Piata monetara – test grila

Majoritatea masei monetare dintr-o economie se prezinta sub forma de:

numerar;

moneda scripturala;

rezerva a bancilor;

aur;

valuta.

Atunci cand un elev primeste alocatia de sprijin pentru copii, banii indeplinesc

functia de:

mijloc de plata;

mijloc de schimb;

etalon monetar;

rezerva;

nici una din variantele de mai sus.

Daca un individ depune bani la banca, atunci:

masa monetara scade;

numerarul si masa scripturala cresc;

numerarul in circulatie ramane constant, iar masa scripturala scade;

masa scripturala creste, iar numerarul in circulatie scade;

rezervele bancii scad.

Daca un individ imprumuta bani de la banca, atunci:

masa monetara scade;

numerarul si masa scripturala cresc;

numerarul in circulatie ramane constant, iar masa scripturala scade;

masa scripturala scade, iar numerarul in circulatie creste;

rezervele bancii cresc.

Rata dobanzii active:

este mai mica decat rata dobanzii pasive;

reprezinta rata dobanzii pe care banca o plateste deponentilor;

este mai mare decat rata dobanzii pasive;

este sinonima cu profitul bancar;

nici una din variantele de mai sus.

Profitul bancar:

este sinonim cu venitul bancar;

este mai mare decat castigul bancar;

este egal cu diferenta dintre dobanda incasata si cea platita;

este mai mic decat castigul bancar;

este invers proportional cu durata plasamentului.

Intr-o economie, masa monetara este egala cu 120 miliarde u.m., iar volumul valoric al tranzactiilor este de 2000 miliarde u.m. In aceste conditii, viteza de rotatie a banilor este:

16.66;

0,06;

12;

2120;

nici una din variantele de mai sus.

Daca viteza de rotatie a banilor se dubleaza, preturile scad cu 20% si masa monetara creste cu 50%, atunci nivelul bunurilor si serviciilor produse la care exista echilibrul masei monetare:

creste cu 275%;

se dubleaza;

creste cu 20%;

scade la mai putin de jumatate;

creste cu 33,3%.

Volumul valoric al bunurilor creste de trei ori, in timp ce viteza de rotatie a banilor creste cu 100%.Daca masa monetara este, la inceputul perioadei 1800 miliarde u.m., atunci masa monetara de la sfarsitul perioadei este:

egala cu 1800 miliarde u.m.;

1200 miliarde u.m.;

2700 miliarde u.m.;

3600 miliarde u.m.;

nici una din variantele de  mai sus.

O banca atrage de la clientii sai depozite in valoare de 12 miliarde u.m., pentru care plateste o rata a dobanzii de 15% anual. Banii sunt acordati apoi de catre banca sub forma de credite cu rata dobanzii de 20% anual unor firme. Costurile de functionare ale bancii in anul respectiv sunt 200 milioane u.m. In aceste conditii, profitul bancar anual brut este de:

1800 milioane u.m;

2400 milioane u.m.;

600 milioane u.m.;

1600 milioane u.m.;

400 milioane u.m.

Profitul brut al unei banci este supus impozitarii cu o rata de 25%, iar profitul net ramas reprezinta 6 milioane u.m. Costurile de functionare ale bancii sunt de 2 milioane u.m., iar valoarea depozitelor este de 180 milioane u.m. Stiind ca rata dobanzii pasive este de 10%, rata dobanzii active va fi de:

15,55%;

4,44% ;

14,44%;

13,33%;

nici una din variantele de mai sus.

Un individ depune la banca 8000 RON la inceputul primului an. Ce suma va primi ca dobanda la depozitul sau peste trei ani daca rata dobanzii este de 10% anual ?

24000 RON;

2400 RON;

2648 RON;

10451 RON;

800 RON.

Un individ vrea sa aiba in contul din banca 10000 RON peste un an. Care trebuie sa fie  rata dobanzii pentru ca el sa poata depune acum 8000 RON?

1,83%;

5,55%;

6,25%;

25%;

35%.

Nu reprezinta imprejurari ce favorizeaza cresterea volumului masei monetare intr-o economie:

cresterea volumului valoric al bunurilor economice marfare;

acoperirea deficitului bugetului de stat;

scaderea vitezei de rotatie a banilor;

convertirea monedei nationale in moneda straina;

nici una din cele de mai sus.

Cati bani trebuie sa depuna la banca un individ pentru ca, la o rata a dobanzii de 20% anual sa obtina dupa doi ani un castig de 80 milioane u.m.?

100 milioane u.m.;

55,55 milioane u.m.;

44,44 milioane u.m.;

144 milioane u.m.;

165,88 milioane u.m.

In conditiile existentei unui exces de cerere de fonduri de imprumut pe piata monetara, rata dobanzii are tendinta de a:

scadea;

creste;

ramane la acelasi nivel;

egala intotdeauna rata inflatiei;

ajunge la zero.

Pe piata monetara, la o rata anuala a dobanzii de 15% exista un exces de fonduri de imprumut in timp ce la o rata anuala a dobanzii de 25% apare un deficit de fonduri de imprumut. Rata dobanzii de echilibru pe piata monetara este:

mai mica de 15%;

intre 15% si 25%;

mai mare de 25%;

intotdeauna egala cu rata inflatiei;

zero.

In situatia in care cererea de fonduri de imprumut creste mai rapid fata de oferta de fonduri de imprumut, rata dobanzii de echilibru pe piata monetara:

creste;

scade;

ramane constanta;

este zero;

este intodeauna egala cu rata inflatiei.

Pe piata monetara cererea si oferta de fonduri de imprumut sunt C_m=10-20d’ si O_m=5 30d’, unde d’ reprezinta rata dobanzii. La echilibru, rata dobanzii si marimea fondurilor de imprumut (in mii mld. u.m.) sunt:

15% si respectiv 8 mii mld. u.m.;

15% si respectiv 10 mii mld. u.m.;

10% si respectiv 8 mii mld. u.m.;

10% si respectiv 10 mii mld. u.m.;

25% si respectiv 10 mii mld. u.m..

Daca dobanda activa este mai mica decat dobanda pasiva atunci :

banca inregistreaza profit ;

banca inregistreaza pierderi ;

castigul bancar este egal cu dobanda activa ;

castigul bancar este egal cu dobanda pasiva;

castigul bancar va creste.

Prin operatiunile specifice pietei monetare are loc, in principal:

mentinerea constanta a masei monetare;

diminuarea tensiunii dintre nevoi si resurse;

corelarea salariului nominal cu rata inflatiei;

reglarea cantitatii de moneda din economie in functie de activitatile economice;

corelarea salariului nominal cu salariul real.

In care din situatiile de mai jos, banii indeplinesc functia de mijloc de schimb:

se achita o marfa cumparata anterior;

se achita impozitele;

se cumpara un bun economic;

se depun la banca in vederea obtinerii unei dobanzi;

se platesc salariile.

Masa monetara poate creste daca:

viteza de circulatie a banilor scade cu 50%, iar valoarea bunurilor si serviciilor supuse tranzactiilor scade cu 60%;

viteza de circulatie a banilor ramane constanta in timp ce preturile cresc de 2 ori ;

preturile raman constante, iar viteza de circulatie a banilor creste cu 30% ;

indicele de modificare a preturilor este egal cu indicele de modificare vitezei de circulatie a banilor ;

viteza de circulatie a banilor ramane constanta in timp ce valoarea bunurilor si serviciilor supuse tranzactiei scade de 3 ori.

Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina: 

cresterea masei monetare;

scaderea masei monetare;

cresterea volumului de credite acordate de banci fata de perioada anterioara;

scaderea ratei dobanzii;

cresterea duratei de acordare a creditelor.

Daca viteza de rotatie a banilor creste de 2 ori, iar masa monetara scade cu 

30%, atunci valoarea bunurilor si serviciilor supuse tranzactiei

inregistreaza

o crestere de 1,4 ori ;

o scadere de 40 um ;

o crestere de 1,5 ori ;

o crestere de 150% ;

o scadere de 0,7 ori.

Puterea de cumparare a banilor este data de :

viteza de rotatie a banilor;

cursul de schimb;

materialele din care sunt confectionate monedele;

cantitatea de bunuri si servicii care poate fi achizitionata cu o unitatea monetara;

cursul actiunilor.

Cand se micsoreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale, se produce:

scumpirea creditului;

reducerea ratei dobanzii;

reducerea investitiilor;

cresterea numarului somerilor;

scaderea productiei.

Rata dobanzii se stabileste, in general, de catre:

deponent la constituirea unui depozit bancar;

banca la acordarea unui credit bancar;

cererea si oferta de pe piata monetara;

un deponent si banca in momentul constituirii unui depozit;

banca si cel care obtine un imprumut de la aceasta.

Banii nu sunt:

unitate etalon;

o conventie sociala;

un bun liber;

un mijloc de schimb si de plata;

un mijloc de rezerva si economisire.

Geneza banilor consta in:

descoperirea metalelor pretioase;

schimbul de bunuri economice pe baza diviziunii sociale a muncii;

baterea monedei;

reglementarile monetare din fiecare tara;

functionarea normala a sistemului bancar.

Punctul de plecare pentru existenta banilor a fost aparitia:

monedelor de aur si argint;

bancnotelor;

monedei scripturale;

schimbului;

statului.

Cele doua functii principale ale primelor forme de bani au fost:

mijloc de schimb si mijloc de masura (etalon) pentru celelalte bunuri;

mijloc de schimb si mijloc de plata;

mijloc de masura (etalon) pentru celelalte bunuri si mijloc de plata;

mijloc de masura (etalon) pentru celelalte bunuri si mijloc de rezerva si economisire;

mijloc de schimb si mijloc de rezerva si economisire.

Primele forme de bani au fost:

moneda scripturala;

bancnotele;

monezile metalice;

monezile de aur si argint;

bunuri (obiecte).

Convertibilitatea bancnotelor pe metale pretioase a fost eliminata in:

sec. VII-VI i.Hr.;

sec. al XVI-lea;

sec. al XVII-lea;

dupa 1920;

dupa 1971.

Spre deosebire de bancnotele existente pana la primul razboi mondial, bancnotele contemporane:

nu pot fi utilizate la cumpararea metalelor pretioase;

nu sunt convertibile in metale pretioase;

sunt convertibile in metale pretioase;

nu intra in sfera notiunii generice de bani;

nu sunt cuprinse in masa monetara.

Nu intra in sfera notiunii generice de bani:

monezile metalice;

bancnotele;

moneda scripturala;

actiunile si obligatiunile care se tranzactioneaza ocazional pe piata extra-bursiera;

alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de schimb si plata.

Nu este functie a banilor:

mijloc de schimb;

mijloc de masura a activitatii economice;

mijloc de plata;

mijloc de asigurare a unei puteri constante de cumparare;

mijloc de rezerva si economisire, forma universala a avutiei.

Creeaza masa monetara:

doar banca centrala;

doar bancile comerciale;

banca centrala si bancile comerciale;

guvernul;

banca centrala si guvernul.

Numerarul se transforma in bani scripturali prin:

depunerea numerarului intr-un cont bancar;

ridicarea numerarului dintr-un cont bancar;

acordarea de catre o banca a unui credit in numerar;

schimbarea valutei in lei;

schimbarea leilor in valuta.

In perioada contemporana, masa monetara este formata, in cea mai mare parte, din:

monezi metalice;

bancnote;

bani scripturali;

numerar;

alte instrumente recunoscute ca moneda.

Viteza de rotatie a banilor se accelereaza atunci cand:

cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor se reduce, ceilalti factori ramanand constanti;

preturile cresc, ceilalti factori ramanand constanti;

masa monetara creste, ceilalti factori ramanand constanti;

preturile cresc in aceeasi masura ca si masa monetara, in conditiile in care cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor ramane constanta;

preturile cresc in masura in care se reduce cantitatea bunurilor supuse tranzactiilor, in conditiile in care masa monetara ramane constanta.

Valoarea banilor reprezinta cantitatea de bunuri care poate fi cumparata cu:

o unitate monetara;

masa monetara;

numerarul in circulatie;

moneda scripturala;

salariul nominal.

Puterea de cumparare a unitatii monetare se reduce daca:

preturile se reduc;

preturile cresc;

masa monetara se reduce;

masa monetara creste;

salariul nominal se reduce.

Puterea de cumparare a unitatii monetare nu depinde de:

salariul real;

starea generala a economiei;

eficienta economica; 

increderea in moneda nationala;

nivelul general al preturilor.

Dezechilibrul inflationist se caracterizeaza prin evolutia divergenta a masei monetare si a:

preturilor;

vitezei de rotatie a banilor;

cantitatii bunurilor supuse tranzactiilor;

salariului nominal;

dobanzilor.

Cererea de moneda provine de la:

banca centrala;

agentii economici cu nevoi de finantare;

agentii economici care cheltuiesc mai putin decat lichiditatile proprii;

banci si alte institutii financiare cu disponibilitati temporare;

excedentul trezoreriei.

Oferta de moneda provine de la:

agentii economici care cheltuiesc mai mult decat lichiditatile proprii;

agenti economici cu nevoi de finantare;

banca centrala (de emisiune) si agentii economici cu disponibilitati temporare;

deficitul trezoreriei;

populatia care cheltuieste mai mult decat lichiditatile proprii.

Rata dobanzii se reduce daca:

nevoile de finantare din economie cresc;

oferta de moneda se reduce, iar cererea de moneda creste;

oferta de moneda creste, iar cererea de moneda se reduce;

deficitul trezoreriei creste;

banca centrala emite mai putina moneda.

Rata dobanzii creste daca:

disponibilitatile temporare din economie cresc;

oferta de moneda se reduce, iar cererea de moneda creste;

oferta de moneda creste, iar cererea de moneda se reduce;

excedentul trezoreriei creste;

banca centrala emite mai multa moneda.

Economisirea este descurajata atunci cand:

rata dobanzii se reduce;

rata dobanzii ramane constanta;

rata dobanzii creste;

rata dobanzii este mai mare decat rata inflatiei;

rata dobanzii este mai mare decat deprecierea monedei nationale.

Bonitatea financiara a unui agent economic este redusa daca:

rata profitului este mai mare decat rata dobanzii;

riscul proiectului pentru care se solicita finantare este scazut;

agentul economic respectiv are datorii restante mari;

cererea pentru productia agentului economic respectiv este in crestere;

profitul pe seama proiectului pentru care se solicita finantare acopera restituirea creditului si plata dobanzii.

Marimea garantiilor solicitate de banci este invers proportionala cu:

riscul creditului;

marimea creditului;

durata angajamentelor asumate de debitori;

bonitatea debitorului;

inclinatia spre prudenta a bancii.

In cadrul pietei monetare au loc tranzactii privind:

emiterea de titluri de proprietate;

cumpararea si vanzarea de actiuni;

cumpararea si vanzarea de obligatiuni;

finantarea si refinantarea;

cumpararea si vanzarea bunurilor in rate.

Sursa creditelor este:

amortizarea capitalului tehnic fix;

profiturile firmelor;

depunerile bancare ale agentilor economici;

veniturile bugetare;

cheltuielile bugetare.

Dobanzile incasate nu depind de:

resursele banesti atrase;

resursele banesti plasate;

durata plasamentelor;

pretul obligatiunilor;

rata de piata a dobanzii.

In mod normal, rata dobanzii active este:

mai mare decat rata dobanzii pasive;

egala cu rata dobanzii pasive;

mai mica decat rata dobanzii pasive;

egala cu rata dobanzii pasive daca profitul bancii este nul;

egala cu rata dobanzii pasive daca profitul bancii este egal cu cheltuielile de functionare.

Trezoreria:

este o banca comerciala;

atrage depozite de la populatie si acorda credite agentilor economici;

este banca a statului care centralizeaza si gestioneaza fondurile publice;

realizeaza schimb valutar pentru persoanele fizice, rezidenti si nerezidenti;

are surplus de fonduri daca bugetul este deficitar.

Intre imprejurarile care duc la cresterea masei monetare se include:

reducerea preturilor interne;

reducerea cantitatii bunurilor marfare;

acoperirea deficitului bugetar;

cresterea vitezei de rotatie a banilor;

vanzarea de valuta de catre banca centrala.

Intre operatiunile prin care are loc cresterea masei monetare, se include:

limitarea creditului;

rambursarea creditelor;

emisiunea monetara;

schimbul valutar al monedei interne pe alte monede convertibile;

cresterea vitezei de rotatie a banilor.

Intre imprejurarile care duc la restrangerea masei monetare se include:

cresterea preturilor interne;

cresterea cantitatii bunurilor economice marfare;

acoperirea deficitului bugetar;

cresterea vitezei de rotatie a banilor;

cumpararea de valuta de catre banca centrala.

Intre operatiunile prin care are loc restrangerea masei monetare, se include:

acordarea de credite de catre bancile comerciale;

refinantarea bancilor comerciale de catre banca centrala;

emisiunea monetara;

vanzarea de valuta de catre banca centrala;

reducerea vitezei de rotatie a banilor.

In intervalul T₀ – T₁, cantitatea de bunuri supusa tranzactiilor se dubleaza, preturile cresc cu 10% iar viteza de rotatie a monedei se tripleaza. Masa monetara:

creste cu 73%;

nu se modifica;

este egala cu 73% din cea initiala;

scade cu 25%;

creste cu 27%.

Atunci cand masa monetara este de 20000 miliarde u.m. iar volumul valoric al tranzactiilor de 80000 miliarde u.m., viteza de rotatie a banilor este:

0,25;

1;

4;

0,5;

1,2.

In T₀ masa monetara este de 3000 miliarde u.m. In perioada T₀ – T_1, sistemul bancar acorda credite de 300 miliarde u.m. iar credite de 200 miliarde u.m. ajung la scadenta si trebuie rambursate catre banci. Atunci, masa monetara in T₁ este:

3300 miliarde u.m.;

3000 miliarde u.m.;

3200 miliarde u.m.;

3100 miliarde u.m.;

3500 miliarde u.m.

Daca preturile cunosc o reducere generalizata de 25%, puterea de cumparare a monedei:

creste cu 20%;

scade cu 25%;

creste cu 33,33%;

nu se modifica;

scade cu 80%.

La un curs de 35000 u.m. la 1 dolar, daca intra in tara 100 milioane de dolari si ies 80 milioane de dolari, iar celelalte conditii nu se modifica, atunci masa monetara in circulatie:

scade cu 700 miliarde u.m.;

creste cu 700 miliarde u.m.;

scade cu 3500 miliarde u.m.;

creste cu 2800 miliarde u.m.;

scade cu 1700 miliarde u.m.

Volumul valoric al tranzactiilor este 140000 u.m. iar viteza de rotatie a monedei este de 7. Masa monetara in circulatie este:

14000 u.m.;

20000 u.m.;

10000 u.m.;

140000 u.m.;

98000 u.m.

Atunci cand masa monetara este 30000 u.m. iar volumul valoric al tranzactiilor 150000 u.m., viteza de rotatie a monedei este:

3;

0,2;

1;

0,5;

5.

Masa monetara creste cu 26% iar preturile cresc cu 20%. Daca viteza de rotatie a monedei este constanta, atunci volumul fizic al tranzactiilor:

creste cu 5%;

scade cu 26%;

creste cu 26%;

nu se modifica;

creste cu 20%.

In intervalul T₀ – T₁, masa monetara creste de la 5000 miliarde u.m. la 12000 miliarde u.m. In acelasi interval, valoarea tranzactiilor creste de la 10000 la 36000 miliarde u.m. Viteza de circulatie a banilor in T₀ si T₁ este:

2 si, respectiv 1,5;

2 si, respectiv 3;

2,5 si, respectiv 1,5;

3 si, respectiv 3,5;

3 si, respectiv 2,5.

In intervalul T₀ – T₁, masa monetara in circulatie creste cu 8%, volumul fizic al tranzactiilor cu 12%, iar preturile cresc cu 6%. Viteza de rotatie a monedei:

creste cu 1,92%;

scade cu 1,92%;

creste cu 10%;

creste cu 9,92%;

scade cu 9,92%.

Atunci cand preturile cunosc o crestere generalizata de 25%, puterea de cumparare a monedei:

creste cu 20%;

scade cu 25%;

scade cu 20%;

nu se modifica;

scade cu 80%.

In T₁ fata de T₀, masa monetara in circulatie creste cu 50%. Daca in acelasi interval valoarea tranzactiilor pe piata sporeste cu 25%, viteza de rotatie a monedei:

scade cu 16,67%;

creste cu 83,33%;

scade cu 83,33%;

nu se modifica;

creste cu 166,67%.

Daca masa monetara in circulatie este de 15000 miliarde u.m. si viteza de rotatie a monedei este 4, atunci valoarea tranzactiilor pe piata este:

3750 miliarde u.m.;

60000 miliarde u.m.;

30000 miliarde u.m.;

90000 miliarde u.m.;

15000 miliarde u.m.

Atunci cand masa monetara in circulatie este 20000 miliarde u.m. iar valoarea tranzactiilor pe piata de 120000 miliarde u.m., viteza de rotatie a monedei este:

16,66;

6,66;

6;

1;

1,66.

In T₁ fata de T₀, masa monetara in circulatie creste cu 200%. Daca in acelasi interval valoarea tranzactiilor pe piata sporeste cu 50%, viteza de rotatie a monedei:

creste cu 50%;

scade cu 150%;

creste cu 100%;

scade cu 100%;

scade cu 50%.