QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate economie

Referat economie - leul greu







Referat

ECONOMIE



LEUL GREU











ISTORIA BANILOR ROMANESTI


Chiar daca din secolul al XVI-lea domnitorii batusera moneda, aceasta nu reusea sa isi faca loc pe plan european. Astfel, prin mainile stramosilor au trecut ducati, silingi (popular salau), grosi, taleri, sfanti, ruble, pitule, bancute, gologani sau napoleoni. Asemanator ca aspect cu moneda de 20 de franci, leul romanesc se nastea timid in 1868, insa abia dupa 1870 incepe cu adevarat povestea acestuia, care se confunda pe alocuri cu istoria poporului roman. Prima mentiune documentara privind circulatia talerilor-lei pe teritoriul Romaniei dateaza din 1581 si se calcula 1 leu = 40 de parale.

Una dintre primele masuri luate de Regele Carol pe plan administrative este ca, din 1867, leul ca unitate de calcul, sa se divida, in conformitate cu sistemul decimal din Uniunea Latina, in 100 de bani, nu in cele 40 de parale , ca piastrii turcesti, devenind astfel ban regal prin Legea Sistemului Monetar National. Cum pe cantul monedei scria “Carol I – Domnul Romanilor”, intr-o epoca in care Principatele erau dezbinate, a rezultat o reactie acida din partea Inaltei Porti si Austro-Ungariei, motiv pentru care s-a dispus retragerea din uz. Abia in 1870, apar primii lei, iar in 1877, cu ocazia Razboiului de Independenta apar primele “bilete bancare”.

In timpul Primului Razboi Mondial, autoritatile germane dispun tiparirea, destul de primitiva, fara prea multe masuri de siguranta, a unor bancnote de lei noi. In cartea “Moneda: mica enciclopedie”, Costin C. Kiritescu si Emilian M. Dobrescu mentioneaza “Unificarea monetara”, cand circulatia leului a fost extinsa in toata tara: “Pe timpul Primului Razboi Mondial au ramas in circulatie numai bancnotele si banii divizionari ca urmare a tezaurizarii monedelor de aur si argint.” Dupa alungarea ocupantilor, in afara tarii se continua productia de “bilete bancare” dupa matritele germane. Din aceasta cauza BNR avea sa dispuna stampilarea fiecarei bancnote in parte cu inscriptiile bancii. Aceasta a fost prima “stampila antiinflationista” din istoria leului.

Intre ’44 – ’47 armata rusa tipareste lei, introducandu-i in mod autoritar in uz. Acesti primi “lei rusesti” aveau o greutate destul de mare in raport cu leul romanesc, pentru ca erau impusi pe piata monetara romaneasca de vecinii de la est, care pe vremea respectiva faceau jocurile.

Prima reforma monetara din 1947 aduce pe piata leul nou, care putea fi schimbat contra 20.000 de lei vechi.

Dupa cea de-a doua reforma monetara, cea din 1952, leul isi reintra in drepturi. Asta pana in 1989, cand inflatia musamalizata de regimul comunist rabufneste. Astfel primii lei tipariti dupa evenimentele din 1989 intra incet, incet pe toboganul inflatiei, iar numarul de zerouri de pe bancnote face din fiecare roman un milionar, fara ca acest lucru sa se resimta in puterea de cumparare. Romanii au asistat neputinciosi in ultimii 15 ani la devalorizarea accelerata a leului.


2 bani – 1867 1 leu – 1920


5 lei – 1929 5 lei – 1930





1 leu – 1941 o mie lei – 1941

o suta mii lei – 1946


un milion lei – 1947




5 milioane – 1947


1 leu – 1952

o suta lei – 1966









o mie lei - 1993

zece mii lei – 1999



o mie lei – 1998



doua mii lei – 2000





cinci mii lei - 2002






Cinci sute mii - 2000



1 milion lei - 2003






TRECEREA LA LEUL GREU


In mod normal lansarea pe piata a leului, pe care noi il numim greu, este asociata termenului de “denominare”, care inseamna schimbarea valorii nominale a monedei. Astfel, o data cu “leul greu” toate sumele se vor imparti la 10.000, fapt care va duce automat la incetinirea inflatiei. Inflatia s-a datorat “unei mosteniri din regimul comunist si reformelor ineficiente de dupa”, acest lucru ducand la “rotunjirea aproape din reflex a preturilor”. Trebuie subliniat ca acest fapt permite inlaturarea “maldarului de zerouri, o tinichea legata de coada leului in Europa”. Astfel, in momentul in care tara noastra va adera la UE, leul va avea cu adevarat greutate, chiar daca, pana la trecerea la euro, romanul mai are mult de muncit.

Ideea denominarii a fost lansata de specialistii BNR inca din 1999 insa, din cauza inflatiei, a ramas la nivelul de proiect. Pe 1 iulie 2005, cand se apreciaza ca inflatia va ajunge la cota de 7%, leul greu, echivaland 10.000 de lei vechi, va iesi pe piata.

Lansarea oficiala a campaniei privind leul greu a avut loc pe 17 noiembrie. Va fi lansata o ampla campanie de promovare a noilor insemne monetare, deocamdata aflate sub incidenta secretului de stat. Spre deosebire de alte state ce au realizat deja denominari ale monedelor nationale, noi pornim cu handicapul celor doua stabilizari din 1947 si 1952. Cetatenii trebuie sa aiba certitudinea si garantia ca nu vor pierde nici un ban. Toate mijloacele media vor fi folosite, astfel incat informatia despre schimbarea banilor sa ajunga pana in ultimul catun, astfel ca, la 31 decembrie 2006, data la care actualele bancnote ies de pe piata, cat mai putini romani sa ramana cu lei vechi in buzunare.

Bancnotele actuale au valori mici, cea mai mare valoreaza aproximativ 25 de euro. Principala consecinta este ca bancile comerciale trebuie sa transporte si sa gestioneze cantitati mari de bani, ceea ce inseamna costuri ridicate pentru acestea. Noua structura a bancnotelor va permite eliminarea acestei probleme prin introducerea unor bancnote de valori mai mari. Oficiali BNR au declarat ca cea mai mare bancnota va fi cea de 500 de lei.

In prezent, BNR discuta cu Ministerul Finantelor o serie de aspecte practice legate de introducerea leului greu. Astfel, cursul valutar va fi afisat cu patru zecimale, companiile vor tine evidentele contabile si vor avea conturi la banci in noua moneda. Reprezentantii BNR negociaza inca cu Ministerul Finantelor ce sume vor fi tiparite pe bonurile fiscale, desi balanta pare sa se incline in favoarea leului greu. Modificari vor aparea si in functionarea bancomatelor, care nu vor lucra decat cu un singur tip de bancnote.

In statele in care au avut loc taieri de zerouri, o ajustare in sus a preturilor a fost inregistrata cu aproximativ o luna inainte de momentul denominarii, iar imediat dupa aceea s-a consemnat o reducere a ratei inflatiei. In Afganistan ,tara unde alfabetizarea este mult redusa, populatia s-a obisnuit in doar cateva luni. Spre deosebire de experienta acestor tari, trecerea la euro a statelor din spatiul comunitar a adus majorari de preturi ulterioare conversiei, pe o perioada de doua-trei luni.

BNR nu are solutii pentru rotunjiri. Unul dintre efectele adverse ale introducerii leului greu este dat de faptul ca unii comercianti vor profita de schimbare pentru a rotunji preturile, ca sa obtina un castig din denominare. Un produs care acum costa 95.000 de lei ar trebui sa coste dupa denominare 9 lei si 50 de bani. Tentatia de a rotunji pretul la 10 lei noi va fi destul de mare. Singura masura impotriva eventualelor rotunjiri cu efect in cresterea preturilor este dublul afisaj la care sunt obligati comerciantii, atat in moneda veche, cat si in moneda noua, incepand cu 1 martie 2005.


Etapele de pregatire a intrarii in circulatie a noii emisiuni

Astfel, in perioada octombrie 2004 - iunie 2005 banca centrala va asigura cantitatea necesara de bancnote si monede noi si, incepand cu 1 ianuarie 2005 va incepe alimentarea bancilor cu noua bancnota, care insa va fi folosita numai dupa 1 iulie 2005.



De la 1 iulie 2005, noile bancnote vor exprima valori de un leu (10.000 lei vechi), 5 lei (50.000 lei vechi), 10 lei (100.000 lei vechi), 50 lei (500.000 lei vechi), 100 lei (1.000.000 lei vechi) si 500 de lei (echivalentul a 5.000.000 lei).

Grafica si culorile noilor bancnote vor fi asemanatoare cu ale celor vechi corespunzatoare si vor fi tiparite tot pe polimer. Bancnotele noi, insa, vor fi mai mici, identice cu bancnotele corespondente in euro, ceea ce va permite bancilor sa nu mai modifice bancomatele la momentul trecerii la euro, estimata pentru perioada 2012 - 2014.

Subdiviziunile 'leului greu' vor fi un ban (100 lei vechi), cinci bani (500 de lei vechi), 10 bani (1000 de lei vechi) si 50 de bani (5000 de lei vechi), toate din metal si de dimensiuni mai mici decat cele actuale si diferite de monedele euro.

Anul 2006 va reprezenta etapa de finalizare a inlocuirii treptate a vechii structuri de cupiuri. In vederea pregatirii populatiei pentru introducerea noii monede, toate preturile vor fi afisate, incepand din data de 1 martie 2005, atat in bani noi, cat si in bani vechi.


Costurile denominarii vor fi suportate in mare parte de Banca Nationala. Bancile comerciale vor suporta si ele o parte din costuri, indirect, aceasta insemnand adaptarea sistemelor informatice.

Trecerea la noul leu va ingreuna tranzactiile de numerar, va face mai dificila incasarea platilor si va genera cozi interminabile in magazine si la ghiseele bancilor.  In astfel de probleme, aparent de nerezolvat, se ascund insa oportunitati.
Experienta tarilor care au adoptat moneda europeana ca si a tarilor care si-au taiat deja zerourile din coada monedelor nationale, arata ca denominarea a generat un progres tehnologic in banci.

Bancile comerciale considera ca perioada de circulatie in paralel a celor doua emisiuni este prea lunga, presupune costuri mari si induce riscuri de perceptie in randul clientilor. In plus, bancherii se asteapta la o cerere mai mare de banknote noi din partea clientilor inca din prima faza denominarii si, in cazul in care banca centrala nu alimenteaza bancile suficient de repede cu noua moneda, s-ar putea ca in randul clientilor sa se induca o perceptie negativa asupra sistemului bancar. In alta ordine de idei, bancherii propun ca bancomatele sa furnizeze numai banknote noi incepand cu 1 iulie 2005, pentru ca functionarea cu doua sisteme informatice diferite ar fi mult mai dificila.

Bancile vor primi monede metalice. In plus, monedele vor circula si la casele de schimb. Daca un dolar se va schimba pentru 3 lei si 15 bani, pentru 10 dolari vom primi 31 de lei si 50 de bani. Ca o consecinta, durata de servire a unui client al bancii la ghiseu va creste cu 60 – 80% fata de timpul alocat astazi unei operatiuni similare. Cozile aproape ca se vor dubla, in aceste conditii. Pentru ca au investit putin in echipamentele profesioniste de sortare, bancile romanesti au in fata perspectiva de a-si mari numarul personalului dedicat activitatilor de sortare – verificare, fapt care va atrage o crestere masiva a costurilor interne. In scurt timp, bancherii vor investi in echipamente profesionale ori vor apela la companii specializate in procesarea numerarului.

Numele personalitatilor ale caror portrete se vor regasi pe noile banknote sunt secrete, pastrate cu sfintenie la BNR. Ca procedura, ideile legate de cine si pe ce bancnota sa fie, sunt colectate de un colectiv tehnic din cadrul bancii centrale si apoi supuse aprobarii Consiliului de Administratie. Acesta decide, cu majoritate simpla ( 5 voturi din 9) asupra elementelor de identitate, dimensiune, de structura a cupiurilor , de securitate specifice noii emisiuni monetare.

Ce personaje , personalitati vor avea onoarea de a ilustra leul greu? Ca sa luam exemplul trecerii la euro, au avut loc discutii indelungate si aprinse legate de ce si mai ales cine sa fie pe banknote. Era vorba de 12 state, reprezentantul fiecarei tari dorind sa isi lase amprenta pe designul monedei euro. Licitatia a fost castigata de Robert Kalina, graficianul Bancii Austriei, pentru ca a avut teribila idee de a inlocui personajele cu poduri, simbolizand legatura statelor din Uniunea Europeana. Pe acest model, ce are meritul de a elimina din controverse, una din optiunile demne de luat in seama ar fi pastrarea, pe cat posibil, a actualelor personaje, atat cat structura pe cupiuri va permite acest lucru. Cu alte cuvinte, Nicolae Grigorescu de pe bancnota de 100.000 de lei ar putea sa apara si pe bancnota de 10 lei noi, George Enescu de pe cea de 50.000, pe bancnota de 5 lei, etc.









Bibliografie


www.bloombiz.ro

www.profitromania.ro

www.gardianul.ro

www.adevarulonline.ro

www.zf.ro






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }