprumut la un curs (Cv) de 85%. Suma ce-i revine statului, in urma acestei operatiuni (Ss) este:

a.	160 mld um;
b.	80 mld um;
c.	10 mld um;
d.	85 mld um.

19. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	300	Mld. Um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	150	Mld. Um
Populatie (N)	22,9	Mil loc
Curs de schimb (Cs)	2,9	um/USD

Marimea serviciului datoriei publice interne exprimata in unitate monetara nationala/locuitor este:

a.	19 651 um/loc;
b.	19,651 um/loc;
c.	10,850 um/loc;
d.	10 850 um/loc.

20. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Veniturile bugetului de stat	260	Mil um
Cheltuielile bugetului de stat	270	Mil um
Veniturile fondului securitatii sociale	130	Mil um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	160	Mil um
Veniturile fondului special	10	Mil um
Cheltuielile fondului special	15	Mil um
Veniturile bugetelor locale	80	Mil um
Cheltuielile bugetelor locale	120	Mil um
Produs intern brut	2 100	Mil um

Soldul ansamblului bugetelor (SAB) este:

a.	sold excedentar 85 mil um;
b.	sold deficitar 100 mld um;
c.	sold deficitar 85 mil um;
d.	sold excedentar 100 mld um.

21. O persoana fizica obtine venituri provenind din crearea unor opere de arta monumentala in suma de 20.000 LEI. Contributiile sociale obligatorii datorate de persoana in cauza sunt de 1300 LEI. Obligatia fiscala a contribuabilului este:

a.	1 392 LEI;
b.	2 992 LEI;
c.	3 200 LEI;
d.	1 600 LEI

22. In decursul unei perioade un agent economic achizitioneaza materii prime in valoare totala de 7 000 LEI. In aceasi perioada, agentul livreaza bunuri in valoare totala de 10 000 LEI, din care 20% sunt supuse cotei reduse de impozitare de 9%. Stiind ca celelalte operatiuni sunt impozitate cu cota standard de 19%, sa se intocmeasca decontul de TVA pentru agentul economic in cauza:

a.	agentul economic are de achitat la bugetul de stat o obligatie fiscala sub forma taxei pe valoarea adaugata in suma de 370 LEI.
b.	agentul economic are de recuperat de la bugetul statului suma de 370 LEI, care se va reporta in perioada urmatoare si care se va deduce din obligatia fiscala sub forma TVA in acea perioada.
c.	gentul economic are de achitat la bugetul de stat o obligatie fiscala sub forma taxei pe valoarea adaugata in suma de 570 LEI.
d.	agentul economic are de recuperat de la bugetul statului suma de 570 LEI, care se va reporta in perioada urmatoare si care se va deduce din obligatia fiscala sub forma TVA in acea perioada.

23. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze jumatate din imprumut la un curs (Cv) de 85%. Suma ce-i revine consortiului bancar, in urma acestei operatiuni (Sc) este:

a.	160 mld um;
b.	80 mld um;
c.	10 mld um;
d.	5 mld um

24. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	300	Mld. Um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	150	Mld. Um
Populatie (N)	22,9	Mil loc
Curs de schimb (Cs)	2,9	um/USD

Marimea serviciului datoriei publice exprimat in USD/locuitor este:

a.	19 651 USD/loc;
b.	19,651 USD/loc;
c.	6,776 USD/loc;
d.	6 776 USD/loc.

25. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Soldul bugetului de stat (deficitar)	10	Mil um
Cheltuielile bugetului de stat	270	Mil um
Soldul fondului securitatii sociale (deficitar)	30	Mil um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	160	Mil um
Soldul fondului special (deficitar)	5	Mil um
Cheltuielile fondului special	15	Mil um
Soldul bugetelor locale (deficitar)	40	Mil um
Cheltuielile bugetelor locale	120	Mil um
Produs intern brut	2 100	Mil um

Ponderea soldului ansamblului bugetelor in cheltuieli totale este:

a.	15,04%;
b.	25,67%;
c.	4,05%;
d.	40,5%.

26. O persoana fizica obtine, conform datelor inscrise in cartea de munca, un salariu lunar de 830 LEI. Conform declaratiei sale, acesta are in intretinere doi copii minori, motiv pentru care va beneficia de o deducere lunara conform cu reglementarile in vigoare in suma de 450 lei. Stiind ca impozitul pe veniturile din salarii este de 16%, sa se determine obligatia fiscala lunara a contribuabilului.

a.	141,1 LEI;
b.	38,89 LEI;
c.	132,8 LEI;
d.	60,8 LEI

27. In decursul unei perioade un agent economic achizitioneaza bunuri in valoare totala de 6000 LEI. In aceasi perioada, agentul presteaza servicii unei alte firme in valoare totala de 4500 LEI. Stiind ca operatiunile efectuate sunt impozitate cu cota standard de 19%, sa se intocmeasca decontul de TVA pentru agentul economic in cauza.

a.	gentul economic are de achitat la bugetul de stat o obligatie fiscala sub forma taxei pe valoarea adaugata in suma de 370 LEI.
b.	agentul economic are de recuperat de la bugetul statului suma de 370 LEI, care se va reporta in perioada urmatoare si care se va deduce din obligatia fiscala sub forma TVA in acea perioada.
c.	agentul economic are de achitat la bugetul de stat o obligatie fiscala sub forma taxei pe valoarea adaugata in suma de 285 LEI
d.	agentul economic are de recuperat de la bugetul statului suma de 285 LEI, care se va reporta in perioada urmatoare si care se va deduce din obligatia fiscala sub forma TVA in acea perioada.

28. Un consortiu bancar ia in comision obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 200 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 80% si reuseste sa plaseze jumatate din imprumut la un curs (Cv) de 85%. Suma totala platita de subscriitori la ghiseu (Sps) este:

a.	170 mld um;
b.	85 mld um;
c.	10 mld um;
d.	5 mld um

29. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	285	Mld um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	65	Mld um
Cheltuieli bugetare (Ch bug)	500	Mld um
Cheltuieli publice totale (Cp)	800	Mld um
Produs intern brut (PIB)	4 000	Mld um

Serviciul datoriei publice interne este:

a.	350 mld um;
b.	285 mld um;
c.	3 650 mld um;
d.	3 715 mld um

30. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Soldul bugetului de stat (deficitar)	10	Mil um
Cheltuielile bugetului de stat	270	Mil um
Soldul fondului securitatii sociale (deficitar)	30	Mil um
Cheltuielile fondului securitatii sociale	160	Mil um
Soldul fondului special (deficitar)	5	Mil um
Cheltuielile fondului special	15	Mil um
Soldul bugetelor locale (deficitar)	40	Mil um
Cheltuielile bugetelor locale	120	Mil um
Produs intern brut	2 100	Mil um

Ponderea soldului ansamblului bugetelor in produsul intern brut este:

a.	15,04%;
b.	25,67%;
c.	4,05%;
d.	40,5%.

31. Conform contractului incheiat, o persoana fizica obtine un venit anual de 1200 € pentru inchirierea unui spatiu de locuit. Cursul de schimb mediu este de 3,5 LEI/€. Obligatia fiscala anuala a persoanei fizice pentru venitul obtinut din cedarea folosintei bunurilor este:

a.	504 LEI;
b.	672 LEI;
c.	756 LEI;
d.	192 LEI

32. Un agent economic autohton produce 40 000 pachete tigarete, fiecare pachet continand 20 de tigarete. Pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat de producator este de 3,5 LEI/pachet. Acciza specifica, conform normelor legale in vigoare este de 34,5 €/1000 tigarete, iar acciza ad valorem este de 25% din pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat. Cursul de schimb este de 3,5 LEI/€. Acciza totala datorata de agentul economic pentru cantitatea de tigarete produsa este:

a.	96 600 LEI;
b.	35 000 LEI;
c.	131 600 LEI;
d.	27 600 LEI

33. Un consortiu bancar cumpara obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 700 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 92% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 95%. Suma ce-i revine statului, in urma acestei operatiuni (Ss) este:

a.	665 mld um;
b.	322 mld um;
c.	644 mld um;
d.	21 mld um

34. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	285	Mld um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	65	Mld um
Cheltuieli bugetare (Ch bug)	500	Mld um
Cheltuieli publice totale (Cp)	800	Mld um
Produs intern brut (PIB)	4 000	Mld um

Ponderea serviciului datoriei publice interne in cheltuielile bugetare este:

a.	57%;
b.	70%
c.	43,75%;
d.	8,75%.

35. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	UM
Deficitul bugetului central	300	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetului central	250	Mil um
Deficitul bugetelor locale	180	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetelor locale	160	Mil um
Produs intern brut	3 100	Mil um

Finantarea externa pentru acoperirea deficitului bugetului central este:

a.		20 mil um;
b.		230 mil um;
	c.	300 mil um;
	d.	50 mil um

36. O persoana fizica obtine, ca urmare a participarii sale la un joc de noroc, un castig in valoare totala de 6 000 LEI. Aceeasi persona a mai obtinut un premiu in bani, ca urmare a participarii la un concurs national, in valoare de 3 000 LEI. Conform reglementarilor in vigoare, nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi. Stiind ca impozit pe venitul sub forma de premii este de 16%, iar impozitul pe venitul obtinut din jocuri de noroc este de 20%, pentru veniturile mai mici de 10 000 LEI si 25%, pentru venituri mai mari de 10 000 LEI, obligatia fiscala totala a persoanei fizice va fi:

a.	480 LEI;
b.	1 344 LEI;
c.	864 LEI;
d.	1 560 LEI

37. Un consortiu bancar cumpara obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 700 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 92% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 95%. Suma ce-i revine consortiului bancar, in urma acestei operatiuni (Sc) este:

a.	665 mld um;
b.	322 mld um;
c.	644 mld um;
d.	21 mld um

38. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	285	Mld um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	65	Mld um
Cheltuieli bugetare (Ch bug)	500	Mld um
Cheltuieli publice totale (Cp)	800	Mld um
Produs intern brut (PIB)	4 000	Mld um

Ponderea serviciului datoriei publice interne in cheltuielile publice este:

a.	57%;
b.	70%;
c.	43,75%;
d.	8,75%.

39. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	UM
Deficitul bugetului central	300	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetului central	250	Mil um
Deficitul bugetelor locale	180	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetelor locale	160	Mil um
Produs intern brut	3 100	Mil um

Finantarea externa pentru acoperirea deficitului bugetelor locale este:

a.	20 mil um;
b.	230 mil um;
c.	300 mil um;
d.	50 mil um

40. O persoana fizica vinde, dupa 2 ani de la achizitionare (conform contractului de vanzare-cumparare) un teren in suprafata totala de 500 mp. Pretul de vanzare este de 200 €/mp, cursul de schimb la data tranzactiei fiind de 3,5 LEI/€. Impozit pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare se calculeaza conform grilei:

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de

pana la 3 ani inclusive

- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite la o data mai mare de 3 ani

- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

Obligatia fiscala a contribuabilului pentru venitul astfel obtinut este:

a.	6 000 LEI;
b.	10 500 LEI;
c.	9 000 LEI;
d.	4 500 LEI

41. Un producator autohton livreaza 30 000 tone de titei pe piata interna. Conform normelor legale in vigoare, impozitul pe titei din productia interna este de 4 €/tona. Cursul de schimb este de 3,5 LEI/€. Impozitul datorat de producator in momentul livrarii este:

a.	30 000 LEI;
b.	420 000 LEI;
c.	120 000 LEI;
d.	450 000 LEI

42. Un consortiu bancar cumpara obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 700 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 92% si reuseste sa plaseze intregul imprumut la un curs (Cv) de 95%. Suma totala platita de subscriitori la ghiseu (Sps) este:

a.	665 mld um;
b.	322 mld um;
c.	644 mld um;
d.	21 mld um

43. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica interna a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice interne (D)	285	Mld um
Amortizarea datoriei publice interne (A)	65	Mld um
Cheltuieli bugetare (Ch bug)	500	Mld um
Cheltuieli publice totale (Cp)	800	Mld um
Produs intern brut (PIB)	4 000	Mld um

Ponderea serviciului datoriei publice interne in produsul intern brut este:

a.	57%
b.	70%;
c.	43,75%;
d.	8,75%.

44. Se dau urmatoarele date referitoare la echilibrul bugetar al unui stat:

INDICATORI	VALOARE	UM
Deficitul bugetului central	300	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetului central	250	Mil um
Deficitul bugetelor locale	180	Mil um
Finantarea interna pentru acoperirea deficitului bugetelor locale	160	Mil um
Produs intern brut	3 100	Mil um

Ponderea deficitului bugetului central in produsul intern brut este:

a.	5,7%
b.	0,65%;
c.	9,68%;
d.	8,75%.

45. O persoana fizica detine in proprietate un apartament cu o suprafata de 90 mp situat intr-un bloc cu 5 nivele si 48 de apartamente intr-o localitate de rang I, iar in cadrul acesteia, in zona B. Blocul de apartamente a fost construit in anul 1980. Sa se stabileasca obligatia fiscala a contribuabilului fata de bugetul local privind impozitul pe cladire, stiind ca acesta se determina prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile a cladirii. Valoarea impozabila pe metru patrat, conform reglementarilor in vigoare pentru o cladire cu cadre din beton armat sau cu pereti exteriori din caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic dotata cu instalatie electrica, de apa, de canalizare si de incalzire (conditii cumulative), este de 669 lei/mp.

Coeficientul de corectie stabilit in functie de rangul localitatii si de zona din cadrul acesteia, conform normelor legale in vigoare, este de 2,40 care se ajusteaza 0,10 pentru apartamentele situate in blocuri cu mai mult de 3 nivele si 8 apartamente. In studiu de caz prezentat coeficientul de corectie este de 2,30 (2,40 – 0,10).

a.	138,483 LEI;
b.	138 483 LEI;
c.	130 789,5 LEI;
d.	130,7895 LEI

46. Un agent economic importa 25 tone de cafea verde. Conform reglementarilor in vigoare, acciza pentru cafeaua verde este de 612 €/tona. Stiind ca 1 € = 3,5 LEI, acciza datorata de agentul economic este:

a.	15 300 LEI;
b.	138 483 LEI;
c.	130 789,5 LEI;
d.	53 550 LEI

47. Un consortiu bancar cumpara obligatiunile unui imprumut de stat pentru a le plasa prin ghiseele proprii. Valoarea nominala totala (VN) a imprumutului este de 700 miliarde um. Consortiul bancar preia inscrisurile de la stat la un curs (Cc) de 92% si reuseste sa plaseze jumatate din imprumut la un curs (Cv) de 95%. Suma ce-i revine statului, in urma acestei operatiuni (Ss) este:

a.	665 mld um;
b.	322 mld um;
c.	644 mld um;
d.	21 mld um

48. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria publica a unei tari :

INDICATORI	Valoare	U.M.
Dobanzi aferente datoriei publice (D)	400	Mld um
Cheltuieli bugetare (Ch bug)	2 000	Mld um
Cheltuieli publice totale (Cp)	2 500	Mld um
Produs intern brut (PIB)	7 000	Mld um

Ponderea dobanzilor in cheltuielile bugetare este:

a.	20%;
b.	16%;
c.	5,71%;
d.	8,75%.

49. Se dau urmatoarele date referitoare la datoria externa a unei tari:

INDICATORI	VALOARE	U.M.
Datoria externa (DE)	700	Mil um
Rezervele internationale ale tarii (Rez)	200	Mil um
Importul de bunuri si servicii (Imp)	500	Mil um
Amortizarea datoriei externe (A)	50	Mil um
Dobanzi aferente datoriei externe (D)	70	Mil um
Produsul national brut (PNB)	2 100	Mil um

Raportul dintre rezervele internationale ale tarii si suma datoriei contractate si nerambursate este:

a.	40%;
b.	28,57%;
c.	5,71%;
d.	8,75%.

50. O persoana fizica obtine in decursul unui an , venituri din drepturi de proprietate intelectuala privind operele literare in suma de 35.000 lei. Sa se determine impozitul datorat de persoana in cauza pentru veniturile astfel obtinute.

a.	2996 lei.
b.	2275 lei
c.	2436 lei
d.	1872 lei

51. O persoana fizica care este si salariat al unei societati comerciale, obtine in decursul unui an urmatoarele categorii de venituri:

- 15.000 lei, venituri din drepturi de autor privind operele monumentale;

- 5.000 lei, venituri din drepturi de autor privind operele literare;

- 900 lei, venituri din mostenirea unor drepturi de autor pentru care a platit societatii de gestionare colectiva a drepturilor de autor un comision de 25 lei.

Sa se determine obligatia fiscala a persoanei fizice pentru toate veniturile mai sus mentionate.

a.	1680 lei
b.	1820 lei
c.	1824 lei
d.	1244 lei

52. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala in baza unui contract de munca si obtine un venit lunar de 3.000 lei la care se adauga un spor de 300 lei. Persoana in cauza are in intretinere doi copii. Cotizatia lunara la sindicat este de 20 lei. Sa se determine impozitul lunar datorat pentru venitul din salarii.

a.	426,88 lei
b.	437,68 lei.
c.	365,68 lei
d.	440,88 lei

53. O persoana fizica este angajata la o societate comerciala in baza unui contract de munca si obtine un venit lunar de 2.000 lei la care se adauga un spor de 100 lei. Persoana in cauza are in intretinere trei copii si mai obtine venituri din salarii in baza unei conventii civile de alta societate comerciala in suma de 1.000 lei. Sa se determine impozitul lunar datorat pentru venitrile salariale mai sus mentionate.

a.	339,28 lei
b.	400,96 lei
c.	349,68 lei
d.	390,56 lei.

54. O persoana fizica inchiriaza unei firme, incepand cu data de 1 ianuarie pana la data de 31 decembrie, un apartament, stabilind prin contract o chirie lunara in valoare de 600 lei. Sa se determine impozitul anual datorat calculat pe venitul estimat.

a.	1152 lei
b.	216 lei
c.	864 lei.
d.	288 lei

55. O persoana fizica inchiriaza unei firme, incepand cu data de 1 ianuarie pana la data de 31 decembrie, un apartament, stabilind prin contract o chirie lunara in valoare de 600 lei. Sa se determine transa de impozit pe care contribuabilul o datoreaza la data de 15 martie.

a.	1152 lei
b.	216 lei.
c.	864 lei
d.	288 lei

56. O persoana fizica obtine urmatoarele venituri sub forma de dobanzi in decursul unei luni:

- 700 lei, venituri din dobanzi aferente titlurilor emise de stat;

- 100 lei, venituri din dobanzi aferente depozitelor la veder;

- 550 lei, venituri din dobanzi aferente depozitelor la termen.

Sa se determine impozitul care i-a fost retinut persoanei in cauza pentru veniturile astfel obtinute.

a.	200 lei
b.	216 lei
c.	104 lei
d.	88 lei.

57. O societate comerciala distribuie dividende aferente anului anterior in valoare de 45.000 lei celor doi actionari ai sai, cu o participare la capitalul social de 65% pentru primul actionar si de 35% pentru cel de-al doilea actionar. Primul actionar ridica valoarea dividendelor pe data de 15 iulie a anului in curs, iar cel de-al doilea nu le ridica pana la sfarsitul anului. Sa se determine valoarea impozitului platit de societatea comerciala pentru dividendele repartizate si data la care acesta trebuie achitat.

a.	7200 lei pana la 31 decembrie
b.	4680 lei la 15 iulie; 2520 lei pana la 31 decembrie.
c.	7200 lei la 15 iulie
d.	2520 lei la 15 iulie; 4680 lei pana la 31 decembrie

58. O persoana fizica a vandut partile sociale ale unei societati comerciale dupa 18 luni de la data intrarii in posesia lor cu o valoare totala de 2.000 lei. Valoarea nominala a partilor sociale a fost de 1.000 lei. Dupa trei luni, persoana fizica care le-a cumparat le vinde pe piata cu suma de 3.500 lei. Comisioanele ocazionate de tranzactie sunt de 150 lei. Sa se determine impozitul total platit de cele doua persoane.

a.	226 lei.
b.	250 lei
c.	376 lei
d.	400 lei

59. O persoana fizica obtine un venit lunar sub forma de pensie pentru limita de varsta in valoare de 1.700 lei. Sa se determine impozitul care i se retine persoanei in cauza.

a.	112 lei
b.	94,32 lei.
c.	272 lei
d.	254,32 lei

60. O persoana fizica obtine un premiu la un concurs de frumusete in valoare de 20.000 lei. Sa se determine impozitul care i se retine persoanei in cauza.

a.	5000 lei
b.	4000 lei
c.	3200 lei
d.	3104 lei.

61. O persoana fizica obtine la un joc organizat de catre Loteria Nationala un premiu in valoare de 28.000 lei, iar la un joc de tip jack-pot 5.000 lei. Sa se determine impozitul total datorat de persoana in cauza pentru cele doua venituri.

a.	5280 lei
b.	6360 lei
c.	7730 lei.
d.	5184 lei

62. O persoana fizica transfera, pentru suma de 700.000 lei dreptul de proprietate asupra unui imobil pe care il detine de 18 luni. Sa se determine impozitul datorat de contribuabil stiind ca acesta se determina dupa urmatoarea grila:

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de

pana la 3 ani inclusive

- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite la o data mai mare de 3 ani

- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

a.	21.000 lei
b.	16.000 lei.
c.	11.000 lei
d.	14.000 lei

63. O persoana fizica transfera, pentru suma de 400.000 lei dreptul de proprietate asupra unui imobil pe care il detine de 42 luni. Sa se determine impozitul datorat de contribuabil stiind ca acesta se determina dupa urmatoarea grila:

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de

pana la 3 ani inclusive

- 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

constructii de orice fel cu terenurile aferente si pentru terenuri de orice fel fara constructii, dobandite la o data mai mare de 3 ani

- 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

a.	6.000 lei.
b.	8.000 lei
c.	12.000 lei
d.	10.000 lei

64. Urmatoarea afirmatie “Initial stabilirea acestui impozit se facea pe baza unor criterii exterioare, cum ar fi: numarul si destinatia camerelor, suprafata construita, numarul usilor si ferestrelor, marimea curtii etc. Aceste criterii nu permiteau o impunere echitabila, deoarece se aplicau izolat si nu ofereau o imagine completa asupra obiectului impozabil. Aceste criterii au fost completate si diversificate, fapt care a permis o asezare mai corecta a acestui tip de impozit”, face referire la:

a.	impozitul pe capitalurile banesti
b.	impozitul pe cladiri.
c.	impozitul funciar
d.	impozitul pe activitatile industriale, comerciale si pe profesiile liberale

65. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la impozitul pe venit, nu este adevarata:

a.	a fost introdus pentru prima data in Marea Britanie, in 1924.
b.	au aparut pe acea treapta de dezvoltare a societatii cand veniturile diferitelor clase si paturi sociale erau suficient de diferentiate
c.	introducerea acestor impozite a dus la marirea numarul contribuabililor care nu aveau proprietati producatoare de venituri, dar care realizau venituri din munca sub forma salariului
d.	a fost introdus pentru prima data in Marea Britanie, la sfarsitul secolului al XVIII-lea

66. Obiectul impunerii, in cazul impozitului pe veniturile persoanelor fizice, il constituie veniturile realizate de:

1) muncitori si functionari

2) fermieri

3) asociatiile

4) intreprinzatori

5) societatile cooperatiste

6) mici mestesugari si liber-profesionisti

7) proprietari imobiliari si rentieri

a.	1,3,5,6,7
b.	1,2,4,6,7.
c.	2,3,4,5,7
d.	1,2,3,4,5

67. Cad sub incidenta impozitului pe veniturile realizate de persoanele juridice urmatoarele:

1) societatile pe actiuni

2) fermieri

3) asociatiile

4) intreprinzatori

5) societatile cooperatiste

6) fundatiile si alte organisme cu personalitate juridica cu scop lucrativ si care obtin venituri

7) proprietari imobiliari si rentieri

a.	1,3,5,6.
b.	1,2,4,7
c.	2,3,4,5
d.	1,2,3,7

68. Impozitele asupra averii propriu-zise imbraca urmatoarele forme:

Alegeti varianta neadevarata.

a.	impozitul pe succesiuni.
b.	impozitul asupra proprietatii imobiliare
c.	impozitul asupra activului net
d.	impozitul pe substanta averii

69. Impozitele asupra circulatiei averii imbraca urmatoarele forme:

Alegeti varianta neadevarata.

a.	impozitul pe succesiuni
b.	impozitul asupra proprietatii imobiliare.
c.	impozitul pe hartii de valoare
d.	impozitul perceput cu ocazia vanzarii-cumpararii anumitor bunuri mobiliare sau imobiliare

70. Impozitele asupra cresterii averii poate imbraca urmatoara forma:

a.	impozitul pe succesiuni
b.	impozitul asupra proprietatii imobiliare
c.	impozitul asupra averii dobandite in timp de razboi.
d.	impozitul perceput cu ocazia vanzarii-cumpararii anumitor bunuri mobiliare sau imobiliare

71. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la impozitul asupra activului net, este adevarata:

a.	sarcina fiscala se stabileste fie asupra intregului activ succesoral, independent de modul de impartire al acestuia intre mostenitori, fie asupra fiecarei parti succesorale
b.	asemenea impozit este cunoscut sub denumirea de taxa de timbru sau taxa de inregistrare
c.	are ca baza de impunere fie valoarea de achizitie, valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective
d.	are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un subiect.

72. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la impozitul pe succesiuni, este adevarata:

a.	sarcina fiscala se stabileste fie asupra intregului activ succesoral, independent de modul de impartire al acestuia intre mostenitori, fie asupra fiecarei parti succesorale.
b.	asemenea impozit este cunoscut sub denumirea de taxa de timbru sau taxa de inregistrare
c.	are ca baza de impunere fie valoarea de achizitie, valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective
d.	are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un subiect

73. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la impozitul pe circulatia averii cu titlu oneros, este adevarata:

a.	sarcina fiscala se stabileste fie asupra intregului activ succesoral, independent de modul de impartire al acestuia intre mostenitori, fie asupra fiecarei parti succesorale
b.	asemenea impozit este cunoscut sub denumirea de taxa de timbru sau taxa de inregistrare.
c.	are ca baza de impunere fie valoarea de achizitie, valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective
d.	are ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un subiect

74. Luand in considerare aspectele de ordin juridic, legate de vointa legiuitorului, dubla impunere realizata intr-o tara este voluntara si involuntara. In cazul dublei impuneri juridice voluntare:

a.	dubla impunere poate fi realizata de catre una si aceeasi autoritate financiara, daca aceasta se refera la impunerea aceluiasi venit de doua ori, impunerea aceluiasi capital de doua ori, impunerea simultana a venitului si capitalului, etc
b.	aceasta poate fi expresia unei repercusiuni a unor impozite, intrucat legiuitorul nu poate stabili in toate cazurile cine va suporta impozitele
c.	impunerea poate fi mai accentuata pentru veniturile realizate in tara de persoanele fizice si juridice straine si aplicarea unor cote aditionale de impozite in favoarea bugetului federal sau centralizat, la unele dintre impozitele locale.
d.	impunerea de catre stat a rezidentilor sai, care obtin venituri sau detin averi in/din statul respectiv indiferent daca acestia locuiesc efectiv sau nu in tara ai carei cetateni sunt

75. Luand in considerare aspectele de ordin juridic, legate de vointa legiuitorului, dubla impunere realizata intr-o tara este voluntara si involuntara. In cazul dublei impuneri juridice involuntare:

a.	dubla impunere poate fi realizata de catre una si aceeasi autoritate financiara, daca aceasta se refera la impunerea aceluiasi venit de doua ori, impunerea aceluiasi capital de doua ori, impunerea simultana a venitului si capitalului, etc
b.	aceasta poate fi expresia unei repercusiuni a unor impozite, intrucat legiuitorul nu poate stabili in toate cazurile cine va suporta impozitele.
c.	impunerea poate fi mai accentuata pentru veniturile realizate in tara de persoanele fizice si juridice straine si aplicarea unor cote aditionale de impozite in favoarea bugetului federal sau centralizat, la unele dintre impozitele locale
d.	impunerea de catre stat a rezidentilor sai, care obtin venituri sau detin averi in/din statul respectiv indiferent daca acestia locuiesc efectiv sau nu in tara ai carei cetateni sunt

76. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la imprumuturilede stat, nu este adevarata:

a.	apelarea la imprumuturile de stat se poate realiza prin contractarea directa de catre stat de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice detinatoare de disponibilitati banesti
b.	resurse de imprumut sunt folosite pentru finantarea deficitelor in caz de dezechilibru bugetar pentru completarea veniturilor publice
c.	imprumuturile de stat fac parte din categoria resurselor financiare ordinare.
d.	apelarea la imprumuturile de stat se poate realiza prin intermediul unor institutii specializate (banci, case de economii, case de asigurari, societati de asigurari si reasigurari etc.)

77. Actiunile emise de catre societatile de capital sunt definite ca fiind:

a.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de creditor si-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate, indiferent de rezultatele societatii emitente
b.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de proprietar.
c.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de creditor al statului si-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate sau alte avantaje si facilitati
d.	da dreptul detinatorului lor la un venit fix sub forma de dobanda sau avantaje si facilitati

78. Obligatiunile imprumuturilor de stat sunt definite ca fiind:

a.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de creditor si-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate, indiferent de rezultatele societatii emitente
b.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de proprietar
c.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de creditor al statului si-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate sau alte avantaje si facilitati.
d.	circula independent de capitalul real, se cumpara, se vand si se gajeaza ca si cum ar avea o asemenea valoare

79. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la obligatiunile imprumuturilor de stat, nu este adevarata:

a.	inscrisuri care certifica detinatorului calitatea de creditor al statului si-i dau dreptul sa primeasca o dobanda la sumele imprumutate sau alte avantaje si facilitati
b.	da dreptul detinatorului lor la un venit fix sub forma de dobanda sau avantaje si facilitati
c.	nu au valoare proprie-capital fictiv
d.	daca imprumutul nu se foloseste in scopuri productive, obligatiunile au in spate un capital real-capital dublu fictiv in functie de natura lor pot fi vandute, cumparate, supuse dreptului cambial, scontate, lombardate, vandut la licitatie.

80. Caracterul contractual al imprumutului de stat decurge din:

a.	faptul ca detinatorul de obligatiuni, primeste, la scadenta, venituri sub forma dobanzii, sub forma castigului sau sub ambele forme, la care se pot adauga si alte avantaje materiale
b.	faptul ca exprima acordul de vointa al partilor, cu o precizare: conditiile de emisiune si rambursare, forma si marimea venitului pe care il asigura si eventualele avantaje acordate imprumutatorilor se stabilesc de organele de decizie competente ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor potentiali.
c.	faptul ca se restituie la termenul fixat persoanelor fizice sau juridice care l-au acordat
d.	faptul ca se folosesc ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public

81. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la imprumuturile pe termen scurt, este adevarata:

a.	se folosesc ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public.
b.	se contracteaza in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv
c.	sunt legate de nevoile de procurare a lichiditatilor pe termen scurt sau de acoperire a deficitului bugetar sau de refinantare a datoriei publice
d.	sunt legate, in special, de finantarea unor obiective de investitii legate de reforma, restructurare, modernizare sau dezvoltare sau de echilibrare a balantei de plati externe, uneori si pentru echilibrarea bugetara

82. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la imprumuturile pe termen lung, este adevarata:

a.	se folosesc ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public
b.	se contracteaza in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv.
c.	sunt legate de nevoile de procurare a lichiditatilor pe termen scurt sau de acoperire a deficitului bugetar sau de refinantare a datoriei publice
d.	sunt legate, in special, de finantarea unor obiective de investitii legate de reforma, restructurare, modernizare sau dezvoltare sau de echilibrare a balantei de plati externe, uneori si pentru echilibrarea bugetara

83. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la imprumuturile contractate de pe piata interna a capitalului, este adevarata:

a.	se folosesc ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public
b.	se contracteaza in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv
c.	sunt legate de nevoile de procurare a lichiditatilor pe termen scurt sau de acoperire a deficitului bugetar sau de refinantare a datoriei publice.
d.	sunt legate, in special, de finantarea unor obiective de investitii legate de reforma, restructurare, modernizare sau dezvoltare sau de echilibrare a balantei de plati externe, uneori si pentru echilibrarea bugetara

84. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la imprumuturile contractate de pe piata externa a capitalului, este adevarata:

a.	se folosesc ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public
b.	se contracteaza in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv
c.	sunt legate de nevoile de procurare a lichiditatilor pe termen scurt sau de acoperire a deficitului bugetar sau de refinantare a datoriei publice
d.	sunt legate, in special, de finantarea unor obiective de investitii legate de reforma, restructurare, modernizare sau dezvoltare sau de echilibrare a balantei de plati externe, uneori si pentru echilibrarea bugetara.

85. La imprumuturi pe termen scurt statul apeleaza:

a.	ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public
b.	in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv
c.	atunci cand, desi echilibrat pe intregul an, bugetul prezinta neconcordante intre momentul incasarii veniturilor prevazute si momentul efectuarii cheltuielilor aprobate.
d.	atunci cand acesta are nevoie de de resurse banesti pentru acoperirea deficitelor bugetare devenite cronice sau pentru finantarea unor cheltuieli de investitii de mare valoare

86. La imprumuturi pe termen scurt statul apeleaza:

a.	ca resurse de trezorerie, pentru asigurarea echilibrului in executie a bugetului public
b.	in scopul procurarii de resurse suficiente pentru acoperirea integrala a cheltuielilor inscrise in bugetul public anual, al caror nivel depaseste nivelul resurselor totale din cadrul bugetului respectiv
c.	atunci cand, desi echilibrat pe intregul an, bugetul prezinta neconcordante intre momentul incasarii veniturilor prevazute si momentul efectuarii cheltuielilor aprobate
d.	atunci cand acesta are nevoie de de resurse banesti pentru acoperirea deficitelor bugetare devenite cronice sau pentru finantarea unor cheltuieli de investitii de mare valoare.

87. Pentru imprumuturile fara termen se emit:

a.	obligatiuni sau titluri de renta
b.	titluri de renta perpetua.
c.	polite de tezaur
d.	certificate (bonuri de impozite)

88. Pentru a proteja interesele creditorilor sai fata de eroziunea monetara a imprumutului, statul are la dispozitie urmatoarele solutii:

a.	stabilirea unei rate mai inalte a dobanzii, care sa acopere si deprecierea previzibila.
b.	oferirea unei garantii juridice impotriva aprecierii
c.	exprimarea imprumutului intr-o moneda mai flexibila
d.	indexarea imprumutului, prin legarea valorii imprumutului de valoarea monedei internationale (DST), calculate pe baza indicelui de pret al bunurilor de consum, sau a pretului anumitor produse

89. Plasarea imprumuturilor publice se realizeaza, de regula, prin urmatoarele modalitati:

Alegeti varianta falsa.

a.	prin subscriere publica
b.	prin intermediul consortiilor (sindicatelor) bancare
c.	prin vanzare la bursa
d.	prin vanzare pe piata interbancara.

90. Care din afirmatiile de mai jos, legate de plasarea imprumutului prin subscriere publica, este adevarata:

a.	se face prin grija Ministerului Finantelor sau a altei institutii specializate imputernicita de organul de decizie in acest sens, iar in practica plasarii imprumutului se intalnesc doua situatii:cand se limiteaza cuantumul imprumutului ce poate fi contractat; cand nu se limiteaza cuantumul imprumutului.
b.	sub aspect financiar, plasarea imprumutului prin aceasta modalitate este mai costisitoare pentru stat decat cea prin subscriere publica, intrucat antreneaza cheltuieli importante sub forma de comisioane sau de diferenta de curs, in favoarea bancilor
c.	se utilizeaza in cazul unui imprumut nou, atunci cand statul doreste ca acesta sa treaca neobservat
d.	angajarea de credite frecvente pe termen scurt, pentru acoperirea deficitelor financiare temporare, poate conduce statul la acumularea unui volum mare de datorie flotanta, care ajunsa la scadenta poate depati posibilitatile financiare ale statului

91. Care din afirmatiile de mai jos, legate de plasarea imprumutului prin vanzarea la bursa, este adevarata:

a.	se face prin grija Ministerului Finantelor sau a altei institutii specializate imputernicita de organul de decizie in acest sens, iar in practica plasarii imprumutului se intalnesc doua situatii:cand se limiteaza cuantumul imprumutului ce poate fi contractat; cand nu se limiteaza cuantumul imprumutului
b.	sub aspect financiar, plasarea imprumutului prin aceasta modalitate este mai costisitoare pentru stat decat cea prin subscriere publica, intrucat antreneaza cheltuieli importante sub forma de comisioane sau de diferenta de curs, in favoarea bancilor
c.	se utilizeaza in cazul unui imprumut nou, atunci cand statul doreste ca acesta sa treaca neobservat.
d.	angajarea de credite frecvente pe termen scurt, pentru acoperirea deficitelor financiare temporare, poate conduce statul la acumularea unui volum mare de datorie flotanta, care ajunsa la scadenta poate depati posibilitatile financiare ale statului

92. Modificarea nivelului dobanzii se realizeaza prin operatiunea de:

a.	preschimbarea titlurilor pe termen scurt in titluri pe termen lung
b.	rambursare
c.	arierate financiare
d.	conversiune.

93. Modificarea termenului de rambursare se realizeaza prin:

a.	preschimbarea titlurilor pe termen scurt in titluri pe termen lung.
b.	rambursare
c.	arierate financiare
d.	conversiune

94. Rascumpararea titlurilor de catre stat de la detinatorii acestora, adica restituirea sumelor imprumutate reprezinta:

a.	preschimbarea titlurilor pe termen scurt in titluri pe termen lung
b.	rambursare.
c.	arierate financiare
d.	conversiune

95. Conversiunea poate imbraca urmatoarele forme:

Alegeti varianta falsa.

a.	anticipata
b.	fortata
c.	reesalonata.
d.	facultativa

96. Conversiunea facultativa presupune:

a.	detinatorii de inscrisuri au doua alternative: sa accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut in conditiile stabilite de stat sau sa pastreze inscrisurile vechiului imprumut.
b.	detinatorii de inscrisuri au de optat intre a accepta preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut sau de a o refuza si a solicita rambursarea anticipata
c.	detinatorii de inscrisuri au doua alternative: sa accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut in conditiile stabilite de stat sau sa pastreze inscrisurile noului imprumut
d.	statul ofera numai alternativa preschimbarii titlurilor imprumutului vechi, contra titlurilor unui nou imprumut; la expirarea termenului stabilit, titlurile vechi isi pierd valabilitatea

97. Conversiunea anticipata presupune:

a.	detinatorii de inscrisuri au doua alternative: sa accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut in conditiile stabilite de stat sau sa pastreze inscrisurile vechiului imprumut
b.	detinatorii de inscrisuri au de optat intre a accepta preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut sau de a o refuza si a solicita rambursarea.
c.	detinatorii de inscrisuri au doua alternative: sa accepte preschimbarea inscrisurilor vechiului imprumut in conditiile stabilite de stat sau sa pastreze inscrisurile noului imprumut
d.	statul ofera numai alternativa preschimbarii titlurilor imprumutului vechi, contra titlurilor unui nou imprumut; la expirarea termenului stabilit, titlurile vechi isi pierd valabilitatea

98. Rambursarea imprumuturilor de stat prin anuitati consta in aceea ca:

a.	atunci cand exista un numar mare de creditori, statul stabileste, in momentul lansarii imprumutului, valoarea titlurilor amortizabile in fiecare an
b.	in aceste conditii, creditorii se multumesc cu promisiunea statului de a le achita in decursul unei perioade de timp o anumita parte din datoria restanta
c.	atunci cand exista un numar mare de creditori, statul stabileste, in momentul lansarii imprumutului, valoarea titlurilor rambursabile in fiecare an
d.	incepand cu al doilea sau al treilea an de la contractare, statul incepe sa achite pe langa dobanzi si o parte din suma datorata.

99. Rambursarea imprumuturilor de stat prin tragere la sorti consta in aceea ca:

a.	atunci cand exista un numar mare de creditori, statul stabileste, in momentul lansarii imprumutului, valoarea titlurilor amortizabile in fiecare an.
b.	in aceste conditii, creditorii se multumesc cu promisiunea statului de a le achita in decursul unei perioade de timp o anumita parte din datoria restanta
c.	atunci cand exista un numar mare de creditori, statul stabileste, in momentul lansarii imprumutului, valoarea titlurilor rambursabile in fiecare an
d.	incepand cu al doilea sau al treilea an de la contractare, statul incepe sa achite pe langa dobanzi si o parte din suma datorata

100. Care dintre urmatorii indicatori nu exprima dimensiunile datoriei publice:

a.	volumul datoriei publice
b.	marimea medie a datoriei publice pe locuitor
c.	gradul de indatorare
d.	ponderea serviciului datoriei publice in totalul cheltuielilor bugetare.

101. In structura datoriei publice nu se cuprinde:

a.	datoria pe termen lung
b.	datoria contractata de la fondurile financiare internationale.
c.	datoria pe termen scurt sau mediu
d.	datoria la vedere

102. Datoria flotanta reprezinta:

a.	sumele exigibile la scadente mijlocii si lungi
b.	sumele exigibile pe termen scurt.
c.	sumele exprimate intr-o moneda supusa deprecierii, neprotejate prin indexare
d.	sumele exprimate intr-o moneda cu o larga circulatie pe plan mondial

103. Care dintre urmatoarele criterii nu fac parte din criteriile de grupare a creditelor externe:

a.	in functie de sursele de finantare.
b.	in functie de destinatie
c.	din punct de vedere al rambursarii creditelor
d.	din punct de vedere al beneficiarului de credite

104. Datoria externa in interpretarea Bancii Mondiale si a celorlalte institutii din sistemul sau cuprinde:

a.	sumele datorate unor creditori publici si privati, in valuta, bunuri sau servicii cu o perioada de rambursare mai mare de un an.
b.	sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat
c.	diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata
d.	creditele pe termen scurt (sub un an)

105. Datoria externa neta cuprinde:

a.	sumele datorate unor creditori publici si privati, in valuta, bunuri sau servicii cu o perioada de rambursare mai mare de un an
b.	sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat
c.	diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate si activele detinute de rezidentii straini in tara considerata.
d.	creditele pe termen scurt (sub un an)

106. Datoria publica reprezinta:

a.	acea suma compusa din datorii care, la data la care sunt contractate, sunt exigibile dupa mai mult de 5 ani, fiind remunerate cu rate ale dobanzii apropiate de cele practicate pe pietele financiare
b.	suma datoriile exigibile in mai putin de 5 ani, remunerate cu rate apropiate de cele ale pietei monetare, in aceasta categorie intrand bonurile de tezaur si imprumuturile Bancii Centrale
c.	totalitatea sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau propriu, reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara
d.	totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoanele fizice sau juridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment dat.

107. Datoria publica pe termen scurt sau mediu reprezinta:

a.	acea suma compusa din datorii care, la data la care sunt contractate, sunt exigibile dupa mai mult de 5 ani, fiind remunerate cu rate ale dobanzii apropiate de cele practicate pe pietele financiare
b.	suma datoriile exigibile in mai putin de 5 ani, remunerate cu rate apropiate de cele ale pietei monetare, in aceasta categorie intrand bonurile de tezaur si imprumuturile Bancii Centrale.
c.	totalitatea sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau propriu, reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara
d.	totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoanele fizice sau juridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment dat

108. Datoria publica la vedere reprezinta:

a.	acea suma compusa din datorii care, la data la care sunt contractate, sunt exigibile dupa mai mult de 5 ani, fiind remunerate cu rate ale dobanzii apropiate de cele practicate pe pietele financiare
b.	suma datoriile exigibile in mai putin de 5 ani, remunerate cu rate apropiate de cele ale pietei monetare, in aceasta categorie intrand bonurile de tezaur si imprumuturile Bancii Centrale
c.	totalitatea sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau propriu, reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara.
d.	totalitatea sumelor imprumutate de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoanele fizice sau juridice pe piata interna si in strainatate si ramase de rambursat la un moment dat

109. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la datoria pe termen mediu si scurt, este adevarata:

a.	aceasta este acoperita in general prin bonuri de tezaur in cont curent, titluri foarte lichide, treptat aceste bonuri devenind negociabile si accesibile tuturor institutiilor, ceea ce a permis un control mai bun al evolutiei masei monetare imputabile finantarii deficitelor bugetare.
b.	inglobeaza sumele colectate de Trezorerie prin circuitul sau propriu, reunind depozitele corespondentilor trezoreriei si moneda divizionara
c.	cu cat gradul de dezvoltare este mai ridicat, cu atat piata interna a capitalului de imprumut este mai extinsa si mai diversificata, cu cat exportul este mai activ si excedentar importului, cu atat mai mult tara respectiva isi procura resursele financiare de pe piata interna
d.	referitor la aceasta, in tarile occidentale, politica de apropiere a titlurilor de stat de celelalte tipuri de imprumuturi, gratie armonizarii tehnicilor de plasament si suprimarii majoritatii avantajelor fiscale, a fost completata cu o politica de reinnoire a produselor financiare, ceea ce a dus la aparitia de noi tipuri de imprumut si la diversificarea formulelor propuse

110. Volumul datoriei publice interne (marimea absoluta a datoriei interne), ca indicator de analiza a datoriei publice interne este reprezentata de:

a.	efortul financiar anual
b.	suma imprumutata de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoanele fizice sau juridice de pe piata interna si ramasa de rambursat la un moment dat.
c.	valoarea determinata, atat in unitate monetara nationala cat si intr-o alta unitate monetara a altei tari, pentru efectuarea unor studii comparative la nivel international
d.	valoarea determinata prin raportarea soldului datoriei publice interne la produsul intern brut

111. Gradul de indatorare al tarii la un moment dat, ca indicator de analiza a datoriei publice interne este reprezentata de:

a.	efortul financiar anual
b.	suma imprumutata de autoritatile publice centrale, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice, de la persoanele fizice sau juridice de pe piata interna si ramasa de rambursat la un moment dat
c.	valoarea determinata, atat in unitate monetara nationala cat si intr-o alta unitate monetara a altei tari, pentru efectuarea unor studii comparative la nivel international
d.	valoarea determinata prin raportarea soldului datoriei publice interne la produsul intern brut.

112. Efortul financiar se exprima cu ajutorul mai multor indicatori, dupa cum urmeaza:

1) marimea absoluta a serviciului datoriei publice interne

2) marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice

3) volumul datoriei publice interne (marimea absoluta a datoriei interne)

4) raportul dintre serviciul datoriei publice si produsul intern brut

5) marimea medie a datoriei publice interne pe locuitor

6) raportul dintre serviciul datoriei publice si total cheltuieli publice

7) gradul de indatorare al tarii la un moment dat

8) ponderea serviciului datoriei publice in totalul cheltuielilor bugetare.

a.	1,2,4,6,8.
b.	1,2,3,4,7
c.	3,5,6,7,8
d.	2,3,5,6,7

113. Marimea absoluta a serviciului datoriei publice interne se determina dupa relatia:

a.	(SDI/PIB) x 100
b.	Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli.
c.	SDI/ populatie
d.	(SDI/Cheltuieli publice) x 100

114. Marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice exprimat in unitate monetara nationala, se determina dupa relatia:

a.	(SDI/PIB) x 100
b.	Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli
c.	SDI/ populatie.
d.	(SDI/Cheltuieli publice) x 100

115. Marimea medie pe locuitor a serviciului datoriei publice exprimat in unitate monetara a altei tari, se determina dupa relatia:

a.	(SDI/PIB) x 100
b.	Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli
c.	SDI_{um nat}/ Cs.
d.	(SDI/Cheltuieli publice) x 100

116. Gradul de indatorare a unei tari, se determina dupa relatia:

a.	(SDI/PIB) x 100
b.	Amortizarea DPI + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli
c.	SDI_{um nat}/ Cs
d.	(Soldul DI/PIB) x 100.

117. Gruparea imprumuturilor sau creditelor externe in functie de destinatie, cuprinde:

a.	credite de marfuri.
b.	credite pe termen scurt (1-2 ani)
c.	credite rambursate in cote egale
d.	credite acordate de intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma)

118. Gruparea imprumuturilor sau creditelor externe din punct de vedere al rambursarii creditelor, cuprinde:

a.	credite de marfuri
b.	credite pe termen scurt (1-2 ani)
c.	credite rambursate in cote egale.
d.	credite acordate de intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma)

119. Gruparea imprumuturilor sau creditelor externe din punct de vedere al creditorului, cuprinde:

a.	credite de marfuri
b.	credite pe termen scurt (1-2 ani)
c.	credite rambursate in cote egale
d.	credite acordate de intreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma.

120. Gradul de indatorare al unei tari fata de strainatate se exprima cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Alegeti varianta falsa.

a.	Serviciul datoriei publice externe (SDE).
b.	Marimea absoluta a datoriei publice externe
c.	Marimea medie a datoriei externe pe un locuitor
d.	Marimea raportului dintre datoria externa si produsul intern brut

121. Efortul financiar-valutar generat de datoria externa este indicat de:

a.	Serviciul datoriei publice externe (SDE).
b.	Marimea absoluta a datoriei publice externe
c.	Marimea medie a datoriei externe pe un locuitor
d.	Marimea raportului dintre datoria externa si produsul intern brut

122. Serviciul datoriei publice externe (SDE) se determina astfel:

a.	(Soldul DE/PIB) x 100
b.	Amortizarea DE + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli.
c.	DE/populatie
d.	De_{um nat}/Cs

123. Datoria publica externa exprimata in unitate monetara nationala a altui stat (USD), se determina astfel:

a) (Soldul DE/PIB) x 100

b) Amortizarea DE + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli

c) DE/populatie

d) De_um
nat/Cs;

a.	(Soldul DE/PIB) x 100
b.	Amortizarea DE + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli
c.	DE/populatie
d.	De_{um nat}/Cs.

124. Ponderea datoriei publice externe in PIB, se determina astfel:

a.	(Soldul DE/PIB) x 100.
b.	Amortizarea DE + Cheltuieli cu plata dobanzilor si alte cheltuieli
c.	DE/populatie
d.	De_{um nat}/Cs

125. Sub aspect juridic, bugetul reprezinta:

a.	un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului.
b.	corelatiile macroeconomice si, in special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut
c.	relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade
d.	este un plan financiar la nivel macroeconomic

126. Din punct de vedere al abordarii economice, bugetul reprezinta:

a.	un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului
b.	corelatiile macroeconomice si, in special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut.
c.	relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade
d.	este un plan financiar la nivel macroeconomic

127. Bugetul de stat exprima:

a.	un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului
b.	corelatiile macroeconomice si, in special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut
c.	relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei produsului intern brut, in conformitate cu politica economica, sociala si financiara ale fiecarei perioade.
d.	este un plan financiar la nivel macroeconomic

128. Principiul universalitatii este definit in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, la articolul 8, astfel:

a.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.”
b.	“Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv”
c.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.”
d.	“Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.”.

129. Principiul unitatii este definit in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, la articolul 10, astfel:

a.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.”.
b.	“Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv”.
c.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.”
d.	“Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.”

130. Principiul anualitatii este definit in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, la articolul 11, astfel:

a.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.”
b.	“Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.”.
c.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.”
d.	“Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.”

131. Principiul specilizarii este definit in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, la articolul 12, astfel:

a.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.”
b.	“Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.”
c.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.”.
d.	“Veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.”

132. Principiul publicitatii este definit in Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, la articolul 9, astfel:

a.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice.”
b.	“Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar. Toate operatiunile de incasari si plati efectuate in cursul unui an bugetar in contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv.”
c.	“Veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare.”
d.	“Sistemul bugetar este deschis si transparent, acestea realizandu-se prin: dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege.”.

133. Debugetizarea reprezinta:

a.	trecerea de la finantarea privata la cea publica
b.	o politica care consta in modificarea modului de finantare a cheltuielilor in sensul ca pentru acoperirea acestora sunt folosite si alte resurse pe langa veniturile ordinare ale statului.
c.	un proces de angajare a statului prin glisarea unor cheltuieli publice din bugetul general spre bugetele anexe si conturile speciale de trezorerie
d.	o politica care consta in modificarea modului de finantare a veniturilor in sensul ca pentru acoperirea acestora sunt folosite si alte resurse pe langa veniturile ordinare ale statului

134. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la bugetele anexe, este adevarata:

a.	sunt elaborate de intreprinderile publice cu personalitate juridica si cu larga autonomie functionala, de institutiile publice din sfera administratiei de stat, de serviciile publice care dispun de personalitate juridica si nu au caracter industrial si comercial, cum ar fi: serviciile sociale, financiare, culturale si de educatie
b.	reflecta acele operatiuni de incasari si plati efectuate de organele statului cu titlu provizoriu - fara a fi expresia unor venituri propriu-zise ale statului sau a unor cheltuieli cu caracter definitiv
c.	sunt practicate in situatii exceptionale, atunci cand guvernele sunt confruntate cu cerinta acoperirii unor cheltuieli extraordinare determinate de inarmare si desfasurarea razboaielor, pentru acoperirea unor pierderi materiale cauzate de calamitati ale naturii sau de alte necesitati deosebite
d.	sunt bugetele proprii intocmite de unele servicii publice sau institutii de stat, carora legea nu le-a atribuit in mod obligatoriu personalitate juridica.

135. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la conturile speciale de trezorerie, este adevarata:

a.	sunt elaborate de intreprinderile publice cu personalitate juridica si cu larga autonomie functionala, de institutiile publice din sfera administratiei de stat, de serviciile publice care dispun de personalitate juridica si nu au caracter industrial si comercial, cum ar fi: serviciile sociale, financiare, culturale si de educatie
b.	reflecta acele operatiuni de incasari si plati efectuate de organele statului cu titlu provizoriu - fara a fi expresia unor venituri propriu-zise ale statului sau a unor cheltuieli cu caracter definitiv.
c.	sunt practicate in situatii exceptionale, atunci cand guvernele sunt confruntate cu cerinta acoperirii unor cheltuieli extraordinare determinate de inarmare si desfasurarea razboaielor, pentru acoperirea unor pierderi materiale cauzate de calamitati ale naturii sau de alte necesitati deosebite
d.	sunt bugetele proprii intocmite de unele servicii publice sau institutii de stat, carora legea nu le-a atribuit in mod obligatoriu personalitate juridica

136. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la conturile de operatiuni monetare, este adevarata:

a.	evidentiaza contributiile guvernelor altor tari la finantarea unor cheltuieli publice din tara care le deschide, avand la baza acorduri internationale exprese
b.	inregistreaza veniturile si cheltuielile rezultate din emisiunea de moneda metalica, din operatiunile tarii cu FMI, precum si eventualele beneficii sau pierderi rezultate din schimbul valutar realizat pentru finantarea unor obiective publice.
c.	evidentiaza acele cheltuieli ce sunt acoperite pe seama unor resurse special mobilizate
d.	se refera la evidentierea veniturilor si cheltuielilor aferente unor operatiuni cu caracter industrial sau comercial, efectuate in mod ocazional de unele institutii ale statului

137. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la conturile de avans, este adevarata:

a.	evidentiaza contributiile guvernelor altor tari la finantarea unor cheltuieli publice din tara care le deschide, avand la baza acorduri internationale exprese
b.	inregistreaza veniturile si cheltuielile rezultate din emisiunea de moneda metalica, din operatiunile tarii cu FMI, precum si eventualele beneficii sau pierderi rezultate din schimbul valutar realizat pentru finantarea unor obiective publice
c.	sunt deschise pentru reflectarea avansurilor pe care Ministerul Finantelor le poate acorda diverselor institutii publice sau colectivitatilor locale, in limita creditelor bugetare aprobate.
d.	reflecta imprumuturile de trezorerie ce au o durata mai mare de 4 ani

138. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la conturile de imprumuturi si de consolidare, este adevarata:

a.	evidentiaza contributiile guvernelor altor tari la finantarea unor cheltuieli publice din tara care le deschide, avand la baza acorduri internationale exprese
b.	inregistreaza veniturile si cheltuielile rezultate din emisiunea de moneda metalica, din operatiunile tarii cu FMI, precum si eventualele beneficii sau pierderi rezultate din schimbul valutar realizat pentru finantarea unor obiective publice
c.	sunt deschise pentru reflectarea avansurilor pe care Ministerul Finantelor le poate acorda diverselor institutii publice sau colectivitatilor locale, in limita creditelor bugetare aprobate
d.	reflecta imprumuturile de trezorerie ce au o durata mai mare de 4 ani.

139. In ce se concretizeaza aplicarea principiului realitatii in elaborarea bugetului de stat:

a.	veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei economico-financiare previzibila pentru anul bugetar, astfel ca statul sa nu aibe dificultati financiare in cursul executiei bugetare.
b.	asigurarea efectuarii cheltuielilor unui stat din veniturile sale curente
c.	autorizatia parlamentara cu privire la buget nu se da “in bloc” - pentru toate veniturile si toate utilizarile bugetare- ci se aproba pe surse de provenienta a veniturilor si pe categorii de utilizari, in functie de natura si destinatia lor, a creditelor bugetare
d.	veniturile prelevate la fondul bugetar trebuie sa se despersonalizeze si sa servesca la acoperirea cheltuielilor publice privite in ansamblul lor

140. In ce se concretizeaza aplicarea principiului specializarii in elaborarea bugetului de stat:

a.	veniturile si cheltuielile inscrise in bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze reale, adica sa corespunda situatiei economico-financiare previzibila pentru anul bugetar, astfel ca statul sa nu aibe dificultati financiare in cursul executiei bugetare
b.	asigurarea efectuarii cheltuielilor unui stat din veniturile sale curente
c.	autorizatia parlamentara cu privire la buget nu se da “in bloc” - pentru toate veniturile si toate utilizarile bugetare- ci se aproba pe surse de provenienta a veniturilor si pe categorii de utilizari, in functie de natura si destinatia lor, a creditelor bugetare.
d.	veniturile prelevate la fondul bugetar trebuie sa se despersonalizeze si sa servesca la acoperirea cheltuielilor publice privite in ansamblul lor

141. Care din variantele de mai jos desemneaza un deficit bugetar:

a.	Daca >
b.	Daca =
c.	Daca <
d.	Daca =

142. Care din variantele de mai jos desemneaza un buget echilibrat:

a.	Daca >
b.	Daca =
c.	Daca <
d.	Daca =

143. Teoria bugetelor ciclice presupune:

a.	sustinerea atat a neutralitatii finantelor publice, cat si renuntarea la echilibrarea anuala a bugetului
b.	conceperea unei politici bugetare astfel incat sa realizeze o corelare intre un ansamblu de indicatori macroeconomici si nivelul deficitului bugetar
c.	trecerea la aplicarea unor programe de echilibrare pe termen lung, reflectate in intocmirea unor bugete plurianuale, echilibrate ciclic.
d.	adoptarea unei pozitii mai nuantata, teoretizand acceptarea unei descoperiri de tezaur, in anumite limite si anumite conditii; suma impasului admisibil este data de valoarea ansamblului bunurilor suplimentare obtenabile pe calea majorarii cheltuielilor publice

144. Doctrina impasului presupune:

a.	sustinerea atat a neutralitatii finantelor publice, cat si renuntarea la echilibrarea anuala a bugetului
b.	conceperea unei politici bugetare astfel incat sa realizeze o corelare intre un ansamblu de indicatori macroeconomici si nivelul deficitului bugetar
c.	trecerea la aplicarea unor programe de echilibrare pe termen lung, reflectate in intocmirea unor bugete plurianuale, echilibrate ciclic
d.	adoptarea unei pozitii mai nuantata, teoretizand acceptarea unei descoperiri de tezaur, in anumite limite si anumite conditii; suma impasului admisibil este data de valoarea ansamblului bunurilor suplimentare obtenabile pe calea majorarii cheltuielilor publice.

145. Metodele clasice de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt:

Alegeti varianta falsa.

a.	Metoda de planificare, programare si bugetizare (P.P.B.S - Planned Programmed Budgeting System.
b.	metoda automata sau a penultimei
c.	metoda majorarii sau a diminuarii
d.	metoda evaluarii directe

146. Care din variantele de mai jos, referitoare la metoda automata de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare, este adevarata:

a.	presupune identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta de la buget pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor solutiilor propuse pentru realizarea obiectivului si determinarea marimii creditelor bugetare ce trebuie inscrise anual in buget
b.	potrivit acesteia, se iau drept baza la intocmirea bugetului pentru anul urmator (t +1), veniturile si cheltuielile penultimului an (t -1), an al carui exercitiu a fost incheiat.
c.	consta in aceea ca se iau in calcul rezultatele exercitiilor bugetare pe un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi premergatori anului pentru care se intocmeste proiectul de buget, pe baza carora se determina ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor si cheltuielilor bugetare si acest ritm se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor anului bugetar in curs
d.	presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli

147. Care din variantele de mai jos, referitoare la metoda majorarii (diminuarii) privind dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, este adevarata:

a.	presupune identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta de la buget pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor solutiilor propuse pentru realizarea obiectivului si determinarea marimii creditelor bugetare ce trebuie inscrise anual in buget
b.	potrivit acesteia, se iau drept baza la intocmirea bugetului pentru anul urmator (t +1), veniturile si cheltuielile penultimului an (t -1), an al carui exercitiu a fost incheiat
c.	consta in aceea ca se iau in calcul rezultatele exercitiilor bugetare pe un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi premergatori anului pentru care se intocmeste proiectul de buget, pe baza carora se determina ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor si cheltuielilor bugetare si acest ritm se aplica asupra veniturilor si cheltuielilor anului bugetar in curs.
d.	presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli

148. Care din variantele de mai jos, referitoare la metoda managementului prin obiective (M.B.O- Management by objectives) privind dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, este adevarata:

a.	presupune identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta de la buget pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor solutiilor propuse pentru realizarea obiectivului si determinarea marimii creditelor bugetare ce trebuie inscrise anual in buget
b.	fiecare gestionar de resurse publice defineste propriile obiective contribuind, astfel, la realizarea finalitatilor propuse.
c.	aplicarea metodei presupune o multitudine de programe alternative, grupate in asa-numitele decizii-pachet
d.	metoda cuprinde patru faze, si anume: studiul, decizia, executia si controlul si se bazeaza pe folosirea tehnicilor de analiza si calcul, de previziune, organizare si gestiune

149. Care din variantele de mai jos, referitoare la metoda baza bugetara zero (Z.B.B - Zero Base Budgeting) privind dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, este adevarata:

a.	presupune identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta de la buget pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor solutiilor propuse pentru realizarea obiectivului si determinarea marimii creditelor bugetare ce trebuie inscrise anual in buget
b.	fiecare gestionar de resurse publice defineste propriile obiective contribuind, astfel, la realizarea finalitatilor propuse
c.	aplicarea metodei presupune o multitudine de programe alternative, grupate in asa-numitele decizii-pachet.
d.	metoda cuprinde patru faze, si anume: studiul, decizia, executia si controlul si se bazeaza pe folosirea tehnicilor de analiza si calcul, de previziune, organizare si gestiune

150. Care din variantele de mai jos, referitoare la metoda rationalizarii optiunilor bugetare, (R.C.B. - La Rationalisation des Choix Budgetaires) privind dimensionarea veniturilor si cheltuielilor bugetare, este adevarata:

a.	presupune identificarea si cuantificarea obiectivelor ce urmeaza a se finanta de la buget pe termen lung, estimarea costurilor si avantajelor solutiilor propuse pentru realizarea obiectivului si determinarea marimii creditelor bugetare ce trebuie inscrise anual in buget
b.	fiecare gestionar de resurse publice defineste propriile obiective contribuind, astfel, la realizarea finalitatilor propuse
c.	aplicarea metodei presupune o multitudine de programe alternative, grupate in asa-numitele decizii-pachet
d.	metoda cuprinde patru faze, si anume: studiul, decizia, executia si controlul si se bazeaza pe folosirea tehnicilor de analiza si calcul, de previziune, organizare si gestiune.

151. Care sunt cele doua sisteme de stabilire a operatiunilor bugetare ale unui an?

a.	sistemul de gestiune si sistemul de exercitiu.
b.	sistemul de gestiune si sistemul de planificare
c.	sistemul de exercitiu si sistemul de planificare
d.	sistemul de autorizare si sistemul de planificare

152. Care din urmatoarele metode nu este o metoda moderna de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare?

a.	metoda de planificare, programare, bugetizare
b.	metoda bazei bugetare zero
c.	metoda rationalizarii optiunilor bugetare
d.	metoda automata.

153. Care din urmatoarele metode este o metoda clasica de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare?

a.	metoda de planificare, programare, bugetizare
b.	metoda de reevaluare a optiunilor bugetare
c.	metoda bazei bugetare zero
d.	metoda evalarii directe.

154. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu procesul bugetar:

a.	reprezinta decizia de colectare a veniturilor si repartizarea acestora pentru finantarea cheltuielilor;
b.	are un caracter ciclic;
c.	reprezinta activitatea desfasurata de institutiile publice, organele ierarhic superioare si ministerele in legatura cu elaborarea proiectului bugetar de stat si a celorlalte bugete, aprobarea proiectului de buget, executia bugetara;
d.	reprezinta ansamblu de operatiuni care se succed anual si privesc elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale, executia curenta a bugetului, incheierea si aprobarea contului de executie bugetara, precum si controlul bugetar.

155. Pana la ce data se supune aprobarii contul de incheiere a executiei bugetului local:

a.	31 martie a anului urmator
b.	15 mai a anului urmator
c.	31 mai a anului urmator
d.	1 iulie a anului urmator.

156. Prin ce se caracterizeaza sistemul de gestiune:

a.	prin existenta unei perioade de 3-6 luni de la expirarea anului bugetar pana la incheierea contului de exercitiu bugetar;
b.	continuarea in anul urmator a procesului bugetar pe o perioada de 3 luni;
c.	interzice reportul veniturilor si al cheltuielilor de la un an la altul.
d.	permite reportul creditelor bugetare de la un exercitiu la altul

157. Sunt etape in executia cheltuielilor publice :

a.	angajarea.
b.	negocierea
c.	ordonarea
d.	distribuirea

158. Intocmirea bugetului de stat se face de catre:

a.	comisia de buget si finante a camerei deputatilor;
b.	comisiile reunite de buget si finante ale celor doua camere;
c.	Guvern;
d.	Ministerul Finantelor Publice.

159. Masurile fiscale aprobate pin legi bugetare se stabilesc:

a.	pe 5 ani ;
b.	pe 3 ani.
c.	anual;
d.	lunar

160. Depunerea proiectelor de bugete de catre Ministerul Finantelor Publice la Guvern se face pana la :

a.	1 iunie
b.	1 mai
c.	30 septembrie.
d.	1 august

161. Sunt etape in executia cheltuielilor publice :

a.	angajarea, lichidarea.
b.	negocierea, plata;
c.	ordonarea, emiterea;
d.	negocierea, emiterea

162. Operatiunile ce compun procesul bugetar poarta amprenta specificului national al cadrului legislativ si administrativ in care se deruleaza, dar prezinta si o serie de trasaturi comune, astfel acesta este un proces:

Alegeti varianta falsa.

a.	predominant social-economic.
b.	complex
c.	de larg impact public
d.	de decizie

163. Intocmirea proiectului legii bugetare se realizeaza de catre organisme diferite, in diferite tari, in functie de competentele stabilite de lege in ce priveste initiativa bugetara, astfel:

Alegeti varianta falsa.

a.	sistemul initiativei guvernamentale
b.	sistemul mixt - al initiativei prezidentiale si guvernamentale.
c.	sistemul initiativei prezidentiale
d.	sistemul mixt - al initiativei parlamentare si guvernamentale

164. Sistemul bugetar romanesc este un sistem:

a.	sistemul initiativei guvernamentale
b.	sistemul mixt - al initiativei prezidentiale si guvernamentale
c.	sistemul initiativei prezidentiale
d.	sistemul mixt - al initiativei parlamentare si guvernamentale.

165. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la prima etapa in aprobarea bugetului, este adevarata:

a.	prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora
b.	examinarea proiectului bugetului, a raportului Guvernului si a proiectului legii bugetare anuale se realizeaza de catre comisiile permanente ale Parlamentului (structurate pe domenii de activitate) si apoi analiza si aprobarea in comisia de specialitate a legislativului, adica cea de buget-finante ale fiecarei camere.
c.	reprezentantul Guvernului prezinta expunerea de motive vizand elaborarea proiectului bugetului de stat si a legii bugetare anuale, continutul acestor proiecte si situatia economico-financiara a tarii
d.	dupa promulgarea de catre Presedinte, legea privind bugetul se publica in buletinul oficial al tarii, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe durata anului bugetar

166. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la prima etapa in aprobarea bugetului, este adevarata:

a.	prin legile bugetare anuale se prevad si se aproba creditele bugetare pentru cheltuielile fiecarui exercitiu bugetar, precum si structura functionala si economica a acestora
b.	examinarea proiectului bugetului, a raportului Guvernului si a proiectului legii bugetare anuale se realizeaza de catre comisiile permanente ale Parlamentului (structurate pe domenii de activitate) si apoi analiza si aprobarea in comisia de specialitate a legislativului, adica cea de buget-finante ale fiecarei camere
c.	reprezentantul Guvernului prezinta expunerea de motive vizand elaborarea proiectului bugetului de stat si a legii bugetare anuale, continutul acestor proiecte si situatia economico-financiara a tarii.
d.	dupa promulgarea de catre Presedinte, legea privind bugetul se publica in buletinul oficial al tarii, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe durata anului bugetar

167. Angajarea, ca etapa in executia partii de cheltuieli a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu realizarea furnizarii lucrarii sau a serviciului prestat in favoarea statului, in functie de care se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata
b.	emiterea unui ordin de plata sau a unei dispozitii de plata prin care, pe baza evaluarii realizate prin lichidare, se dispune plata in favoarea unui tert indreptatit la aceasta
c.	operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de persoanele indreptatite
d.	asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fizice sau juridice o anumita suma de bani repartizata din bugetul de stat.

168. Lichidarea, ca etapa in executia partii de cheltuieli a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se verifica si se constata realitatea in legatura cu realizarea furnizarii lucrarii sau a serviciului prestat in favoarea statului, in functie de care se stabileste cuantumul platii ce urmeaza a fi efectuata.
b.	emiterea unui ordin de plata sau a unei dispozitii de plata prin care, pe baza evaluarii realizate prin lichidare, se dispune plata in favoarea unui tert indreptatit la aceasta
c.	operatiunea prin care are loc stingerea obligatiei banesti a statului fata de persoanele indreptatite
d.	asumarea de catre un organism public a obligatiei de a plati unei terte persoane fizice sau juridice o anumita suma de bani repartizata din bugetul de stat

169. Asezarea impozitelor, ca etapa in executia partii de venituri a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat de o persoana fizica sau juridica
b.	inscrierea cuantumului impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie, pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat
c.	stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fata de bugetul de stat
d.	stabilirea obiectului impunerii, la constatarea existentei materiei impozabile, precum si la evaluarea marimii acesteia.

170. Lichidarea, ca etapa in executia partii de venituri a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat de o persoana fizica sau juridica.
b.	inscrierea cuantumului impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie, pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat
c.	stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fata de bugetul de stat
d.	stabilirea obiectului impunerii, la constatarea existentei materiei impozabile, precum si la evaluarea marimii acesteia

171. Emiterea titlului de percepere a impozitului, ca etapa in executia partii de venituri a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat de o persoana fizica sau juridica
b.	inscrierea cuantumului impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie, pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat.
c.	stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fata de bugetul de stat
d.	stabilirea obiectului impunerii, la constatarea existentei materiei impozabile, precum si la evaluarea marimii acesteia

172. Perceperea propriu-zisa a impozitului, ca etapa in executia partii de venituri a bugetului de stat, reprezinta:

a.	operatiunea prin care se determina cuantumul impozitului datorat de o persoana fizica sau juridica
b.	inscrierea cuantumului impozitului datorat, calculat prin operatiunea de lichidare anterioara, intr-un act sau dispozitie, pe baza careia se autorizeaza perceperea sa ca venit al bugetului de stat
c.	stingerea obligatiilor fiscale ale persoanelor fata de bugetul de stat.
d.	stabilirea obiectului impunerii, la constatarea existentei materiei impozabile, precum si la evaluarea marimii acesteia

173. Controlul executiei bugetului de stat se exercita de o seama de organe imputernicite, fiind de natura:

Alegeti varianta falsa.

a.	politica
b.	jurisdictionala
c.	administrativa
d.	economica.

174. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la controlul jurisdictional, este adevarata:

a.	se exercita de catre Parlament, prin dezbaterea si aprobarea proiectelor de buget si a contului general anual de executie a bugetului, impreuna cu anexele sale
b.	se efectueaza de organele specializate ale statului in vederea stabilirii raspunderii juridice a subiectilor, in cazul administrarii si gestionarii defectuoase a fondurilor publice.
c.	include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor, cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice, sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum aceste credite sunt consumate de catre subordonati si a controlului intern
d.	include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale Guvernului, cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice, sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum aceste credite sunt consumate de catre subordonati si a controlului intern

175. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la controlul administrativ, este adevarata:

a.	se exercita de catre Parlament, prin dezbaterea si aprobarea proiectelor de buget si a contului general anual de executie a bugetului, impreuna cu anexele sale
b.	se efectueaza de organele specializate ale statului in vederea stabilirii raspunderii juridice a subiectilor, in cazul administrarii si gestionarii defectuoase a fondurilor publice
c.	include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale Ministerului Finantelor, cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice, sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum aceste credite sunt consumate de catre subordonati si a controlului intern.
d.	include atat controlul exercitat de organele de specialitate ale Guvernului, cat si controlul realizat in interiorul fiecarei institutii publice, sub forma controlului ierarhic exercitat de ordonatorii principali de credite asupra modului cum aceste credite sunt consumate de catre subordonati si a controlului intern

176. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la functia trezoreriei de casier public, este adevarata:

a.	gestioneaza datoria publica, respectiv operatiunile de luare a imprumuturilor de catre buget pentru finantarea deficitului bugetar, de plati in contul serviciului datoriei publice, precum si de refinantare a datoriei publice, avand ca obiective principale mentinerea imprumuturilor in limita autorizatiei parlamentare si minimizarea costului datoriei publice
b.	presupune existenta unei distinctii intre echilibrul bugetar si echilibrul trezoreriei
c.	trezoreria are numeroase misiuni de autoritate publica in sectoarele financiar si economic: vegheaza impreuna cu Banca Centrala, la buna functionare a institutiilor de credit, este actionar si gestionar al proprietatii publice etc
d.	gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati si sincronizarea acestora.

177. Care din afirmatiile de mai jos, referitoare la functia trezoreriei de mandatar al puterii publice, este adevarata:

a.	gestioneaza datoria publica, respectiv operatiunile de luare a imprumuturilor de catre buget pentru finantarea deficitului bugetar, de plati in contul serviciului datoriei publice, precum si de refinantare a datoriei publice, avand ca obiective principale mentinerea imprumuturilor in limita autorizatiei parlamentare si minimizarea costului datoriei publice
b.	presupune existenta unei distinctii intre echilibrul bugetar si echilibrul trezoreriei
c.	trezoreria are numeroase misiuni de autoritate publica in sectoarele financiar si economic: vegheaza impreuna cu Banca Centrala, la buna functionare a institutiilor de credit, este actionar si gestionar al proprietatii publice etc.
d.	gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati si sincronizarea acestora

178. Care din urmatoarele categorii de resurse nu este utilizata pentru echilibrarea trezoreriei:

a.	avansurile acordate de banca de emisiune
b.	emisiunea bonurilor de tezaur
c.	utilizarea fondurilor corespondentilor
d.	fondurile acordate de organisme financiare internationale.

179. Bonurile de tezaur reprezinta:

a.	inscrisuri ale imprumuturilor pe termen scurt si mediu.
b.	unul din elementele esentiale ale politicii de economisire, regimul lor de emisiune variind in functie de obiectivele urmarite
c.	bonurile cumparate de diferitele institutii financiare, banci care doresc sa-si inscrie valoarea lor intr-un cont girat de Banca Centrala
d.	proportia stabilita de autoritatea monetara, ca procentaj din disponibilitatile bancilor, care poate fi plasata in bonuri de tezaur

180. Bonurile in formular reprezinta:

a.	inscrisuri ale imprumuturilor pe termen scurt si mediu
b.	unul din elementele esentiale ale politicii de economisire, regimul lor de emisiune variind in functie de obiectivele urmarite.
c.	bonurile cumparate de diferitele institutii financiare, banci care doresc sa-si inscrie valoarea lor intr-un cont girat de Banca Centrala
d.	proportia stabilita de autoritatea monetara, ca procentaj din disponibilitatile bancilor, care poate fi plasata in bonuri de tezaur

181. Bonurile in cont curent reprezinta:

a.	inscrisuri ale imprumuturilor pe termen scurt si mediu
b.	unul din elementele esentiale ale politicii de economisire, regimul lor de emisiune variind in functie de obiectivele urmarite
c.	bonurile cumparate de diferitele institutii financiare, banci care doresc sa-si inscrie valoarea lor intr-un cont girat de Banca Centrala.
d.	proportia stabilita de autoritatea monetara, ca procentaj din disponibilitatile bancilor, care poate fi plasata in bonuri de tezaur

182. Dubla impunere internationala reprezinta:

a.	supunerea indirecta la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite.	c.	supunerea directa la impozit a aceleiasi materii impozabile la mai multe impozite din cadrul unui stat, in aceeasi perioada de timp
b.	supunerea directa la impozit a aceleiasi materii impozabile si pentru aceeasi perioada de timp, de catre doua autoritati fiscale din tari diferite	d.	supunerea indirecta la impozit a aceleiasi materii impozabile la mai multe impozite din cadrul unui stat, in aceeasi perioada de timp

183. Dubla impunere juridica internationala poate aparea numai in cazul:

a.	impozitelor indirecte	c.	impozitelor pe consum
b.	impozitelor pe profit, venituri si cheltuieli	d.	impozitelor directe

184.

In cazul impozitelor indirecte, nu se pune problema dublei impuneri, deoarece:

a.	cetatenii unui stat, atunci cand se afla pe teritoriul altui stat, nu suporta in calitate de cumparatori aceleasi impozite indirecte ca si cetatenii statului respectiv	c.	cetatenii unui stat, atunci cand se afla pe teritoriul altui stat, suporta in calitate de cumparatori aceleasi impozite indirecte ca si cetatenii statului respectiv
b.	cetatenii unui stat, atunci cand se afla pe teritoriul altui stat, suporta in calitate de cumparatori aceleasi impozite directe ca si cetatenii statului respectiv	d.	cetatenii unui stat, atunci cand se afla pe teritoriul altui stat, nu suporta in calitate de cumparatori aceleasi impozite directe ca si cetatenii statului respectiv

185.

Manifestarea dublei impuneri juridice internationale se afla intr-o stransa relatie cu:

a.	interesele unor tari de a aplica anumite cote aditionale de impozite in favoarea bugetelor lor, ca o parghie economica de stimulare sau franare a unor activitati economice generatoare de venituri;	c.	particularitatile sistemelor de impunere si politicile comerciale promovate de fiecare tara in parte;
b.	interesele unor tari de a aplica anumite cote reduse de impozite in favoarea bugetelor lor, ca o parghie economica de stimulare sau franare a unor activitati economice generatoare de venituri;	d.	criteriile in functie de care se face asieta fiscala intr-o tara sau alta.

186. Enumerati care sunt criteriile in functie de care poate fi apreciata dubla impunere juridica internationala:

a.	Criteriul nationalitatiiCriteriului rezidentei, Criteriului teritorialitatii	c.	Criteriul cetatenieiCriteriului rezidentei, Criteriul domiciliului contribuabilului
b.	Criteriul nationalitatii, Criteriul cetatenieiCriteriului domiciliul contribuabilului	d.	Criteriul cetatenieiCriteriului rezidentei, Criteriului originii veniturilor, Criteriul teritorialitatii

187. Structura modelului de conventie OCDE cuprinde:

a.	articole si comentarii	c.	articole, rezerve si comentarii
b.	rezerve si observatii	d.	articole, comentarii, rezerve si observatii

188. Care este categoria de venituri

a.	venituri din servicii profesionale independente	c.	venituri din beneficiile intreprinderii
b.	venituri din profesii dependente	d.	venituri din castiguri de capital

189. Metoda scutirii(exonerarii) totale presupune ca:

a.	insumarea venitului realizat in strainatate cu cel obtinut in tara de resedinta are drept scop stabilirea cotei progresive cu care va fi impus venitul intern.	c.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta
b.	venitul realizat in strainatate de rezidentul unui stat si care a fost supus impunerii acolo, nu se mai include in venitul impozabil in tara de resedinta.	d.	veniturile realizate de rezidentul unei tari intr-o tara straina si supus impunerii in tara respectiva se deduc partial din venitul impozabil global, care in tara de resedinta are in vedere totalitatea veniturilor obtinute de contribuabil

190. Metoda scutirii(exonerarii) progresive presupune ca:

a.	veniturile realizate de rezidentul unei tari intr-o tara straina si supus impunerii in tara respectiva se deduc progresiv din venitul impozabil global, care in tara de resedinta are in vedere totalitatea veniturilor obtinute de contribuabil	c.	are loc o impunere separata a veniturilor, in fiecare tara semnatara a conventiei, dar in contextul progresivitatii impunerii
b.	impozitul platit in strainatate se deduce progresiv din impozitul calculat in tara de resedinta, indiferent de marimea acestuia.	d.	impozitul platit in strainatate se deduce integral din impozitul calculat in tara de resedinta, indiferent de marimea acestuia.

191. Creditarea (imputarea) ordinara consta in aceea ca:

a.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta, insa numai pana la limita impozitului intern ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obtinut in strainatate	c.	impozitul platit tarii de rezidenta pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta, insa numai pana la limita impozitului intern ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obtinut in strainatate
b.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de straina, insa numai pana la limita impozitului intern ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obtinut in strainatate	d.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce indirect din impozitul total calculat in tara de resedinta, numai pana la limita impozitului ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obtinut in strainatate

192. Creditarea (imputarea) totala consta in aceea ca:

a.	impozitul platit tarii rezidente pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre nerezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta	c.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce integral din impozitul total calculat in tara de resedinta
b.	impozitul platit tarii de resedinta pentru venitul realizat in tara straina, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta	d.	impozitul platit tarii straine pentru venitul realizat pe teritoriul acesteia, de catre rezidentul altei tari, se deduce direct din impozitul total calculat in tara de resedinta, insa numai pana la limita impozitului intern ce s-ar datora pentru un venit egal cu cel obtinut in strainatate

193. Enumerati trei impozite si taxe locale:

impozitul pe spectacole, taxa hoteliera,

taxe speciale

impozitul pe cladiri, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, taxe de timbru

taxa pe teren, taxa pe valoarea adaugata, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

impozitul pe teren, taxa pe cladiri, taxe speciale de consum

194. In cazul unui apartament amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie se reduce cu :

a.	20%	c.	0,25%
b.	0.10	d.	1,5%

195. Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual:

a.	in patru rate egale, pana la datele de 31 martie, 30 iunie, 30 septembrie si 30 noiembrie	c.	in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv
b.	pana la data de 30 iunie inclusiv	d.	in trei rate egale, pana la datele de 31 martie, 30 iunie si 30 septembrie

196. Impozitarea veniturilor din transferul proprietatilor imobiliare este in conexiune cu acceptiunea notiunii de transfer de proprietate imobiliara iar impozitarea se face diferentiat in functie de:

a.	categoria de proprietate imobiliara, cota progresiva aplicabila si durata de detinere	c.	categoria de proprietate imobiliara si perioada de dobandire
b.	categoria de proprietate imobiliara si perioada de dobandire numai in cazul terenurilor cu valoare sub 300.000 lei	d.	categoria de proprietate imobiliara si perioada de dobandire de pana la 3 ani

197. Veniturile din investii cuprind:

a.	venituri impozabile din dobanzi, venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare, venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice	c.	dividende, venituri impozabile din dobanzi, venituri din activitati dependente
b.	venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen fara contract, , venituri din insolventa sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice si venituri din dividende	d.	dividende, venituri impozabile din dobanzi, venituri din activitati independente

198. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a.	o cheltuiala deductibila egala cu 30% din venitul brut si contributiile sociale obligatorii platite	c.	o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut
b.	o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut si contributiile sociale obligatorii platite	d.	o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut si contributiile sociale obligatorii platite

199. Veniturile din activitati independente sunt definite ca fiind:

a.	venituri din activitati dependente, venituri din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala	c.	veniturile din fapte de comert, prestari de servicii, din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, desfasurate in mod independent, in conditiile legii si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala
b.	veniturile din fapte de comert, prestari de servicii, din practicarea unei meserii, venituri din profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala	d.	veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, venituri din dobanzi si venituri din cedarea folosintei bunurilor

200. Contribuabilii platitori ai impozitului pe venit sunt urmatorii:

a.	persoanele fizice nerezidente pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta, persoanele fizice rezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitului salarial net din aceasta activitate dependenta si persoanele fizice rezidente pentru alte venituri, care se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final	c.	persoanele fizice rezidente, persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitului salarial net din aceasta activitate dependenta si persoanele fizice rezidente pentru alte venituri
b.	persoanele fizice rezidente pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuibil sediului permanent, persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitului salarial net din aceasta activitate dependenta si persoanele fizice nerezidente pentru alte venituri, care se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final	d.	persoanele fizice rezidente pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuibil sediului permanent, persoanele fizice rezidente care desfasoara activitati dependente in Romania pentru venitului salarial net din aceasta activitate dependenta si persoanele fizice nerezidente pentru alte venituri, care se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final

201. Microintreprinderea este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

a) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

b) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

c) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

202. Sunt scutiti de la plata impozitului pe profit:

a.	trezoreria statului, organizatiile non profit, fondul de garantare	c.	fondul de garantare a pensiilor private, banca nationala a Romaniei, trezoreria statului
b.	fundatiile starine, institutiile de invatamant superior, institutiile publice	d.	institutiile publice, fundatiile, fondul de compensare a investitorilor

203. Caracteristica societatilor de persoane este faptul ca:

a.	este usor de determinat delimitarea patrimoniul societatii de averea asociatilor	c.	este dificila o distinctie a averii fiecareia dintre persoanele asociate de patrimoniul societatii si impunerea veniturilor societatii de persoane se face separat pe fiecare categorie de venituri
b.	este dificila o distinctie a averii fiecareia dintre persoanele asociate de patrimoniul societatii, impunerea veniturilor societatii de persoane urmand adesea regimul aplicat persoanelor fizice	d.	este usor de stabilit averea fiecarui asociat precum si raspunderea materiala a acestora fata de actele si faptele savarsite de societate

204. Impozitele si taxele indirecte cunosc urmatoarele forme de manifestare:

a.	taxe locale de consum, accize, taxe vamale, taxa pe valoarea adaugata	c.	taxe generale de consumatie, monopoluri nefiscale, taxe vamale, alte taxe
b.	taxe de consum, monopoluri fiscale, taxe vamale, alte taxe directe	d.	taxa pe valoarea adaugata, monopoluri vamale, taxe vamale, alte taxe

205. Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat:

a.	numai asupra productiei si asupra comertului cu ridicata a unor marfuri	c.	numai asupra comertului cu ridicata si asupra comertului cu amanuntul a unor marfuri
b.	atat asupra productiei, cat si asupra comertului cu ridicata si cu amanuntul a unor marfuri	d.	numai asupra productiei si comertului cu ridicata, fie numai asupra comertului cu amanuntul

206. Taxele vamale se incaseaza de stat la:

a.	importul, exportul sau tranzitul marfurilor dintr-o tara in alta	c.	numai la importul marfurilor dintr-o tara in alta
b.	numai la importul sau tranzitul marfurilor dintr-o tara in alta	d.	pentru marfurile care trec granitele tarii respective

207. Dupa modul de percepere, taxele vamale pot fi:

a.	ad valorem, specifice si mixte	c.	preferentiale, mixte si specifice
b.	autonome, ad valorem si mixte	d.	ad valorem, conventionale si mixte

208. Din punct de vedere al nivelului lor, al modului de fixare, taxele vamale sunt:

a.	conventionale, specifice, preferentiale, de retorsiune	c.	conventionale, autonome, specifice, mixte
b.	preferentiale, de retorsiune, ad valorem, conventionale	d.	conventionale, autonome, preferentiale, de retorsiune

209. Dupa natura lor, taxele generale pot fi clasificate astfel:

a.	taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare, taxe de administratie	c.	taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare, taxe de administratie
b.	taxe judecatoresti, taxe de notariat, taxe consulare, taxe de inregistrare	d.	taxe judecatoresti, taxe de timbru, taxe consulare, taxe de administratie

210. Persoana impozabila cu regim mixt este:

a.	persoana impozabila care nu realizeaza operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere.	c.	persoana impozabila care urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere.
b.	persoana impozabila care realizeaza sau urmeaza sa realizeze atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere.	d.	persoana impozabila care realizeaza atat operatiuni care dau drept de deducere, cat si operatiuni care nu dau drept de deducere.

211. Persoana partial impozabila este:

a.	persoana care realizeaza numai operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.	c.	persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila, cat si operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila.
b.	persoana care realizeaza atat operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila, cat si operatiuni pentru care nu are calitatea de persoana impozabila.	d.	persoana care realizeaza numai operatiuni pentru care are calitatea de persoana impozabila.

212. Care este data pana la care persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal competent, la inceputul fiecarui an fiscal, pro-rata provizorie care va fi aplicata in anul respectiv, precum si modul de determinare a acesteia?

a.	cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie inclusiv	c.	cel mai tarziu pana la data de 15 ianuarie inclusiv
b.	cel mai tarziu pana la data de 20 ianuarie inclusiv	d.	pana la data de 31 ianuarie inclusiv

213. Enumerati un regim special de scutire in cazul TVA

a.	regimul special de scutire pentru IMM	c.	Regimul special pentru persoanele neimpozabile nestabilite care presteaza servicii electronice persoanelor impozabile
b.	regimul special de scutire pentru firmele de turism	d.	Regimul special pentru aurul de investitii

1. ANS: C

2. ANS: A

3. ANS: A

4. ANS: B

5. ANS: C

6. ANS: D

7. ANS: B

8. ANS: C

9. ANS: A

10. ANS: A

11. ANS: B

12. ANS: D

13. ANS: B

14. ANS: B

15. ANS: A

16. ANS: B

17. ANS: C

18. ANS: B

19. ANS: A

20. ANS: C

21. ANS: A

22. ANS: A

23. ANS: D

24. ANS: D

25. ANS: A

26. ANS: B

27. ANS: D

28. ANS: B

29. ANS: A

30. ANS: C

31. ANS: A

32. ANS: C

33. ANS: C

34. ANS: B

35. ANS: D

36. ANS: B

37. ANS: D

38. ANS: C

39. ANS: A

40. ANS: C

41. ANS: B

42. ANS: A

43. ANS: D

44. ANS: C

45. ANS: A

46. ANS: D

47. ANS: C

48. ANS: A

49. ANS: B

50. ANS: A

51. ANS: C

52. ANS: B

53. ANS: D

54. ANS: C

55. ANS: B

56. ANS: D

57. ANS: B

58. ANS: A

59. ANS: B

60. ANS: D

61. ANS: C

62. ANS: B

63. ANS: A

64. ANS: B

65. ANS: A

66. ANS: B

67. ANS: A

68. ANS: A

69. ANS: B

70. ANS: C

71. ANS: D

72. ANS: A

73. ANS: B

74. ANS: C

75. ANS: B

76. ANS: C

77. ANS: B

78. ANS: C

79. ANS: D

80. ANS: B

81. ANS: A

82. ANS: B

83. ANS: C

84. ANS: D

85. ANS: C

86. ANS: D

87. ANS: B

88. ANS: A

89. ANS: D

90. ANS: A

91. ANS: C

92. ANS: D

93. ANS: A

94. ANS: B

95. ANS: C

96. ANS: A

97. ANS: B

98. ANS: D

99. ANS: A

100. ANS: D

101. ANS: B

102. ANS: B

103. ANS: A

104. ANS: A

105. ANS: C

106. ANS: D

107. ANS: B

108. ANS: C

109. ANS: A

110. ANS: B

111. ANS: D

112. ANS: A

113. ANS: B

114. ANS: C

115. ANS: C

116. ANS: D

117. ANS: A

118. ANS: C

119. ANS: D

120. ANS: A

121. ANS: A

122. ANS: B

123. ANS: D

124. ANS: A

125. ANS: A

126. ANS: B

127. ANS: C

128. ANS: D

129. ANS: A

130. ANS: B

131. ANS: C

132. ANS: D

133. ANS: B

134. ANS: D

135. ANS: B

136. ANS: B

137. ANS: C

138. ANS: D

139. ANS: A

140. ANS: C

141. ANS: C

142. ANS: B

143. ANS: C

144. ANS: D

145. ANS: A

146. ANS: B

147. ANS: C

148. ANS: B

149. ANS: C

150. ANS: D

151. ANS: A

152. ANS: D

153. ANS: D

154. ANS: D

155. ANS: D

156. ANS: C

157. ANS: A

158. ANS: D

159. ANS: B

160. ANS: C

161. ANS: A

162. ANS: A

163. ANS: B

164. ANS: D

165. ANS: B

166. ANS: C

167. ANS: D

168. ANS: A

169. ANS: D

170. ANS: A

171. ANS: B

172. ANS: C

173. ANS: D

174. ANS: B

175. ANS: C

176. ANS: D

177. ANS: C

178. ANS: D

179. ANS: A

180. ANS: B

181. ANS: C

182. ANS: B

183. ANS: D

184. ANS: C

185. ANS: A

186. ANS: A

187. ANS: D

188. ANS: A

189. ANS: B

190. ANS: C

191. ANS: A

192. ANS: C

193. ANS: A

194. ANS: B

195. ANS: C

196. ANS: C

197. ANS: A

198. ANS: D

199. ANS: B

200. ANS: B

201. ANS: D

202. ANS: C

203. ANS: B

204. ANS: C

205. ANS: B

206. ANS: A

207. ANS: B

208. ANS: D

209. ANS: A

210. ANS: B

211. ANS: C

212. ANS: A

213. ANS: D

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:

Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:

TESTE GRILA PENTRU DISCIPLINA BAZELE CONTABILITATII [economie]
Sisteme informatice integrate exemple de teste-grila pentru pregatirea examenului [informatica]
Credit si banci - teste grila [economie]
Teste grila cartografie [geografie]
Farmacocinetica generala - TESTE GRILA [medicina]
Psihologie Organizationala: Exemple de teste-grila [psihologie]
Teste grila managementul dezvoltarii durabile - conceptul si dimensiunile dezvoltarii durabile [management]

Administratie	Alimentatie	Arta cultura	Asistenta sociala	Astronomie
Biologie	Chimie	Comunicare	Constructii	Cosmetica
Desen	Diverse	Drept	Economie	Engleza
Filozofie	Fizica	Franceza	Geografie	Germana
Informatica	Istorie	Latina	Management	Marketing
Matematica	Mecanica	Medicina	Pedagogie	Psihologie
Romana	Stiinte politice	Transporturi	Turism

Teste grila economie

Cursuri

Proiecte

Cauta referat