Pefectarea documentelor privind expedierea marfurilor in transportul multimodal

PEFECTAREA DOCUMENTELOR PRIVIND EXPEDIEREA MARFURILOR IN TRANSPORTUL MULTIMODAL

Derularea contractelor internationale consta in ansamblul activitatilor desfasurate de vanzator, cumparator si terte firme privind producerea, efectuarea controlului, ambalarea, expedierea si transportul marfurilor pana la destinatie, in conditii stabilite de parti, precum si cele privind plata pretului prin intermediul bancilor comerciale.

Daca notiunea de executare a contractelor sugereaza mai mult sensul juridic al indeplinirii de catre parti a obligatiilor contractuale asumate, notiunea de derulare are un continut mai larg, implicand o serie de activitati (fizice si economice), menite sa duca la transferarea in natura a marfurilor de la vanzator la cumparator si incasarea contravalorii lor.

TRANSPORTUL TERESTRU

Transportul rutier - contractul de transport tip "C.M.R"

Contractul de transport tip "C.M.R" se aplica oricarui transport international de marfuri, in cazul in care pentru un astfel de transport a fost incheiat un contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, daca locul primirii marfurilor si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, din care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea partilor contractante.

Contractul de transport tip "C.M.R" care se prezinta sub forma scrisorii de trasura, se considera incheiat atunci cand marfa a fost incarcata in autocamion, iar conducatorul auto a semnat scrisoarea de trasura de preluare a marfii. Scrisoarea de trasura se intocmeste in trei exemplare semnate atat de predator cat si de caraus.

Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa pana la destinatie, iar al treilea exemplar ramane la transportator.

Scrisoarea de trasura se intocmeste pentru fiecare autocamion in parte, chiar daca lotul de marfa expediat este mai mare si se incarca pe mai multe autocamioane apartinand aceluiasi caraus.

Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele elemente:

numele si adresa expeditorului;

locul si data intocmirii scrisorii de trasura;

numele si adresa transportatorului;

locul si data primirii marfii pentru transport;

locul prevazut pentru eliberarea marfii;

numele si adresa destinatarului marfii;

denumirea curenta a marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase se va indica denumirea general recunoscuta;

numarul coletelor, mentionandu-se si marcajele respective;

cantitatea exprimata in kilograme precum si in alte unitati dupa caz;

instructiuni privind formalitatile vamale;

mentiunea ca transportul respectiv este supus regimului stabilit prin C.M.R si nici unei alte cauze contrare;

valoarea declarata a marfii;

instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la conservarea calitatii marfii in timpul transportului;

lista documentelor remise transportatorului pentru ca acesta sa raspunda in caz de ratacire sau deteriorare a lor.

Transportatorul este obligat sa constate la incarcare, prin conducatorul auto starea aparenta a marfii si ambalajelor, precum si exactitatea numarului de colete in baza observatiilor si a constatarilor facute. El poate inscrie anumite remarci pe scrisoarea de trasura, remarci care pot conduce la refuzul de plata a marfii de catre destinatar sau la pretentii si reclamatii fata de incarcator.

Pentru ca un transport sa se deruleze in trafic rutier international trebuie ca incarcatura sa fie insotita, in afara scrisorii de trasura si de alte documente care privesc organele sanitar-veterinare, de politie si graniceresti, financiare, precum si alte organe si organisme guvernamentale. Aceste documente sunt prevazute in reglementarile internationale multilaterale sau bilaterale, precum si in legislatia interna a tarilor de tranzit si a tarilor de destinatie.

Sunt de mentionat:

Documente referitoare la conducatorul auto:

permis de conducere;

pasaport;

carnet BUCH privind evidenta perioadelor de lucru si odihna.

Documente referitoare la autovehicul:

foaie de parcurs;

diagrama tahograf;

certificat de agreare;

carnet de trecere prin vami CPD;

autorizatie de transport international.

Documente referitoare la marfa:

scrisoare de transport international tip C.M.R;

carnet TIR;

certificat ATP pentru marfuri perisabile;

documente si instructiuni privind transportul marfurilor periculoase (daca este cazul).

Transportul rutier sub acoperirea carnetului TIR este reglementat de "Conventia Vamala referitoare la Transporturile Internationale de Marfuri sub acoperirea Carnetului TIR", incheiata la 15.01.1959, la care Romania a aderat in anul 1963.

Carnetul TIR se va intocmi de transportator, expeditor si organele vamale, intr-un singur exemplar pentru fiecare vehicul sau container sau un singur carnet TIR pentru mai multe vehicule sau containere.

Acest carnet va fi valabil pentru o singura calatorie. El va contine cel putin numarul de volete detasabile pentru luarea in evidenta si descarcare necesare pentru efectuarea transportului in cauza.

Pe langa carnetul TIR documentele care il insotesc sunt:

a) documentele de insotire a marfii;

b) scrisoarea de transport international;

c) certificatul de agreare vamala (daca circula sub Conventia TIR);

d) autorizatii emise de Ministerul Transporturilor din tarile de tranzit sau de destinatie.

Facilitarea acestui carnet TIR permite trecerea prin punctele de frontiera de intrare/iesire ale tarilor membre fara control vamal.

Transportul feroviar - scrisoare de trasura tip "C.I.M"

Odata incheiata incarcarea marfii, predatorul marfii trebuie sa se ocupe de perfectarea documentelor privind expedierea, in primul rand a scrisorii de trasura internationala. Pentru fiecare vagon de marfa expediat se completeaza de catre expeditor un set de scrisori de trasura feroviara internationala.

Scrisoarea de trasura model C.I.M cuprinde urmatoarele file:

originalul scrisorii de trasura, insoteste transportul si se elibereaza destinatarului odata cu marfa;

foaia de expeditie, care se intocmeste intr-un numar de exemplare egal cu numarul de cai ferate (din diferite tari) participante la transport, este oprita de fiecare cale ferata participanta si de statia de destinatie, cate un exemplar si serveste la decontarea transportului intre companiile de cale ferata;

avizul si adeverinta de primire, care insoteste marfa pana la destinatie, constituie documentul privitor la primirea marfii de catre destinatar;

duplicatul scrisorii de trasura, care se elibereaza predatorului, constituie dovada expedierii marfii, a preluarii de catre acesta a taxelor pe transport si este documentul utilizat la banca pentru incasarea contravalorii marfii expediate;

copia scrisorii de trasura, care ramane la statia de expediere a marfii.

O scrisoare de trasura feroviara internationala cuprinde in principal urmatoarele date:

numele si adresa expeditorului;

denumirea statiei de expeditie;

denumirea marfii;

numele si adresa destinatarului;

greutatea marfii, numarul coletelor si marcajul acestora;

numarul vagonului, iar la vagoanele particulare si tara de origine a acestora;

enumerarea detaliata a documentelor (specificatii ale marfurilor, factura comerciala si cea consulara, certificatele de origine, de calitate, sanitar, fito-patologice, veterinar) care insotesc marfa, inclusiv cele cerute de organele vamale si alte autorizatii si care sunt anexate la scrisoarea de trasura;

stampila cu data a statiei de expeditie, data care confirma livrarea marfii.

O parte din aceste date se regasesc in Dispozitia de Transport si Vamuire, incarcatorului marfii revenindu-i sarcina de a le pune de acord cu datele concrete aparute cu ocazia incarcarii marfii in vagon.

In cazul in care vanzatorul realizeaza exportul direct, acesta va completa rubrica cu privire la valoarea marfii livrate numai la solicitarea expresa a cumparatorului, iar cheltuielile tarifare suplimentare aferente le va include in pretul extern al marfii.

Daca marfurile circula pe roti proprii se va intocmi o scrisoare de trasura separata, pe care se va trece seria (numarul) vagonului respectiv.

Dupa incarcarea marfii in vagon si perfectarea documentelor privind expedierea marfii, predatorul acesteia trebuie sa prezinte statiei de cale ferata scrisoarea de trasura impreuna cu toate documentele care vor insoti marfa in timpul transportului (mentionate expres in scrisoarea de trasura).

Dupa incheierea contractului de transport, expeditorul primeste duplicatul scrisorii de trasura (exemplarul 4 in cazul C.I.M) si copii ale documentelor care insotesc marfa, stampilate de caraus. Vagonul sigilat este preluat de calea ferata si expediat.

TRANSPORTUL MARITIM SI FLUVIAL

Conosamentul

Nu se poate spune cu exactitate cand au inceput sa fie utilizate conosamentele, cu toate ca au fost descoperite documente care confirmau ca diferite tipuri de marfuri au fost incarcate la bordul navelor de peste o mie de ani.

Necesitatea transferului titlului de proprietate inainte ca marfurile sa ajunga la destinatie a fost generata de dezvoltarea comertului si de cresterea continua a complexitatii tranzactiilor comerciale. Astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, conosamentele devenisera titluri reprezentative ale marfurilor si puteau fi transferate inainte de sosirea navei la destinatie. Odata cu transferul conosamentelor se transfera si dreptul de proprietate asupra marfurilor.

Conosamentul ca dovada a existentei contractului de transport

In mod uzual, inainte de incarcarea marfurilor pe o nava, exista negocieri intre navlositor si armator, negocieri ce se pot finaliza cu incheierea unui contract (fie el un contract de navlosire sau un "booking-note") sau doar cu o intelegere verbala.

Conosamentul ce se va emite, dupa preluarea marfurilor catre transport de catre caraus sau dupa ce acestea vor fi incarcate pe nava, trebuie sa fie in stricta conformitate cu termenii acestei intelegeri.

Deoarece emiterea conosamentului este ulterioara intelegerii dintre navlositor si armator, se spune ca din punct de vedere legal, conosamentul este o dovada a existentei contractului de transport.

Pentru a clarifica aceasta functie a conosamentului, vom analiza urmatoarele relatii contractuale:

a) in situatia in care nu exista contract de navlosire:

relatia dintre caraus si incarcator;

relatia dintre caraus si posesorul conosamentului, altul decat incarcatorul.

b) in situatia in care exista un contract de navlosire:

relatia dintre caraus si navlositor;

relatia dintre caraus si posesorul conosamentului, altul decat navlositorul.

Relatia dintre caraus si incarcator

In cazul navigatiei de linie, incarcatorul sau un agent al acestuia incheie un "booking-note" cu o companie de linie, iar conosamentul ce se emite, nu este contractul de transport dintre armator si incarcator.

Conosamentul este insa o excelenta dovada a termenilor si conditiilor contractuale agreate de cele doua parti inainte de emiterea conosamentului. Atata timp cat conosamentul se afla in posesia incarcatorului, acesta poate aduce dovezi prin care termenii conosamentului pot fi modificati pentru a fi in concordanta cu termenii si conditiile agreate inainte de emiterea conosamentului.

Relatia dintre caraus si posesorul conosamentului, altul decat incarcatorul

In momentul in care conosamentul ajunge in mana unui tert, acesta contine termenii si conditiile contractului de transport. Nici una dintre parti nu poate aduce dovezi prin care termenii contractului de transport pot fi modificati sau contrazisi.

Relatia dintre caraus si navlositorul posesor al conosamentului

Atunci cand navlositorul devine si posesor al conosamentului, conosament isi pierde functia de dovada a contractului de transport, el fiind doar document ce atesta ca marfurile au fost preluate spre transport de catre caraus. Drepturile si obligatiile navlositorului si armatorului sunt guvernate de contractul de navlosire incheiat intre cele doua parti.

Conosamentul emis nu poate modifica termenii si conditiile contractului de navlosire decat in situatia in care acest lucru este expres prevazut in contractul de navlosire.

Relatia dintre caraus si posesorul conosamentului, altul decat navlositorul

Aceasta este relatia cea mai dificila, deoarece cele mai multe conosamente emise pe piata tramp contin diverse clauze de incorporare a termenilor, conditiilor, libertatilor si exceptiilor din contractele de navlosire.

In situatia in care conosamentul nu face referire la un contract de navlosire, acesta este documentul ce contine termenii si conditiile ce reglementeaza drepturile si obligatiile carausului si pe cele ale posesorului conosamentului. In situatia in care termenii si conditiile mentionate in conosament impun obligatii mai mari asupra carausului decat cele inscrise in contractul de navlosire, carausul are dreptul de a cere de la navlositor compensatii pentru daunele suferite, dar pentru care nu ar fi fost responsabil pe baza contractului de navlosire.

Conosamentul ca titlu de valoare

Exista cateva motive plauzibile pentru care conosamentul are aceasta functie, de titlu de valoare. Pentru a explica aceasta functie a conosamentului, se va considera ca s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare internationala in conditia de livrare F.O.B ("Free On Board").

Vanzatorul nu doreste sa piarda posesia marfurilor pana in momentul in care se incaseaza contravaloarea lor, cumparatorul se afla pe o pozitie similara, in sensul ca nu doreste sa plateasca pretul marfurilor fara a fi in posesia acestora si fara a sti daca marfurile sunt in concordanta, din punct de vedere cantitativ si al starii si conditiei aparente, cu prevederile contractului de vanzare-cumparare incheiat. Documentul care satisface cerintele vanzatorului, cat si pe cele ale cumparatorului este conosamentul.

Informatii ce se inscriu in conosament

Pentru a intelege mai bine ce informatii se inscriu in conosament si care este rolul acestora, in cele ce urmeaza se prezinta unul dintre cele mai utilizate tipuri de conosamente, "Congebill" editia 1994. Principalele elemente ale acestui tip de conosament sunt:

1. Incarcator

In aceasta rubrica se inscriu numele si adresa incarcatorului. Acesta este de cele mai multe ori exportatorul, insa, in functie de conditiile contractuale, se poate inscrie la aceasta rubrica un intermediar sau chiar primul cumparator al marfii.

2. Primitor

Informatiile inscrise la aceasta rubrica nu intereseaza, in mod deosebit, comandantul navei la momentul semnarii conosamentului, aceasta fiind o problema ce priveste vanzatorul si cumparatorul marfurilor. In aceasta rubrica se pot inscrie:

numele primitorului, caz in care conosamentul devine un conosament nominativ si isi pierde una din cele trei functii si anume pe cea de titlu de valoare;

cuvintele "to order", urmate sau nu de numele primitorului sau al unei banci, caz in care conosamentul devine un conosament la ordin.

3. Portul de incarcare

Pentru cumparator originea marfurilor poate avea o importanta deosebita, iar portul de incarcare poate da indicii cu privire la originea marfurilor. Portul de incarcare poate fi important si pentru a stabili daca transportul respectiv este supus Regulilor da la Haga, Haga-Visby sau Hamburg. Comandantul trebuie sa se asigure ca portul de incarcare este inscris in conosament, insa el nu are nici o responsabilitate in ceea ce priveste verificarea originii marfii.

Portul de descarcare

In mod uzual in conosament se inscrie un singur port de descarcare, insa exista si situatii, in special in transportul produselor petroliere, in care incarcatorul sau navlositorul, are optiunea de a nomina portul de descarcare dupa plecarea navei din portul de incarcare. Dupa nominarea portului de descarcare, armatorul are obligatia de a proceda catre acel port, daca nu exista un pericol care sa impiedice nava sa ajunga in acel port.

Se poate intampla ca in conosament sa se inscrie un port de descarcare ce se afla in afara zonei din care navlositorul poate nomina portul de descarcare conform contractului de navlosire. In acest caz, comandantul are dreptul sa refuze semnarea conosamentului si are obligatia de a-l informa pe armator asupra acestei probleme.

Descrierea marfurilor de catre incarcator. Greutatea bruta.

Cumparatorul marfii se bazeaza pe faptul ca in conosament marfa este descrisa cat mai exact din punct de vedere cantitativ si calitativ. Informatiile pe care carausul este obligat sa le inscrie la aceasta rubrica sunt cele referitoare la marcajul marfii, la numarul de colete sau la greutatea marfii, precum si la starea si conditia aparenta a marfii.

Marcajul marfii - in conosament se inscriu toate elementele de identificare ale marfii, asa cum au fost ele avizate de incarcator inainte de inceperea incarcarii, daca acestea sunt vizibile pe marfuri sau pe ambalajul acestora. Incarcatorul poate fi tinut raspunzator pentru descrierea incorecta a marfurilor, in situatia in care carausul va suferi pierderi datorita incorectitudinii informatiilor furnizate.

Numarul de colete, bucati sau greutatea marfii - carausul trebuie sa depuna toate eforturile pentru a verifica acuratetea informatiilor primite de la incarcator cu privire la cantitatea de marfa ce se va incarca.

Starea si conditia aparenta a marfii - prin inscrierea in conosament a unor expresii cu privire la starea si conditia aparenta a marfurilor se are in vedere prezentarea cat mai exacta a aspectului exterior al marfii, deoarece comandantul poate doar viziona marfa. Singura promisiune pe care o face carausul, prin conosament, este aceea ca marfa va fi livrata in aceeasi stare si conditie aparenta in care a fost preluata spre transport.

Marfurile includ si ambalajul si de aceea, daca ambalajul prezinta deficiente, acestea trebuie mentionate in conosament. Numarul de colete sau de bucati ce prezinta deficiente trebuie inscris cat mai exact in conosament.

6. "din care (cantitatea) pe punte, pe riscul incarcatorului; carausul nefiind responsabil pentru pierdere si avariere, indiferent de cauza ce le-a provocat"

Transportul marfii pe punte fara acordul incarcatorului sau fara a exista un obicei ca aceste marfuri sa se transporte, in mod uzual, pe punte este o grava incalcare a contractului de transport. Daca in conosament este inscris in mod expres ca marfa este in mod efectiv incarcata pe punte, este foarte important sa se inscrie si faptul ca marfa este in mod efectiv incarcata pe punte.

7. Navlu platibil in conformitate cu prevederile contractului de navlosire datat . .

Daca nava este exploatata pe baza unui contract de navlosire, este foarte important ca data la care a fost incheiat acest contract sa fie inscrisa in conosament. Daca nava este exploatata doar pe baza unui contract de navlosire pe voiaj, in conosament se inscrie data la care acesta a fost finalizat. Daca nava este exploatata pe baza unui contract de navlosire pe timp situatia este putin mai delicata, in sensul ca din punctul de vedere al armatorului, cel mai potrivit este ca in conosament sa se inscrie data contractului de navlosire pe timp, deoarece armatorul nu are cunostinta de contractul de navlosire pe voiaj pe care l-a incheiat navlositorul cu un sub-navlositor, iar din punctul de vedere al sub-navlositorului este necesar a se inscrie data contractului de navlosire pe voiaj, deoarece acesta nu are cunostinta de termenii contractului de navlosire pe timp.

8. Navlu in avans. Sume primite din navlu

Aceasta rubrica este foarte rar completata si atunci cand se completeaza ea contine sumele primite de armator de la navlositor ca avans din navlu.

9. Timpul utilizat la incarcare . . zile . . .. ore

Aceasta rubrica este foarte rar completata. Daca nava este exploatata pe baza unui contract de navlosire, comandantul nu poate refuza semnarea conosamentului doar pentru faptul ca nu este de acord cu timpul utilizat la incarcare mentionat in conosament.

10. Incarcat in portul de incarcare (numele portului) in stare si conditie aparent buna, la bordul navei (numele navei), spre a fi transportate in portul de descarcare (numele portului) sau atat de aproape cat nava poate descarca in siguranta marfurile mentionate mai sus

In cele mai multe conosamente este prevazut ca nava va descarca in portul de descarcare sau atat de aproape cat poate ajunge in siguranta, ceea ce inseamna ca daca nava nu poate ajunge in acel port, de obicei din motive de siguranta a navigatiei, comandantul are dreptul sa descarce marfa in alt port.

11. Greutatea, volumul, calitate, cantitate, conditia, continutul si valoarea necunoscute

Asa cum s-a precizat si la punctul (5), validitatea unei astfel de clauze depinde de modul in care marfa este descrisa de catre incarcator. Asa cum este utila pentru marfurile in colete, legaturi sau bucati si nu are nici o valoare in cazul marfurilor in vrac.

12. Navlu platibil la . .

La aceasta rubrica se inscrie locul in care se plateste navlul.

13. Numarul conosamentelor originale

In mod traditional, conosamentele sunt emise in trei exemplare originale, insa aceasta nu este o regula si incarcatorul poate solicita numarul de exemplare pe care il doreste, cu conditia ca acesta sa fie inscris in aceasta rubrica.

Fiecare conosament poarta un numar situat in coltul din dreapta sus. De obicei, conosamentele sunt numerotate in functie de portul de destinatie in sensul ca pot exista doua conosamente, emise in portul de incarcare, ce poarta acelasi numar daca marfurile la care se refera se descarca in porturi diferite, dar nu pot exista doua conosamente ce poarta acelasi numar, daca marfurile se descarca in acelasi port, chiar daca marfurile au fost incarcate in porturi diferite.

14. Locul si data emiterii

Data emiterii conosamentului este foarte importanta deoarece, in functie de aceasta, se poate stabili daca incarcatorul si-a indeplinit obligatiile prevazute in contractul de vanzare - cumparare. Data emiterii conosamentului trebuie sa fie data la care s-a terminat incarcarea marfurilor descrise in conosament. Inscrierea in conosament a unei date anterioare sau posterioare nu trebuie acceptata de catre comandant sau caraus deoarece ea poate genera o serie de dispute ulterioare si carausul poate fi tinut raspunzator pentru toate pagubele suferite de cumparatorul marfii.

In cazul in care nava a incarcat mai multe loturi de marfa intr-un port, incarcatorul are dreptul de a solicita emiterea conosamentelor imediat ce se termina incarcarea fiecarui lot, iar comandantul navei nu are dreptul sa conditioneze semnarea conosamentelor de incarcarea intregii cantitati de marfa din portul respectiv.

Locul in care se emit conosamentele este de obicei portul de incarcare, insa acest lucru nu este obligatoriu si exista situatii in care conosamentele se emit in alt loc decat portul de incarcare.

15. Semnatura

Navele sunt adesea exploatate pe baza contractelor de navlosire si de multe ori in functie de persoana care a semnat conosamentul se determina identitatea carausului. Conosamentul poate fi semnat de catre comandantul navei, armator, agentul armatorului, navlositor si agentul navlositorului.

In situatia in care nava este exploatata pe baza unui contract de "bare-boat" (inchiriere), conosamentul nu poate fi semnat in numele armatorului, ci doar in numele navlositorului de "bare-boat" sau al unui alt sub-navlositor.

Daca nava este exploatata pe baza unui contract de navlosire pe timp, atunci navlositorul are dreptul de a incheia contracte de navlosire pe voiaj sau pe timp. In conosamentele ce se emit apar ca fiind caraus, armatorul sau navlositorul. Daca armatorul este inscris ca fiind caraus si conosamentul este semnat de comandant sau de agentul navei, atunci nu exista nici un dubiu cu privire la identificarea partii pe care proprietarul conosamentului, altul decat sub-navlositorul, o poate tine responsabila pentru pagubele produse marfii, acesta fiind armatorul.

Tipuri de conosamente

Desi, in realitate exista doua tipuri importante de conosamente, si anume conosamentele folosite in transportul conventional, adesea supuse unui contract de navlosire si conosamentele folosite in transportul de linie, in functie de prevederile conosamentului se mai folosesc o serie de denumiri referitoare la conosamente.

a) Conosamente conventionale - marfurile generale si marfurile vrac se transporta cu nave, exploatate in sistem tramp, ce sunt angajate pe baza unor contracte de navlosire. Particularitatea acestor documente este aceea ca in ele sunt de obicei inclusi termenii si conditiile, libertatile si exceptiile contractelor de navlosire.

b) Conosamente de linie - marfurile generale, in parti mici se transporta de regula cu nave de linie. Liniile de navigatie isi stabilesc conditiile de transport pe care le publica si le inscriu in conosamente. Aceste conditii de transport sunt, de obicei, nenegociabile si incarcatorilor li se solicita sa le accepte sau sa caute o alta linie de navigatie care sa le transporte marfurile.

c) Conosamentul nominativ - acest tip de conosament are la rubrica "consignee" mentionat numele unei firme sau al unei persoane si aceasta este singura indreptatita sa solicite armatorului sa-i predea marfurile inscrise, in cantitatea indicata. Un asemenea tip de conosament se transfera mai greu in timpul executarii transportului, intrucat persoana inscrisa in acest document trebuie sa intocmeasca un act de cesiune, pe care apoi sa-l notifice comandantului navei, acesta neavand dreptul sa elibereze marfa decat persoanei nominate.

d) Conosamentul la ordin - acest tip de conosament are mentionate la rubrica "consignee" cuvintele "to order" (la ordinul) urmate sau nu de numele unei firme sau persoane (destinatarul marfii, incarcatorul sau o banca), pe care il poate transmite unei alte persoane. Operatiunea de transmitere a proprietatii asupra conosamentului poarta denumirea de andosare. Modul de transmitere al conosamentului la ordin este asemanator cu cel al transmiterii cambiilor.

e) Conosamentul la purtator - este la purtator atunci cand la rubrica "consignee" sunt inscrise cuvintele "la purtator". Un astfel de titlu este prin excelenta negociabil, dar utilizarea lui prezinta si un considerabil pericol, deoarece, prin natura lui, conosamentul la purtator indreptateste pe oricare posesor sa solicite marfa, iar comandantul este obligat sa predea marfa posesorului acestuia.

f) Conosamentul "incarcat la bord" - acest conosament indica faptul ca marfa a fost incarcata la bordul navei.

g) Conosamentul "primit spre incarcare" - in acest caz, carausul elibereaza un conosament cu mentiunea "primit spre incarcare" pentru marfuri care nu sunt incarcate, dar care sunt preluate de caraus pe raspunderea sa. Acest tip de conosament se foloseste mai ales in transportul marfurilor cu nave de linie. Conosamentele de acest tip sunt admise in practica bancara ca documente negociabile, daca acest lucru nu se interzice in mod expres sau daca se solicita, prin contract sau credite documentare, un conosament "incarcat la bord".

h) Conosamentul fara transbordare - in cazul transporturilor directe, respectiv cu acelasi mijloc de transport din portul de incarcare pana la portul de destinatie, se elibereaza un conosament fara transbordare. Aceasta precizare se face, de regula, atunci cand transportul se poate efectua si in mod indirect cu transbordare printr-un port intermediar.

i) Conosament cu transbordare - pentru partile mici de marfa, nefiind economic a angaja intreaga capacitate de incarcare a unei nave, transportul se efectueaza cu transbordare intr-un port intermediar, in care exista un flux mai mare de marfa.

j) Conosamentele eliberate de agentii carausului- in unele porturi carausii au reprezentanti diferiti, agenti de incarcare sau case de expeditii care preiau marfa de la incarcator, eliberand in schimb conosamente in numele carausului pe care il reprezinta.

k) Conosamente eliberate de operatorii multimodali si case de expeditie internationala - aceste conosamente acopera intreg lantul de transport al marfii de la fabrica vanzatorului pana la destinatar.

l) Conosamentul oceanic sau maritim - acest tip de conosament acopera transportul dintr-un port maritim de incarcare pana la portul de descarcare.

m) Conosamentul direct - odata cu dezvoltarea transportului din poarta in poarta, mai ales in cazul transportului containerizat, se utilizeaza conosamente directe. Acestea acopera intreaga distanta de transport, respectiv distanta de transport, respectiv distanta de la locul de incarcare, indiferent de modalitatea de transport si mijlocul de transport folosit.

Scrisoarea de trasura fluviala

Scrisoarea de trasura maritima ("Seawaybills") este un document nenegociabil ce atesta ca marfa a fost primita spre incarcare sau a fost incarcata la bord. Faptul ca este un document nenegociabil o face sa difere de conosament. Unul din principalele avantaje ale acestui document este acela ca se reduce posibilitatea de frauda.

Cu toate ca in primul rand scrisoarea de trasura este un document ce atesta ca marfa a fost primita spre incarcare sau a fost incarcata la bord, ea este si o dovada a existentei contractului de transport.

Forma scrisorii de trasura este similara cu cea a conosamentului, cu deosebirea ca pe document sunt imprimate cuvintele "Non-Negotiable Waybill". Organizatiile ce tiparesc astfel de documente, precum BIMCO ("Baltic and International Maritime Comitee") si cei mai importanti armatori, incearca sa deosebeasca scrisorile de trasura de conosamente si pentru aceasta folosesc culori diferite pentru scrisorile de trasura.

Scrisoarea de trasura poate fi de asemenea utilizata in situatiile in care durata transportului este scurta, comparativ cu timpul necesar conosamentului sa ajunga de la incarcator la primitor pe canalul bancar. Din moment ce durata transportului este scurta, este foarte putin probabil ca primitorul sa doreasca sa revanda marfa cat timp aceasta se afla in tranzit.

Utilizarea scrisorii de trasura prezinta avantaje pentru incarcatori, primitori si in special pentru armatori, care pot livra marfa persoanei care dovedeste ca este cea inscrisa in acest document. Scrisoarea de trasura poate fi tinuta la bord si dupa ce primitorul isi declina identitatea pe care comandantul sau agentul armatorului o verifica cu cea inscrisa in scrisoarea de trasura, elibereaza marfa si in acest fel scrisoarea de trasura se intoarce la functia de document ce atesta ca marfa a fost livrata primitorului. In cazul acestor documente nu este necesar a se intocmi mai multe copii si primitorul nu are obligatia de a prezenta un exemplar pentru eliberarea marfii.

Pentru primitor se evita intarzierea formalitatilor vamale si livrarea marfurilor datorita lipsei conosamentelor originale si astfel se evita contrastaliile si cheltuielile de inchiriere a spatiilor de depozitare in porturi pana la sosirea conosamentelor originale. Tot ce are de facut primitorul in acest caz este sa furnizeze dovezi cu privire la identitatea sa si eventual sa plateasca navlul si alte taxe necesare pentru a intra in posesia marfii.

Scrisoarea de trasura se utilizeaza cu precadere in urmatoarele situatii:

Transporturi ale companiilor multinationale care transporta marfuri de la o fabrica proprie la o alta fabrica proprie situata in alta tara;

Transportul unor obiecte ce nu fac subiectul unui contract de vanzare-cumparare: pentru expozitii, muzee, obiecte personale;

Marfuri ce sunt vandute pe baza unui credit documentar;

Marfuri ce ajung la destinatie inaintea documentelor.

Utilizarea scrisorii de trasura se raspandeste tot mai mult, in special in cazul marfurilor ce se transporta pe distante scurte peste Atlantic. De asemenea, cresterea importantei transportului din poarta in poarta, conduce la utilizarea pe scara larga a scrisorilor de trasura, deoarece, posesorul conosamentului nu se prezinta la dana in care soseste nava cu un exemplar original al conosamentului.

In mod uzual scrisorile de trasura nu sunt supuse Regulilor de la Haga sau regulilor Haga-Visby.

Modalitati folosite la transportul multimodal

FCL ("full container load") - reprezinta serviciul de transport din poarta in poarta.

Marfurile sunt incarcate la locul de productie de catre furnizor, vamuite cu aceasta ocazie la export, dupa care containerul este transportat cu diverse mijloace (rutier, feroviar, maritim) pana ajunge la destinatia finala. In toata aceasta perioada, containerul este sigilat si nimeni nu umbla la marfa, el fiind insotit de un document de transport multimodal (de regula un conosament nenegociabil), valabil pentru oricare din mijloacele de transport cu care a calatorit containerul incarcat pana la destinatia finala. La primirea containerului de la ultimul caraus, destinatarul va proceda la vamuirea marfii si va returna documentul de transport multimodal in original emitentului acestuia, confirmand prin aceasta primirea in bune conditiuni a containerului incarcat cu marfurile ce-i sunt destinate.

LCL ("less container load") - reprezinta serviciul de transport de la un terminal de containere (CFS) la alt terminal, expeditorul (exportatorul) marfii trebuind sa aduca si sa predea marfa operatorului de transport multimodal in terminalul acestuia. Operatorul (OTM) va incarca marfa in containere, se va ingriji, la cerere de efectuarea formalitatilor vamale de export si va expedia containerele respective catre un alt terminal unde, printr-un corespondent (reprezentant) al sau va elibera marfurile destinatarilor acestora, care vor efectua formalitatile vamale de import pentru a putea parasi terminalul cu marfurile in cauza.

CFS ("container freight station") - este un loc special amenajat in terminalul operatorului de transport multimodal, unde marfurile livrate in conditia "less container load" sunt predate si preluate de catre exportator sau importator. De regula, este prevazut cu un depozit sub supraveghere vamala (antrepozit vamal public), destinat efectuarii formalitatilor vamale si pastrarii marfurilor in conditii de deplina siguranta pana la expedierea lor cu un container sau eliberarea lor catre destinatari dupa sosirea lor.

Pentru depozitarea containerelor (goale sau incarcate) in cadrul unui terminal de containere, se repartizeaza un loc special amenajat denumit "container yard", unde , containerele goale sau cele incarcate in sistem "full container load" sunt preluate in terminal, depozitate si apoi predate carausilor in vederea expedierii la destinatie.

De retinut, ca in conformitate cu prevederile Conventiei Vamale TIR, pentru tranzitul vamal al containerelor poate fi utilizat un carnet TIR, procurarea acestuia si raspunderea pentru corecta utilizare revenind Operatorului de Transport Multimodal.