Cauze si efecte ale abandonului scolar

Cauze si efecte ale abandonului scolar

Educatia este  perceputa ca o functie vitala a societatii, iar scoala drept principala institutie prin care societatea isi perpetueaza existenta.. Astfel scoala este un “ factor cheie “ al dezvoltarii. De la scoala se asteapta astazi totul : sa ii ajute pe tineri sa cunoasca trecutul si sa inteleaga prezentul, sa ii ajute sa constientizeze si sa isi asume responsabilitatea pentru a se implica in orientarea destinului colectivitatilor catre un viitor dorit. Din acest punct de vedere orice problema cu care se confrunta acest sistem de invatamant trebuie analizata, dezbatuta si trebuie cautate solutii pentru o eventuala ameliorare. Pe aceasta linie se inscriu si problemele de risc de abandon scolar si problemele comportamentale.

“ Abandonul reprezinta conduita de evaziune definitiva ce consta in incetarea frecventarii scolii, parasirea sistemului educativ inaintea obtinerii unei calificari sau pregatiri profesionale complete sau inaintea incheierii ciclului de studii inceput” ( Cristina Neamtu. Devianta scolara.Editura Polirom, Iasi, 2003). Din punct de vedere legal se specifica faptul ca frecventarea obligatorie a scolii inceteaza la sfarsitul clasei a X- a Atunci cand statul controleaza frecventarea scolii abandonurile inaintea termenului legal al scolaritatii obligatoriisunt relativ rare, fiind adesea deghizate in absenteism intens.

Pornind de la aceste considerente in scoli au fost elaborate, sub coordonarea CJAPP, proiecte pentru identificarea elevilor cu risc de abandon scoalar. Odata acesti elevi identificatii s- a incercat stabilirea cauzelor si a unor eventuale masuri de prevenire sau diminuare a numarului de elevi cu risc de abandon scolar.Pe aceasta linie se inscrie si proiectul de fata.

SCOPUL CERCETARII

Identificarea elevilor cu probleme comportamentale si risc de abandon scolar

GRUPUL  TINTA:

-elevii din Liceul teoretic Lupeni cu risc de abandon scolar si/sau cu tulburari de comportament care in anul scolar 2007-2008 au avut nota scazuta la purtare;

-profesorii diriginti de la clasele cu elevi cu nota scazuta la purtare.

IPOTEZELE

Daca parintii elevilor sunt plecati in strainatate la munca exista probabilitatea ca elevii sa absenteze mai mult si comportamentul la scoala sa fie inadecvat.

Daca profesorul utilizeaza strategii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesati de disciplina respectiva.

Daca profesorii diriginti utilizeaza strategii manageriale adecvate, atunci elevii se integreaza mai usor in colectivul clasei.

ECHIPA PROIECTULUI

Psihologul- scolar a fost sprijinit in realizarea bazei de date a licelui si in aplicarea chestionarelor de catre profesorii diriginti care au avut elevi cu nota scazuta la purtatre si de membrii Comisiei Pentru Prevenirea Esecului si Abandonului Scolar.

Activitatile propuse pentru diminuarea procentului elevilor cu risc de abandon scolar si cu probleme comportamentale

Identificarea elevilor

Responsabilizarea acestora prin clarificarea diferentei dintre comportament scolar adecvat si comportament scolar deviant

Colaborare stransa intre elev- diriginte- familie si psiholog scolar

Sedinte ritmice cu parintii

Consilierea psihopedagogica ( individuala dar si pe grupe )

Atragerea in diferite activitati extrascolare

Sustinerea in cadrul Cercului de Psihologie al Liceului Teoretic Lupeni “Prin ochi de adolescent “ a unor teme care sa acopere cat mai multe din interesele de autocunoastere ale elevilor

Prezentarea rezultatelor acestui proiect in data de 1.12 2008 in cadrul Cercului de Psihologie

PREZENTAREA SI INTERPRETAREA  DATELOR

Datele cercetarii au fost centralizate in perioada 23.10- 14.11.2008. Datele obtinute in urma prelucrarii celor doua chestionare, atat al profesorilor diriginti cat si al elevilor, au fost prelucrate la nivel de scoala de catre profesorul psiholog al fiecarei unitati scolare participante la acest studiu.

Partea I ( ELEVII )

Chestionarul a fost aplicat la un numar de 33 de elevi

In timpul anului scolar elevii:

Parintii tai :

Astfel din totalul de 33 de elevi cu nota scazuta 57% locuiesc cu ambii parinti si aproape 17 % locuiesc cu unul din parinti.Si un procent de aproape 15% au unul sau ambii parinti plecati in strainatate. In aceste conditii nu putem considera, din punct de vedere statistic, plecarea parintiilor in strainatate drept motiv fundamental al aflarii elevilor din cadrul liceului nostru in situatie de risc de abandon scolar. Astfel prima din ipoteze nu isi gaseste validarea la modul general.

Plecand de la premisa rolului fundamental al familiei in dezvoltarea echilibrata a adolescentului am tinut cont si de problemele care se regasesc in familiile elevilor chestionati.

Modelul oferit de familie are o imortanta covarsitoare familia fiind cadrul socializarii primare a copilului. Din acest univers fac parte parintii, fratii, surorile si alte rude apropiate.. Ei se identifica mult timp cu aceste persoane. La varsta copilariei acestia isi accepta parintii asa cum sunt. Socializarea primara este mai constrangatoare in sensul ca marcheaza individul pe toata durata vietii sale. Socializarea secundara ( in scoala ) nu are eficienta si profunzimea celei primare, copilul ramanand timp indelungat prizonierul lumii definite de parinti.

Un alt aspect al socializarii primare este caracterul relatiilor copii- parinti care trebuie sa satisfaca nevoile de siguranta, de sprijin al parintiilor, nevoi care odata satisfacute ii permit copilului sa se emancipeze si sa isi formeze personalitatea. Aceaste nevoi par a fi satisfacute la majoritatea elevilor chestionati. Cu toate acestea sunt in unele din familii copii care resimt indiferenta parintilor sau considera ca acestia sunt prea severi.

O validare a faptului ca mediul familial are un impact fundamental pentru copil este si graficul urmator care ne arata ca problemele cu famila sunt cele mai acut resimtite de adolescentii chestionati

In sistemul de invataman actual se pune foarte mult accentual pe relatia scoala- familie. Astfel o buna comunicare intre aceste doua variabile are efecte positive in dezvoltarea tanarului. Din pacate insa un sfert din parintii elevilor cu risc de abandon scolar vin la scoala doar la sedintele cu parintii si putem considera, in aceste cazuri, ca exista un deficit de comunicare intre scoala si parinti.

Parintii vin la scoala :

Din cei 33 de elevi cu nota scazuta la purtare aproximativ jumatate au avut in anul scolar 2007/2008 media 9.50, iar sub media 7 este un procent minor de 6,06. Motivul pentru care au fost sanctionati elevii a fost numarul de absente.

Plecand de la premisa ca un factor important in comportamentul scolar al elevului este relatia acestuia cu cadrele didactice consideram relevant urmatorul grafic:

Motivul principal al chilului pare sa fie teama de a lua o nota mica.

Una din ipotezele cercetarii de fata este urmatoarea Daca profesorul utilizeaza strategii didactice active, atunci elevii ar fi mai interesati de disciplina respectiva. Cele 2 grafice de mai jos sunt semnificative pentru verificarea acestei ipoteze. Se observa o neconcordanta evidenta intre

“ atitudinea apreciata la un profesor “ si “ varianta cea mai des folosita de majoritatea profesorilor “. Atitudinea cea mai apreciata de elevi este implicarea tuturor elevilor in desfasurarea lectiei, atitudine, care din punctul de vedere al acestor elevi, nu se regaseste si in realitatea unei ore.

PARTEA a II- a (  DIRIGINTII )

In grupul tinta al acestei cercetari ai intrat si dirigintii elevilor cu nota scazuta la purtare in anul scolar 2007- 2008. Au fost 11 diriginti iar repartitia acestora pe sex rezulta din graficul urmator

Dupa cum rezulta din graficul urmator, parerea dirigintilor coincide cu parerea elevilor in ceea ce priveste problemele fundamentale care ii afecteaza pe elevi, 82 % fiind de parere ca problemele din familie sunt cel cu impactul cel mai puternic pentru copii.

Profesorul, ca partener al educatiei, intra in relatie cu alti factori ai educatiei, in special cu parintii.El isi asuma rolul de consultant al familiei, actionand impreuna cu parintii, atunci cand se impune, in vederea solutionarii problemelor ce apar pe parcursul traseului scolar al elevului. Acest rol merge de la schimbul de informatii privind conduita elevului pana la oferirea de indicatii metodice . Instrumentele de care acesta dispune pentru a relationa cu parintii sunt urmatoarele:

Scoala fiind un mediu in care profesorul se gaseste o mare parte din timpul zilei am considerat semnificativa si o intrebare care se refera la climatul psihosocial care exista in cancelarie. Problemele cele mai dezbatute sunt legate de elevi: modalitati de lucru cu elevii, probleme de comunicare cu elevii, probleme conflictuale ale claselor,modalitati de evaluare. Astfel putem considera ca preocuparea fata de elevi este punctul de plecare in colaborarea din cancelarie.

Pornind de la premisa rolului important al dirigintelui in viata clasei de elevi, si in sistemul actual de invatamant se pune accentul pe activitatea de manageriat a clasei de elevi. Coordonatele pe care trebuie sa se axeze dirigintele, in calitate de manager al clasei, la nivelul perceptiei profesorilor diriginti chestionati, rezulta din graficul urmator:

Unul din rolurile profesorului diriginte este si cel de consilier al elevului: el este un observator sensibil al comportamentului elevilor, un sfatuitor al acestora. Astfel intr- un conflic in clasa de elevi primul pas este, in majoritatea cazurilor, discutarea cu elevii implicati. Acesta este primul lucru pe care il poate face un diriginte. Doi dintre dirigintii chestionati au optat pentru discutarea problemi la nivelul intregii clase. Dupa acest pas urmator facut este apelarea la sprijinul profesorului- psiholog

O concordanta a parerilor profesorilor si elevilor este si la intrebarea cu privire la motivul chiulului. Astfel, ca si in cazul elevilor chestionati, procentul cel mai mare este al dirigintilor care considera ca teama de a lua o nota mica determina in cea mai mare masura fuga de la ora.

Speram ca cercetarea de fata ofera un material informational suplimentar pentru profesori despre un fenomen ingrijorator; situatia elevilor aflati in risc de abandon scolar. Aceasta avand in vedere ca cercetarea presupune o prelucrare statistica, cantitativa, la nivelul liceului nostru dar si o prelucrare calitativa . Nu reprezinta doar un cumul de cifre ci si informatii despre cauze si efecte mergand pe cele trei coordonate fundamentale: scoala- familie- elev.