QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate turism

Actualitati in turismul balnear din romania





ACTUALITATI IN TURISMUL BALNEAR DIN ROMANIA

1. ORGANIZATIA PATRONALA A TURISMULUI BALNEAR DIN ROMANIA

In prezent, in Romania, nu exista decat o singura organizatie care se ocupa de problemele turismului balnear la nivel national. Aceasta se numeste Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania ( O.P.T.B.R. ) si a fost infiintata in anul 1994 in scopul reprezentarii intereselor de grup ale societatilor de turism balnear, avand in prezent un numar de 37 de membrii care detin aproximativ 40.000 de locuri de cazare in peste 100 de hoteluri, adica 90% din totalul locurilor de cazare din statiunile balneare. Restul de 10% apartin unitatilor de cazare ale Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi Sociale, U.C.E.C.O.M. si R.A.A.P.P.S..


Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania este membra a Federatiei Patronale din Turism, care prin Patronatul Roman este afiliata la Organizatia Internationala a Muncii.

Obiectivele activitatii organizatiei sunt:

     Realizarea unui larg schimb de informatii in vederea dezvoltarii relatiilor de colaborare si cooperare complexa intre membrii pentru promovarea produsului balneo-turistic al fiecarei societati membre

     Dezvoltarea unor politici comerciale specifice ale membrilor pe terte piete

     Colaborarea intre membrii organizatiei si intre organizatie si organele de stat competente, in vederea realizarii unei legislatii adecvate pentru protectia patrimoniului hidroclimatic si balneo-medical national, pentru stimularea dezvoltarii turismului balnear

     Efectuarea unor studii de marketing si fezabilitate in interesul membrilor organizatiei

     Optimizarea tehnicilor de reclama comerciala prin diverse mijloace publicitare si de informare prin editarea de publicatii proprii, cataloage de oferta precum si alte materiale promotionale

     Combaterea fenomenelor de concurenta neloiala si a tendintelor de monopol

     Apararea intereselor membrilor organizatiei in fata diferitelor persoane juridice si fizice, organe de stat in care acestea au un interes comun

     Organizarea de actiuni pentru pregatirea profesionala si manageriala a personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul societatilor comerciale membre ale organizatiei

     Supravegherea activitatii de turism balnear in ansamblu si a activitatilor componente ale produsului balnear in parte, numai de catre persoane juridice sau fizice autorizate, actionand pentru interzicerea practicarii acestora in lipsa autorizatiei si a documentelor prevazute de lege

     Intretinerea si dezvoltarea dialogului cu sindicatele, initierea in acest scop de comisii mixte sindicat patronat, precum si reprezentarea membrilor in cadrul negocierii cu sindicatele la nivel de ramura, federatie

     Acordarea de asistenta tehnica si comerciala in sprijinul statiunilor si localitatilor balneare membre ale organizatiei

     Colaborarea cu alte organizatii similare din tara si strainatate, cu asociatii din turism, medicale, tehnice, ecologice, in vederea realizarii scopurilor organizatiei

     Alte obiective stabilite cu acordul majoritatii membrilor si cu respectarea legislatiei in vigoare pentru organizatiile profesionale[1]

Turismul balnear detine aproximativ 22% din capacitatea de cazare a tarii, cu baze de tratament aferente, in care se folosesc factori naturali de cura, o parte fiind unici in Europa, oferind produse turistice care previn, trateaza sau recupereaza sanatatea oamenilor. Cele mai importante statiuni, procedurile si tratamentele oferite sunt evidentiate in anexele II si III. Datorita acestui fapt, turismul balnear are o puternica importanta sociala.

In acelasi timp, in societatile membre muncesc peste 10.000 de lucratori in turism, cifra incluzand si cadre sanitare cu pregatire superioara si medie, generand pe orizontala alte zeci de mii de locuri de munca.

Incasarile valutare ale membrilor organizatiei se ridica la peste 2,5 milioane de dolari in anul 2001.

DEFICIENTE ALE ACTIVITATII IN TURISMUL BALNEAR

Desi statiunile balneare romanesti se bucurau de un renume international incontestabil in tratarea unei game largi de afectiuni, unele statiuni fiind cunoscute inca din antichitate, dupa anul 1990 nu s-a putut valorifica intregul lor potential pe plan national si mondial datorita imaginii tarii, uzarii bazei materiale, lipsei de interes a statului reprezentat de F.P.S. care nu a permis reinvestirea profiturilor in reabilitare si nu in ultimul rand absentei unei legislatii adecvate.

In ciuda tuturor greutatilor, in ultimii 4 ani, datorita constientizarii actionariatului particular ( care in prezent detine 99% din societatile de turism balnear din statiuni ), aceasta a investit sub diverse forme ( investitii directe, reinvestirea profitului ) in reabilitarea si redotarea structurilor din turismul balnear. Numai in anul 2001 s-au facut investitii de peste 3,5 milioane de dolari in reabilitarea spatiilor de cazare si alimentatie, iar volumul investitiilor in dotarea cu aparatura medicala a bazelor de tratament balnear in ultimii 4 ani a fost de peste 10 milioane de dolari. Acest lucru a fost posibil datorita facilitatilor de plata oferite de firmele furnizoare, care cred in viitorul acestei ramuri a turismului.

Lipsa unor stimulente de ordin fiscal, pe de-o parte a franat elanul investitional, iar pe de alta a facut ca sumele alocate sa nu poata fi folosite cu maximum de eficienta.

Acest efort nu este sustinut la nivel central, nici la ora actuala, prin existenta unor parghii economice menite a incuraja investitiile: scutiri de taxe vamale, reduceri ale impozitelor pe profitul reinvestit, cote de T.V.A. stimulative, recunoasterea serviciilor acordate turistilor straini achitate in valuta ca export de servicii, etc.

De asemenea, nici la nivel local activitatea de turism balnear nu se bucura de sustinere. Astfel, consiliile locale ale localitatilor statiunilor balneare nu dispun de fonduri care sa le permita reabilitarea infrastructurii si mediului, dar nici nu se preocupa de intocmirea si promovarea unor proiecte pentru obtinerea fondurilor necesare din programele de finantare existente in domeniul administratiei publice locale, reabilitarii mediului ori a infrastructurii.

O problema majora cu care se confrunta societatile de turism balnear din Romania este si cea legata de imposibilitatea de a angaja personal medical si de faptul ca societatile de turism balnear nu sunt recunoscute ca furnizori de servicii medicale de catre Ministerul Sanatatii si Familiei si de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Este paradoxal cum o institutie a statului, respectiv Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi Sociale, prin incheierea contractelor de prestari turistice balneare, in urma licitatiilor organizate semestrial, recunoaste o parte a prestatiilor medicale oferite de catre societatile de turism balnear si in acelasi timp Casa Nationala de Asigurari de Sanatate nu considera ca fiind furnizori de servicii medicale aceleasi societati.

Din aceste motive, asiguratul care vine in statiunile balneare este nevoit sa plateasca pentru servicii medicale de care ar trebui sa beneficieze gratuit, in virtutea dreptului sau constitutional la sanatate. Pe de alta parte, societatilor de turism balnear nu le sunt recunoscute serviciile de tratament balnear care reprezinta doar o parte din ratiunea lor de a exista, considerandu-se, cel putin teoretic, ca sunt prestatoare doar de activitati hoteliere si de alimentatie publica.

Unica solutie, de altfel usor de implementat de catre autoritatile statului, consta in modificarea de urgenta a legislatiei sanitare in vigoare, in sensul acordarii dreptului de practica a actului medical societatilor de turism balnear, prin acreditare cu toate consecintele care decurg din aceasta. Acreditarea va trebui sa fie acordata dupa o metodologie stabilita in comun de catre Ministerul Turismului si Ministerul Sanatatii si Familiei.

In statiunile balneare se constata lipsuri in colaborarea dintre managementul turistic si prestatorii medicali, efecte generate indeosebi prin inexistenta unei structuri unice de conducere. Din punct de vedere organizatoric sunt intalnite situatii diferite privind incadrarea personalului medical:

  • Personal medical angajat de catre Institutul National de Balneofizioterapie
  • Personal medical angajat de catre spitalele judetene
  • Personal medical angajat de catre societati medicale al caror proprietar este o societate de turism balnear
  • Personal medical angajat de catre societati comerciale medicale acreditate al caror proprietar este o societate de turism balnear
  • Personal medical angajat de catre societati civile medicale care exploateaza baza de tratament aflata in proprietatea societatii de turism balnear
  • Personal medical angajat de catre societati de turism balnear; in acest din urma caz, societatile practica tratamentul balnear fara temei legal.

Avand in vedere ca tratamentul balnear are doua componente: preventiva si recuperatorie, prin el economisindu-se importante resurse financiare din bugetul de stat si spre deosebire de tratamentele curative, brutal inventioniste, economisesc resursele de sanatate ale populatiei; societatile de turism balnear, prin natura activitatii lor si conform normelor europene, ar trebui sa fie prestatoare de servicii medicale, recunoscute ca partener activ in mentinerea sanatatii populatiei.

De asemenea, este necesara adoptarea unor acte normative care sa permita societatilor de turism balnear sa-si formeze personalul medical pe cheltuiala proprie, deoarece acest personal este bine specializat, dar imbatranit. Acest lucru va duce, folosind modelul Uniunii Europene, la economisirea unor sume importante din bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei ( minimum 30 de miliarde de lei pe an ).

Este lesne de inteles ca in conditiile in care conducerile societatilor sunt nevoite sa apeleze la subterfugii legislative pentru a putea mentine pe piata pachetul integrat de servicii de turism balnear ( cazare, masa, tratament ), cu toate disfunctionalitatile prezentate mai sus, nu mai poate fi vorba de relansarea turismului balnear in Romania, nici din punct de vedere al investitiilor, al promovarii ori a cresterii calitatii sale. Se impune pe cale de consecinta rezolvarea acestor probleme la nivelul legislatiei si standardelor Uniunii Europene.

In privinta utilizarii factorilor naturali de cura se considera ca reglementarile legale in vigoare sunt bune, dand posibilitatea fiecarei societati de turism balnear sa acceada, in baza unei licente, la exploatarea surselor minerale.

Este de dorit ca societatile de turism balnear care nu au licente de exploatare sa incheie cu detinatorii acestora contracte de furnizare a factorilor naturali de cura, nu anual, ci pe toata perioada de valabilitate a licentelor de exploatare acordate de Agentia Nationala de Resurse Minerale.[2]

3. PRODUSUL TURISTIC BALNEAR ROMANESC

Marea varietate a resurselor naturale in cadrul unei zone geografice limitate a facut ca Romania sa devina cunoscuta in lume datorita tratamentelor naturale pentru o gama larga de boli si afectiuni. Diversitatea resurselor ofera posibilitatea efectuarii curei balneare la munte, pe litoral sau in regiuni de importanta istorica din Romania.

Pe langa o industrie a sanatatii bazata pe resursele naturale ale statiunilor balneare, efectul tratamentelor este sporit de o serie intreaga de electroterapii si terapii de alt tip cum ar fi: cure geriatrice, antistres, cosmetice, realizate prin proceduri neconventionale: aromoterapie, meloterapie, punere in forma, etc.

Subsolurile romanesti, in momentul de fata, contin peste 1/3 din resursele de ape europene si o serie intreaga de resurse unice sau cu o slaba raspandire pe plan european: gazele de mofeta din zona Carpatilor Orientali, namolurile sapropelice de la Lacul Sarat sau Techirghiol.

In Romania, in prezent, exista peste 160 de statiuni balneare, din care 30 sunt considerate de importanta nationala si internationala. Aceasta clasificare a fost realizata de catre O.P.T.B.R., in momentul de fata neexistand un procedeu reglementat legal de clasificare a arealelor ce contin resurse balneare.

3.1. Amenajarile de cazare

Majoritatea statiunilor balneare deservesc mai ales piata interna, unele dintre ele primind si un numar de vizitatori din alte tari. Astfel, capitolul privind statiunile balneare din turismul romanesc este prin urmare important, anul 2001 inregistrand 15,74% din totalul capacitatii de cazare turistica a Romaniei si 21,8% din capacitatea de cazare hoteliera din tara.

In ceea ce priveste capacitatea de cazare turistica existenta, pe destinatii turistice, in anul 2000 s-au inregistrat valorile din figura 1.

Figura 1

Sursa: Comisia Nationala de Statistica anul 2000

Capacitatea de cazare turistica existenta reprezinta numarul de locuri de cazare de folosinta turistica. Se poate observa ca statiunile balneare inregistreaza 43.186 de locuri de cazare existente, comparativ cu restul destinatiilor turistice, cu exceptia litoralului ( care inregistreaza cel mai mare numar de locuri ), ocupa primul loc. Capacitatea de cazare in functiune locuri zile inregistrata in statiunile balneare este de 11.326.969 de locuri ce cazare puse la dispozitia turistilor. In aceasta privinta, litoralul ocupa primul loc (cu 13.574.339 de locuri), fiind singura destinatie care depaseste statiunile balneare. Din aceasta cauza, statiunilor balneare ar trebui sa li se acorde o atentie deosebita, nu numai pentru ca detin un numar foarte mare de locuri de cazare, dar si pentru ca tratamentele balneare presupun sejururi indelungate de 18 zile, in medie, lucru care s-ar reflecta in economia romaneasca in sens pozitiv.

Numarul de locuri de cazare si numarul de locuri in baza de tratament in unele societati turistice balneare membre ale O.P.T.B.R. au evoluat astfel:

Tabel 4

STATIUNEA

SOCIETATEA

NUMAR LOCURI CAZARE

NUMAR LOCURI IN BAZA DE TRATAMENT

1999

2000

2001

Herculane

S.C. Hercules S.A.

-

-

1990

-

Sangeorz Bai

S.C. Hebe S.A.

902

902

902

902 locuri

Buzias

S.C. de Tratament Balnear Buzias S.A.

-

-

819

1616 proceduri/zi

Mangalia

S.C. Mangalia S.A.

-

-

800

850 locuri

Covasna

S.C. Turism Covasna S.A.

703

703

703

2500 proceduri/zi

Govora

S.C. Govora S.A.

680

686

667

4000 proceduri/z

Olanesti

S.C. Olanesti S.A.

555

536

552

1800 proceduri/zi

Amara

S.C. Amara S.A.

-

-

400

1000 proceduri/zi

Braila

S.C. Traian S.A.

390

390

390

800 proceduri/zi

Geoagiu

S.C. Germisara S.A.

310



282

370

-

Slanic Moldova

S.C. Perla Moldovei S.A.

307

-

261

50 locuri

Sinaia

S.C. Neo Turism Sinaia S.A.

-

-

180

196 locuri

Turda

S.C. Ariesul Turda S.A.

96

98

100

250 proceduri/zi

Sind Romania

-

-

11001

15840 proceduri/zi

Total balnear

43.186

43.624

Total national

280.005

277.047

Sursa: Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania, Calimanesti-Caciulata februarie 2002, O.P.T.B.R.

Statiunea balneara cu cea mai mare capacitate de cazare este Baile Felix, urmata de Herculane. Cel mai mare operator de turism balnear din Romania este Sind Romania cu un numar de 11.001 locuri de cazare amplasate in 14 statiuni balneare.

Investitiile facute in anii 1960-1970 au dus la construirea unor hoteluri mari, cu mai multe etaje, unele dintre ele fiind pe punctul de a-si incheia ciclul de folosinta, fiind depasite, in comparatie cu vilele mici, mult mai atragatoare, sau cu cladirile istorice ce se pot vedea in statiunile balneare.

Intre 1980-1989 nu s-au facut aproape nici un fel de investitii la capitolul cazare in statiunile balneare. Acestea au creat o mostenire de spatii de cazare invechite si prost intretinute. Aceste spatii se afla in proprietatea si exploatarea mai multor organizatii: societati comerciale, Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul Sanatatii si Familiei, sindicate, alte forme. Din structurile ce au apartinut Ministerului Turismului, 99% dintre acestea sunt, in prezent, societati comerciale aflate in proprietate particulara. Putem spune ca amplul proces de privatizare, in cadrul turismului balnear se apropie de finalizare. Anul trecut au fost privatizate societati comerciale importante precum: Hercules, Germisara, Hebe, Amara.

Tabelul 5

Societatea

Investitii ( mii lei )

1999

2000

2001

S.C. Olanesti S.A.

1.481.754

1.09083

17.555.062

S.C. Turism Covasna S.A.

3.500.000

90.000

8.000.000

S.C. Govora S.A.

1.955.300

5.004.500

6.840.000

S.C. Mangalia S.A.

698.364

403.837

3.015.192

S.C. Neo Turism Sinaia S.A.

-

-

500.000

S.C. Traian S.A.

1.157.767

703.594

1.583.229

S.C. Amara S.A.

-

-

1.227.362

S.C. Hebe S.A.

374.000

635.000

920.000

S.C. Tratament Balnear Buzias S.A.

594.669

651.905

594.669

S.C. Ariesul Turda S.A.

35.000

31.000

21.000

S.C. Perla Moldovei S.A.

773.855

17.33623

34.234.798

Sursa: Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania

In urma procesului de reasezare a proprietatii, noul patronat a inceput un amplu proces investitional, dar care nu este suficient sustinut de legislatia de ordin economic. Astfel, investitiile facute in unele societati comerciale balneare sunt prezentate in tabelul 5.

Din analiza tabelului se poate observa o tendinta generala de crestere a valorii investitiilor anuale, ceea ce arata efortul depus de catre societatile comerciale in vederea modernizarii structurilor de turism balnear, in special a bazelor de tratament.

3. Amenajarile pentru tratament

Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni, foarte multe dintre amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare, ele suferind de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani. In ultimii ani, se constata un amplu proces de modernizarea bazelor de tratament si dotarea acestora cu aparatura specifica tratamentelor balneare. In ultimul an numai unul dintre ofertantii de echipamente medicale specializate pentru dotarea bazelor de tratament a vandut echipamente in valoare de peste 500.000 de dolari. Acest efort nu este, insa, sustinut prin existenta unor legi economice menite a incuraja investitiile: amortizare accelerata, scutiri de taxe vamale, reduceri ale impozitelor pe profit, etc.

O alta problema specifica societatilor de turism balnear este cea legata de proprietatea bazei de tratament, intalnindu-se situatii complexe, cum ar fi:

  • Baza de tratament este integrata unui hotel deservind hotelul ( Covasna, Sovata, Lacul Sarat, Voineasa )
  • Baza de tratament este integrata in hotel, dar nu este activul societatii comerciale ce administreaza hotelul, aparand disfunctionalitati in dotare si exploatare ( S.C. Mangalia S.A.)
  • Baza de tratament centrala deserveste 2-3 hoteluri ( Calimanesti-Caciulata, Baile Felix, Baile Herculane )
  • In aceeasi statiune exista mai multe societati comerciale cu activitate de turism balnear, una dintre ele fiind proprietarul de baza, cealalta fiind partener contractual pentru prestarea de servicii balneare ( in Predeal Sind Romania cu S.C. Predeal S.A. si S.C. Robinson S.A., in Tusnad S.C. Tusnad S.A. si S.C. Ciucas S.A.). In anumite situatii pot aparea nereguli generate de factori economici in incheierea contractelor de prestatii balneare )

Problema acuta cu care se confrunta societatile comerciale de turism balnear din Romania este cea legata de statutul personalului superior si mediu calificat medical si faptul ca societatile comerciale nu sunt recunoscute ca ofertante de servicii medicale balneare de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale.

3.1. Personalul medical din statiunile balneare

Din punct de vedere organizatoric sunt intalnite situatii diferite privind incadrarea personalului medical in statiunile balneare romanesti:

  • Personal medical coordonat de catre Institutul National de Balneologie
  • Personal medical coordonat de catre Spitalele Judetene
  • Personal medical angajat de catre societatile comerciale de turism balnear

In acest din urma caz, societatile comerciale suporta din resurse proprii costurile de salarizare ale personalului medical, nefiind posibila decontarea prestatiilor medicale prin contracte incheiate cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in conditiile in care se presteaza aceleasi servicii ca si in cazul primelor doua categorii enumerate mai sus.

Personalul medical superior din cadrul bazelor de tratament este bine specializat, insa, din pacate, se constata in ultimul timp o imbatranire a acestuia. Ar fi necesara aplicarea unui program de intinerire a cadrelor prin atragerea de medici si personal mediu de varsta tanara si formarea acestora in cadrul societatilor de turism balnear. Este necesara, de asemenea, mai multa medicalizare a activitatii din statiuni prin infiintarea de sectii de investigare balneare, laborator, investitii paraclinice, etc.

3. Contractarea serviciilor medicale cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate

Societatile de turism balnear, prin natura activitatii lor, sunt prestatoare de servicii medicale. Faptul ca in bazele de tratament ale societatilor de turism se asigura prestatie medicala ( consult medical, diagnostic, analize medicale, proceduri medicale menite a preveni si trata diferite boli si afectiuni ) se considera ca societatile de turism balnear sunt abilitate a incheia aceste contracte. Acestea ar trebui sa devina un partener activ in cadrul sistemului de decontari medicale. Este mai usor sa se previna si sa se trateze diferite boli si afectiuni in sistemul balnear unde costurile per pacient sunt in proportie de 1/5 mai reduse decat in sistemul de spitale si clinici, iar ca finalitate, bugetul de asigurari de sanatate va fi degrevat de o importanta valoare a cheltuielilor.

Societatile de turism balnear vor aviza in continuare bazele de tratament dupa metodologia in vigoare, vor respecta statutul profesional al cadrelor medicale, neimplicandu-se in calitatea actului medical. Avizarea si controlul actului medical va fi verificat in continuare de institutiile abilitate a face acest lucru: Ministerul Sanatatii si Familiei, Institutul National de Balneologie.[3]

3.3. Administrarea si exploatarea statiunilor balneare

Fiecare statiune balneara cuprinde una sau mai multe societati comerciale balneare. In timp ce marimea societatilor balneare este determinata de fondul de cazare si capacitatea bazei de tratament, structura administrativa de baza este aceeasi.

Publicitatea generala a statiunii balneare si negocierile cu tour-operatorii si celelalte institutii contractante de servicii turistice balneare sunt asigurate la nivel central de societatea balneara, pentru propriile lor proprietati.

Statiunile balneare, datorita duratei lungi a curelor balneare, reprezinta 22% din numarul innoptarilor in unitatile de cazare inregistrate. In medie sejurul este de 18 nopti, turistii straini avand un sejur mai scurt de 15 zile. Turistii cazati in structurile de primire turistice balneare, in anul 2000, au reprezentat 14,8% din numarul total de turisti, asa cum arata figura 2:

Figura 2

Sursa: Comisia nationala de statistica anul 2000

Se poate observa ca optiunile de cazare ale turistilor romani se indreapta in proportie de 53% spre orase in principal pentru turismul cultural si cel de afaceri - in cote apropiate, de circa 16-17%, spre litoral, Delta Dunarii si zona montana si de circa 15% spre statiunile balneare. Putem observa fluxul deosebit de important al turistilor in statiunile balneare, care desi este mic in comparatie cu restul destinatiilor turistice ocupa un loc aparte in cadrul optiunilor de vacanta ale turistilor romani. [4]

Sosirile turistilor in structurile de primire turistice pe tipuri de structuri si categorii de confort, in statiunile balneare, in anul 2000

Tabelul 6

TURISTI

TOTAL

5 stele

4 stele

3

stele

2

stele

1

stea

Neclasi-ficate

TOTAL

Romani

Straini

677.495

651.983

25.512

-

-

-

483

328

155

3099

24.515

7.584

428.434



413.398

15.036

16605

160.544

061

51.874

51.198

676

HOTELURI

Romani

Straini

55303

531.176

21.127

-

-

-

117

087

30

29.496

2346

7.150

390.807

377.853

1954

123.499

12506

993

6.384

6.384

-

MOTELURI

Romani

Straini

7.212

6.323

889

-

-

-

-

-

-

-

-

-

6.577

5.688

889

311

311

-

324

324

-

HANURI

Romani

Straini

177

177

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

177

177

-

VILE

Romani

Straini

64.684

6245

439

-

-

-

366

241

125

1.445

1.011

434

26.459

25.717

742

27.087

26.528

559

9.327

8.748

579

Sursa: Comisia Nationala de Statistica - anul 2000

Dupa cum se poate observa din tabelul 5, ponderea turistilor straini in statiunile balneare este destul de scazuta, comparativ cu cea a romanilor, ceea ce arata faptul ca Romania este putin cunoscuta si valorificata pe plan international.[5]

Oscilatiile sezoniere ale activitatii turistice sunt cele determinate, in principal, de conditiile de realizare a echilibrului cerere-oferta si se concretizeaza printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in anumite perioade ale anului, in celelalte remarcandu-se o reducere importanta sau chiar o stopare a sosirilor de turisti. Statiunile balneare fac parte din zonele cu o activitate cvasipermanenta sau fara concentrari sezoniere semnificative. In acest caz sosirile turistilor se distribuie relativ uniform de-a lungul intregului an, conditiile de clima influentand in mica masura desfasurarea normala a tratamentelor. Cu toate acestea, chiar si in statiunile balneare se intalnesc perioade cu activitate mai intensa, in intervalul mai-octombrie, sezonul cald oferind mai multe comoditati, in special pentru statiunile aflate pe litoral, unde solicitarile sunt sporadice in perioada octombrie-aprilie.[6] Ocuparea medie a hotelurilor din unele statiuni importante care au inregistrat cele mai mari grade de ocupare este prezentata in tabelul 7.

Tabelul 7

SOCIETATEA

GRADUL MEDIU DE OCUPARE

INCASAREA MEDIE /ZI TURIST

PONDEREA TURISTILOR ROMANI

1999

2000

2001

1999

2000

2001

1999

2000

2001

Sind Romania

-

-

-

-

-

-

2,78

3,13

1,92

Ariesul Turda

53.26

84,99

89,85

954977

935227

976225

0,67

0,81

0,75

Govora

87,02

75,25

80,06

135000

215000

287000

0,05

0,06

0,04

Traian

71

76

78

102846

174890

232380

0

0,34

0

Turism Covasna

58

57,56

62,96

181234

271242

363583

6,45

7,33

8,97

Perla Moldovei

54,10

43,38

65,50

210000

380000



440000

8,5

7,2

6,7

Neo Turism Sinaia

-

-

57,40

-

-

-

-

-

5,42

Olanesti

48,47

46,67

50,74

53356

75151

102395

1,58

3,13

1,92

Germisara

43,78

42,63

50,54

44759

114010

111857

1,67

0,26

0,51

Amara

36,01

36,25

47,31

166125

190936

266177

-

-

-

Mangalia

50,30

46,24

44,51

215261

284162

456322

27

29

31

Buzias

40,13

43

44,34

146584

240410

292158

3,43

0,08

0,58

Hercules

34,27

34,38

43,78

-

-

-

1

1

1

Hebe

19,55

22,43

28,01

116500

255200

385600

-

-

-

Sursa: Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania, Calimanesti-Caciulata februarie 2002

4. ACTIUNI TURISTICE INTERNE

In ceea ce priveste actiunile turistice interne, in statiunile balneare, durata medie a unui sejur este de 18 zile pentru ca tratamentul balnear sa se desfasoare in conditii optime, cu o eficienta maxima. Din aceasta cauza ponderea actiunilor turistice interne cu durata de minim 4 zile este foarte ridicata comparativ cu durata de 1-3 zile si cu actiunile de tipul excursiilor (fara innoptari).

Actiuni turistice interne

Tabelul 8

Zone turistice

Actiuni turistice interne cu durata de:

Minim 4 zile

1 3 zile

Excursii(fara innoptari)

Nr. turisti

Turisti-zile

Nr. turisti

Turisti-zile

Nr. turisti

Turisti-zile

TOTAL

74391

8.169.678

276.396

623.015

210.914

210.914

Litoral

301.130

547.854

1499

30.233

1855

1855

Zona montana orase

115.987

1.02604

16083

367.198

6275

6275

Zona montana sate si trasee alpine

39.947

300.458

25.874

58.038

26.986

26.986

Statiuni balneare

256.487

4.050.873

21.449

50.251

28.417

28.417

Zone istorice

1015

116.594

1684

28.785

34.642

34.642

Altele

16.825

131.295

41.807

88.510

45.739

45.739

Sursa: Comisia Nationala de Statistica anul 2000

Dupa cum se poate observa, zona statiunilor balneare ocupa locul intai la numarul de zile, comparativ cu celelalte zone care au o pondere relativ scazuta. Explicatia consta in simpla definire a rolului de statiune balneara, care in cea mai mare parte primeste turisti veniti pentru cura. In ceea ce priveste numarul de turisti, si aici statiunile balneare ocupa un loc important, in special la actiunile turistice cu durata de minim 4 zile ( locul al doilea ), lucru care atrage atentia asupra faptului ca statiunile balneare trebuie promovate pe toate caile deoarece ele pot atrage un numar foarte mare de turisti atat romani cat si straini, pot promova si alte tipuri de turism si sunt mari producatoare de profit.



[1] Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania, Februarie 2002, O.P.T.B.R.

[2] Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania sursa citata

[3] Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania sursa citata

[4] Rodica Minciu, Economia turismului, ed. Uranus, Bucuresti 2001

[5] Raport privind situatia actuala a turismului balnear din Romania sursa citata

[6] Rodica Minciu, sursa citata la 4





{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat