DREPTUL PRIVAT SE COMPUNE DIN TREI PARTI :DREPTUL CIVIL , DREPTUL GINTILOR SI DREPTUL NATURAL.
IUS CIVILE. LA INCEPUT ROMANII INTELEGEAU PRIN DREPT CIVIL DREPTUL QUIRITAR DESTINAT SA REGLE-
-MENTEZE IN EXCLUSIVITATE RAPORTURILE DINTRE CETATENII ROMANI. LA INCEPUT DREPTUL CIVIL ERA CARACTERIZAT DE UN FORMALISM RIGUROS,INCHEIEREA ACTELOR SE FACEA IN CADRU SOLEMN UTILIZANDU-SE
NUMEROASE FORMULE SI SIMBOLURI. IUS CIVILE SI-A PASTRAT ACEASTA INFATISARE DE DREPT SOLEMN CARE
SA-L FACA INACCESIBIL STRAINILOR ,PANA SPRE SFARSITUL REPUBLICII, CAND PRODUCTIA DE MARFURI A CUNOSCUT UN MARE AVANT, ATUNCI FIIND NEVOIE CA LA ACESTE ACTE SA PARTICIPE SI STRAINII ASTFEL EFECTUINDU-SE O SERIE DE REFORME IN CADRUL DREPTULUI CIVIL
IUS GENTIUM. DREPTUL GINTILOR CUPRINDE NORMELE JURIDICE CARE SE APLICAU IN RAPORTURILE DINTRE CETATENI SI STRAINI. ACESTE NORME S-AU FORMAT CA URMARE A EXTINDERII RELATIILOR CU STRAINII,INCONDITIILE INFLORIRII FARA PRECEDENT A PRODUCTIEI DE MARFURI SI A VIETII COMERIALE.
ASTFEL,IUS GENTIUM APARE CA O REPLICA LA DREPTUL CIVIL , CARE DEVENISE ANACRONIC IN ACESATA SITUATIE.DIN ACEST MOTIV,DREPTUL GINTILOR INCEPE SA FIE TOT NAI MULT FOLOSIT SI INTRE CETATENII ROMANI. FIIND UN SISTEM DE DREPT EVOLUAT , IUS GENTIUM S-A IMPUS CA UN DREPT GENERAL , INLATURIND DIN VIATA JURIDICA VECHIUL DREPT AL CETATENILOR ROMANI.
IUS NATURAE.ROMANII VEDEAU IN DREPTUL NATURAL UN SISTEM DE PRINCIPII JURIDICE VALBIL PENTRU TOATE POPOARELE SI PENTRU TOATE TIMPURILE.
4. APARITIA STATULUI ROMAN.REFORMA LUI SERVIUS TULLIUS.
4.POTRIVIT V
ECHILOR ISTORICI , STATUL ROMAN S-A FORMAT PE LA JUMATATEA SEC VI.I.E.N. CA URMARE A REFORMEI LUI SERVIUS TULLIUS. IN FAPT REFORMA LUI SERVIUS A FOST O REVOLUTIE SOCIALA CACI ODATA CU EA S-A PUS CAPAT DEMOCRATIEI MILITARE, LEGATURILOR PERSONALE DE SANGE,ORGANIZARII GENTILICE. VECHEA ARISTOCRATIE , INTEMEIATA PE APARTENENTA LA GINTI, ESTE INLOCUITA CU O ARISTOCRATIE A AVERII, DREPTURILE INDIVIDULUI FIIND DE ATUNCI IN FUNCTIE DE AVEREA LUI SI NU DE RUDENIA DE SANGE. LA PROTESTELE PLEBEILOR CARE AJUNSESERA LA O SITUATIE ECONOMICA INFLORITOARE DAR NU AVEA ACCES LA ADUNAREA CURIATA, NEAVAND GINTI ,SRVIUS A CREEAT O NOUA ADUNARE NUMITA COMITIA CENTURIATA DIN CARE FACEAU PARTE ATAT PATRICIENII CAT SI PLEBEII.
