Judetul braila

Judetul BRAILA

Informatii generale

Asezare: In partea sud-estica a Romaniei, in nord-estul Campiei Romane, pe cursul inferior al Dunarii.

Vecini: La nord: Judetul Galati, la nord-vest: Judetul Vrancea, la vest: Judetul Buzau, la sud: Judetul Ialomita, la est: Judetele Tulcea si Constanta.

Suprafata: 4.766 km2 (respectiv 2% din teritoriul tarii).

Populatie: 392.000 locuitori.

Orase

Braila, resedinta de judet, cu 236.000 locuitori, mare port la Dunare, fost oras "pitoresc oriental", azi modern, cu o viata culturala si artistica bogata, ce a daruit literaturii pe Panait Istrati, N. D. Cocea, Mihail Sebastian.

Alte orase: Faurei, Ianca, Isuratei.

Relieful

Are aspectul unui ses, fiind reprezentat in parti egale printr-o campie de tip Baragan si luncile Dunarii, Siretului (in nord), Buzaului si Calmatuiului, cu altitudini ce nu depasesc 50 m.

Clima

Este temperat-continentala, moderata, caracterizata prin omogenitate, ca urmare a uniformitatii reliefului de campie, cu ierni friguroase (viscole puternice) in vest, si veri calduroase si secetoase (cu temperatura maxima absoluta inregistrata pe tara - 44,50C) in est, cu vanturi dominante din nord, nordest.

Cursurile de apa

Au directia nord-vest, sud-est si sunt formate din Prut la est si Siret la vest, Buzau, Calmatui si Dunarea, care a dat nastere intre bratele sale Insulei Mari a Brailei.

Obiective  turistice

Dunarea, acest mirific drum de apa european, dupa ce strabate peste 2.500 km, parca simtindu-si starsitul, se desparte in doua brate, Macin (Dunarea Veche) si Cremenea (Dunarea), sperand ca macar unul dintre ele sa nu intalneasca marea. Istoricul si geograful grec Herodot scria in sec. V i.Hr.: "Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare, este si Istrul." Pe cursul brailean al acestui renumit fluviu se organizeaza in prezent croaziere pitoresti.

Lacuri

Dintre lacurile naturale, multe de interes balnear amintim: Sarat, Caineni, Movila Miresii, Plopu, Ianca, Secu.

Rezervatii si monumente ale naturii

Padurea Viisoara, rezervatie forestiera de 1.700 ha (pe soseaua Braila - Slobozia pana la Insuratei si apoi 25 km sud-est pe un drum nemodernizat, spre comuna Spiru Haret), ce cuprinde exemplare de stejar brumariu dezvoltate aici, in plina stepa, datorita conditiilor climaterice optime. Insula mica a Brailei, rezervatie complexa (5.336 ha unde, sunt intalnite multe specii rare si unde cuibaresc numeroase pasari.

Statiuni

Lacu Sarat, statiune balneoclimaterica permanenta (25 m altitudine) in nord-estul Campiei Baraganului (la 5 km de Braila), inconjurata de padure, care atenueaza climatul de stepa si functioneaza inca din prima jumatate a sec. XIX. Fundul lacului est acoperit de un namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare, considerat unul din cele mai valoroase namoluri sapropelice din Romania. Dintre numeroasele instalatii de tratament amintim: instalatii pentru bai si impachetari calde cu namol, instalatii de electro si hidroterapie, instalatii de aerosoli, cultura fizica medicala, amenajari pentru bai reci cu namol. Un sejur placut si reconfortant este asigurat de aceasta statiune, amplasata " in parcul vechi ce se intinde pana departe cu inguste carari si desisuri pe care noptile de vara le vor fi umpland de o fermecatoare taina" (N. Iorga). Caile de acces sunt: feroviare - garile Lacul Sarat sau Braila pe linia Bucuresti - Faurei - Galati, rutiere - DN 2 de la Buzau sau de la Galati, DN 21 de la Slobozia, DN 22 de la Ramnicu Sarat. O linie de tramvai face legatura intre Lacul Sarat si Braila. Cainele Bai, statiune balneoclimaterica sezoniera de interes local, (la 41 km de Ramnicu Sarat).

Edificii culturale

Biserica greceasca din Braila (1863 - 1872), cu vitralii valoroase si fresce realizate de Gheorghe Tattarescu. Biserica "Sfintii Mihail si Gavril" din Braila, fosta moschee (sec. XVII), transformata in 1831 in biserica ortodoxa. Constructia, pastreaza elemente orientale fiind una din putinele biserici din Romania care nu are turla.

Monumente si statui

Statuia Ecaterinei Teodoroiu din Braila, in memoria eroinei care s-a jertfit pentru apararea patriei, in luptele de la Marasesti din primul razboi mondial (septembrie 1917). Orologiul din Braila (1909), pe soclul sau este marcata o corabie cu panze-simbol al portului de pescari. Portul Braila, cu vechi silozuri (1888 - 1889) ridicate dupa planurile inginerului roman Anghel Saligny si la care s-au folosit, pentru prima oara in lume, prefabricate de beton armat.