Situatia implementarii fondurilor structurale in romania

SITUATIA IMPLEMENTARII FONDURILOR STRUCTURALE IN ROMANIA

Cadrul strategic si prioritatile implemenarii fondurilor structurale in Romania

Implementarea fondurilor structurale in Romania are la baza doua documente strategice, unul cu caracter general cuprizand toate tipurile de finantari (programe de investitii nationale si locale, credite externe, fonduri europene pentru dezvoltare rurala si pescuit, etc) in vederea atingerii obiectivelor strategice pe termen lung ale Romaniei (Planul National de Dezvoltare -PND) si unul cu caracter specific cuprinzand detalierea prioritatilor nationale asupra carora se va interveni prin utilizarea stricta a fondurilor strcuturale si din fondul de coeziune, cu cofinantare nationala aferenta (Cadrul National Strategic de Referinta -CNSR).

Planul National de Dezvoltare (PND), adoptat in decembrie 2005 a fost primul document strategic care a subliniat prioritatile accesului Romaniei la fondurile structurale, constituind bazele negocierii cu Comisia Europeana in vederea alocarii asistentei financiare pentru perioada de programare 2007-2013 a fondurilor europene.

Documentul contureaza la nivel national strategiile concentrare a resurselor financiare, avand la baza 6 prioritati nationale:

• Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere
• Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport
• Protejarea si imbunatatirea calitatii mediului
• Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si intarirea
• capacitatii administrative
• Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii in sectorul agricol
• Diminuarea disparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii[1]

Prioritatile nationale veneau in completarea obiectivelor politicilor europene de coeziune, economica si sociala, a politicii agricole comune si a politicii europene de pescuit. De altfel, fondurile europene sunt instrumentele financiare pe care UE le are la dispospozitie in gestionarea masurilor si programelor din cadrul politiciilor comune.

Pentru lucrarea de fata ma voi opri asupra unei sectiuni a PND, respectiv cea care creioneaza mijloacele de implementare a politicii de coeziune de la nivel european, transpusa la nivel national prin Cadrul National Strategic de Referinta (CNSR), prin programele operationale finantate din fonduri europene.

Legenda

PND –Planul National de Dezvoltare

CNSR –Cadrul National Strategic de Referinta

PO –Programe Operationale

FS –fonduri structurale (FEDR si FSE)

FC –Fondul de Coeziune

FEDR –Fondul European de Dezvoltare Regionala

FSE –Fondul Social European

FEADR – Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

FEP – Fondul European de Pescuit

Pornind de la PND, negocierile cu Comisia Europeana s-au concretizat in Cadrul National Startegic de Referinta (CNSR) si intr-un cadru institutional-legal de implementare a fondurilor structurale, care s-a dorit sa ia in considerare principiul segregarii functiilor si al dezvoltarii de mecanisme si proceduri eficiente in absorbtia resurselor financiare mentionate.

CSNR face legatura intre prioritatile nationale de dezvoltare, stabilite in Planul National de Dezvoltare, si prioritatile la nivel european –coeziunea economica si sociala pentru perioada 2007-2013.

Este important de subliniat legatura intre CSNR si programele operationale, instrumentele principale prin care se realizeaza diversele prevederi ale documentului strategic.

Cu toate acestea, eficienta aunui sistem de implementare nu se poate dovedi decat din practica prin analiza comparativa a rezultatelor cu obiectivele propuse si cu eficacitatea utilizarii resurselor.

Aproximativ 19,7 milioane de euro sunt alocate Romaniei pentru perioada 2007-2013 si vor fi gestionate prin 7 programe operationale la care se mai adauga in ca 8 programe de cooperare –transfrontaliera.

Obiectivele pe termen mediu si lung asumate de Romania in scopul utilizarii fondurilor structurale sunt:

dezvoltarea si crearea de infrastructura in vederea dezvoltarii activitatii economice

cresterea calitatii resurselor umane prin investitii in training si activitati educative in scopul cresterii productivitatii muncii

acordarea de asistenta financiara pentru IMM prin stimularea initiativelor de a investi, cercetarii, innovatiilor in sistemul de management si marketing[2]

Indeplinirea obiectivelor asumate prin Cadrul National Strategic de Referita prin Programele Operationale*

* 7 programe operationale si 8 programe de cooperare transfrontaliera

Cele doua documente strategice amintite reprezinta etalonul de referinta in gestionarea fondurilor structurale, in atingerea obiectivelor investitiilor realizate prin acestea. Din pacate ceea ce nu cuprind aceste documente strategice este legat de stabilirea unor tinte intermediare in vederea creerii unei imagini clare asupra parcursului pe care Romania trebuie sa il aibe in investirea fondurilor structurale. Dat fiind faptul ca aceste strategii sunt pe termen lung neavand tinte intermediare nu poti evalua realist care va fi evolutia indicatorilor asumati prin respectivele documente, fiind vorba de un interval indelungat de timp. Din aceste considerente se pot realiza doar anumite prognoze cu privire la indeplinirea indicatorilor tinandu-se cont de cursul pe care Romania l-a avut si de experienta acumulata in gestionarea fondurilor comunitare.

Sistemul de implementare a fondurilor structurale in Romania

Romania reia experienta statelor membre care au aderat la UE in mai 2004, in sensul agrearii mai degraba a unui sistem centralizat de implementare a fondurilor structurale. Dintre cele 7 programe operationale, doar unul poate vorbi de o relativa descentralizare prin crearea organismelor intermediare in cadrul unor organizatii nonguvernamentale de utilitate publica care actioneaza la nivelul regiunilor de dezvoltare ale Romaniei.

De altfel, sistemul de implementare pentru restul programelor operationale este unul centralizat, organismele intermediare fiind in cadrul unor ministere sau in cadrul unor agentii deconcentrate ale acestora. Dependenta de centru este evidenta iar delagarea de atributii este cu atat mai dificila cu cat responsabilitatea gestionarii fondurilor in fata Comisiei Europene revine, conform regulamentelor comunitare institutiilor in cadrul carora sunt infiintate autoritatile de management pentru programele  operationale.

Structura institutionala in vederea implementarii fondurilor structurale in Romania a fost stabilit la nivel legislativ prin HG nr. 457/2008 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale. Aceasta este detaliata in anexa C.

Avantajele si dezavantajele sistemului de implementare romanesc

Identificarea problemelor ce pot aparea in sistemul de implementarea a fondurilor structurale si a atingerii unui grad ridicat de absorbtie

Problemele legate de absorbtia fondurilor structurale cu care se confrunta noile state membre reflecta absenta unor cadre de politici nationale eficiente, o capacitate scazuta de implementare si lipsa de experienta in abordarea principiilor „noii guvernante” in managementul public, in special a prinicpiului partenial. Abordarea noilor state a fost mai degraba mecanica, formalistica si nu proactiva, de cooperare cu actorii implicati in intregul sistem de mamagemement al fondurilor structurale. Accentul a cazut mai degraba pe proceduri, pe structuri si nu pe crearea de  mecanisme parteneriale intre verigile sistemului.

De exemplu problemele cu care s-a confruntat Polonia[3] in implementarea fondurilor structurale au fost legate de intarzierea stabilirii cadrului legal, si de schimbarile fracvente aduse acestuia, de imposibilitatea asigurarii co-finantarii prin legea finantelor publice din 2004 si 2005. Anul 2006 a adus o serie de reforme in sistemul de implementare polonez insa lipsa de experienta in programarea muti-anuala, in utilizarea avantajelor parteneriatului public-privat, regulile complicate de achizitii publice au fost cauzele principale enumerate in studiul „The Structural Funds' Implementation in Poland – Challenges For 2007-2013”.

Experienta poloneza a aratat a demonstrat ca este mai eficienta concetrarea competentelor in cadrul unei singure institutii –Ministerul de finantare, in urma reformelor din anul 2006 insa a aparut problema aigurarii independentei structurilor care gestioneaza fondurile structurale (structurilor de management, functiile de certificare si plata).

Alte probleme cu care s-a confruntat Polonia in implementarea fondurilor structurale sunt legate de procedurile de control complicate si excesive si de constrangerile in ceea ce priveste numarul de persoane calificate si cu experienta din sistemul de implementare.

Judit Kálmán, in lucrarea „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial System” identifica urmatoarele probleme ce pot aparea in managementul fondurilor structurale cu accent pe cresterea gradului de absorbtie:

• Capacitatea administrativa operationalizata prin lipsa de competente manageriale in transformarea tututor fondurilor externe in capital productiv pentru investitii, planificare irealista, cadru institutional neadecvat, nedefinirea clara a politicilor sectoriale
• Efectul de „rent-seeking” care poate aparaea atat intre guvernul national si UE dar si intre guvernul central si cele nationale. Acest fenomen poate fi explicat prin tendinta ca guvernele nationale sa negocieze cu UE alocari mult mai mari decat au capacitatea sa gestioneze si sa absorba. De asemenea aceslasi lucru este valabil si la nivel subnational intre diferiti actori care societali  ( intre guvernul central si guvernele locale, intre guvern si ceilalti actori societali) care doresc sa obtina o cat mai mare parte din fondurile nerambursabile fara a avea capacitatea de a le gestiona, ceea de ar duce la o ineficienta in sistemul de management. Alocari mai mari decat capacitatea ta de co-finantare duce la neutilizarea sufelor care nu pot fi acoperite de co-finantare nationala sau a beneficiarului. Formele fenomenului de „rent-seeking” se intind de la activitatile legale de lobby si advocacy la formele ilegale de mita.
• Autorul afirma ca numeroase studii au demonstrat ca o buna parte din ajutorul extern, in general a fost utilizata pentru cresterea consumului.
• Faptul ca statele cunosc alocarea din fondurile structurale pentru o perioada fixa, respectiv 7 ani, pot lua o serie de masuri care sa intarzie ajustarile structurale. De exemplu dat fiind faptul ca regiunile care pot beneficia de finantare in cadrul obiectivului 1- Convergenta trebuie sa aiba valoare PIB regional mai mica de 75% din valoarea medie a PIB-ului UE, iar acest lucru poate determina unele tari sa opteze pentru o dezvoltare moderata (mai putine investitii, mai mult consum) pentru a beneficia de aceste fonduri pentru o perioada mai indelungata.[4]

In ceea ce priveste Romania, startul tarii noastre nu a fost promitator in indeplinirea obiectivelor asumate, confruntandu-se cu numeroase probleme in absorbtia fonsdurilor europene, cel putin asa o demonstreaza datele existente pana la momentul de fata. In cei doi ani de la aderarea la Uniunea Europeana Romania nu a reusit decat sa fie contributor net la bugetul european. Insa cu toate acestea, pentru a evalua performanta Romaniei trebuie sa privim si la felul cum s-au descurcat celelate state acre au aderat la Uniunea Europeana in mai 2008 trecand printr-o experienta similara prin care trece Romania astazi, respectiv prima experienta in implementarea la nivel national a unor programe finantate din fonduri structurale.

Desi fiecare dintre stratele noi membre ale UE au avut importante experiente in gestionarea fondurilor de pre-aderare, adevarata capacitate administrativa si de management a unei tari trebuie sa treaca testul implementarii unor programe finantate din fondurile structurale. Desccentralizarea implementarii la nivel national este principalul factor de diferentiere intre gestionarea celor diua tipuri de fondurilor (pre-aderare si structurale), in favoarea implementarii instrumentelor structurale.

Asa cum am anticipat in introducerea acestei lucrari situatia ratei de absorbtie a fondurilor structurale a tarilor care au aderat la UE in mai 2004 nu a fost promitatoare.

La sfarsitul anului 2004 nu se facuse nici o plata de la Comisia Europeana catre cele 10 noi state membre in afara celor 10% (16%) prevazuti a fi acordati in avans prin documentul de aderare. In Tratatul de Aderare a celor 10 state se stipuleaza un ajutor in avans de 16% din totatlul fondurilor, procent divizat pe doi ani - 10% pentru primul an, 6% pentru cel de-al doilea an.[5] In septembrie 2007, din totalul de 15,5 miliarde de euro alocati prin instrumentele structurale pentru cele 10 state membre se cheltuisera in medie 57 % pentru anul financiar 2004[6]. Letonia a contractat in anul 2004 un procent de 52, 49% suma toata suma aprobata de catre Comisia Europeana. Tara cu cea mai mica rata de contractare raportata la totalul sumei alocate este Slovacia, cu un procent de doar 24%. A se vedea anexa D

Editia in iunie 2006 a revistei 'Development & Transition', publicata de PNUD si London School of Economics and Political Science trece in revista situatia absorbtiei fondurilor structurale in Irlanda, Portugalia, Republica Ceha si Polonia. Studiul releva doua concluzii importante:

Absorbtia eficienta depinde de calitatea strategiilor de dezvoltare si a planurilor de investitii

Principalul factor care a determinat o absorbtie scazuta in randul noilor state membre a fost capacitatea administrativa. Pentru absorbtia Fondurilor Structurale sunt necesare structuri institutionale puternice, capabile sa asigure formularea si aplicarea politicilor publice, derularea proceselor de coordonare interministeriala, implementarea programelor nationale, cresterea capacitatii de aplicare a parteneriatelor intre administratia locala, sectorul intreprinzatorilor privati si organizatiile neguvernamentale.

„Statisticile Infoview publicate de Comisia Europeana releva faptul ca in martie 2005, la 10 luni dupa extinderea de la 1 mai 2004, noile state membre aveau rate de absorbtie a fondurilor structurale intre 10 si 15%. Pentru comparatie, la aceeasi data, vechile state membre aveau rate de absorbtie intre 30 si 60%. (Sursa: London School of Economics)”[7].

Situatia absorbtiei fondurilor structurale 2 ani de la aderarea Romaniei la UE

In perioada 2007-2008, toate statele membre au primit 5% din totalul fondurilor structurale alocate din FEDR i FSE reprezentand avansuri in vederea asigurarii disponibilitatii pentru demararea implementarii programelor operationale.[8] A se vedea anexa D, tabelul 4.

Romania a avut un curs ascendent insa irelevant pentru a putea afirma ca intrarile fondurilor comunitare au net superioare ierilor catre bugetul comunitar.

Gradul de absorbtie a fondurilor europene dupa primul an de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana s-a situat la circa jumatate fata de nivelul inregistrat de tari precum Cehia, Polonia, Ungaria si Slovacia se arata intr-un studiu publicat de Banca Nationala a Romaniei in martie 2008.[9]

Intru-un articol aparut pe hotnews.ro in iunie 2008 se facea referire la o imagine tragica a situatiei Romaniei in contextul implementarii si absorbtiei fondurilor structurale. Comparatia realizata era intre deficitul comercial al Romaniei pe o luna si valoarea proiectelor aprobate cu finantare europeana, rezultand un raport negativ in favoarea fondurilor comunitare. [10]

In 2007-2008 Romania nu a solicitat nici o cerere de plata de la Comisia Europeana (payment claim) ceea ce demonstreaza ca sumele din prefinantare nu au fost utilizate in intregime. Cifrele nu sunt imbucuratoare pentru tara noastra, luand in considerare faptul ca Romania contribuie cu 2,6 miliarde Euro la bugetul European in anii 2007 si 2008, si nu a resusit sa primesca de la UE decat pre-finantarea din fondurile structurale si o parte din fondurile de pre-aderare (cu toate ca in anul 2008 s-au inregistrat progres in absortia fondurilor ISPA), insa insuficienta pentru a putea obtine statutul de contributor la bugetul UE.

Asa cum am vazut ratele de absorbtie pentru statele care au aderat in mai 2004 ratele de absorbtie au fost relativ scazute dupa aproximaiv un an de implemenatre a fondurilor structurale. Romania se incadreaza si ea in acelasi trend pentru o perioada similara de experienta in gestionarea resurselor financiare provenite de la UE. Conform unor statistici realizate de MEF, in 2007 si 2008, Romania a fost contributor net la bugetul UE iar rata de absorbtie.

Sursele oficiale prezentau situatia Romaniei la 15 decembrie 2008 ca fiind una in care contractele incheiate reprezentau proximativ 1,14 mld. euro reprezinta bani UE. [12] Din aceste date raportat la alocatul fondurilor europene pe perioada 2007-2013, Romania in doi ani a reusit sa contracteze aproximativ 5,8 % si respectiv 23,26% din fondurile alocate pe perioada 2007-2008.

In primul rand, conform situatiei prezentante de MEF situatia contractarii si a depunerii proiectelor este total inegala intre programele operationale[13]. Programul Operational Regional pare cel mai avansat in implementarea si absorbtia fondurilor, insa daca judecam la rece disparitatile dintre PO nu ajuta in economia generala a situatiei absorbtiei fondurilor europene.

In al doilea rand, in situatia prezentata mai sus trebuie sa tinem cont ca este vorba de contractare si nu de plati efective, iar rata de absorbtie se calculeaza pe plati efective realizate catre beneficiari si solicitate la CE, pe principiul rambursarii. Din aceste considerente, luand in calcul evolutia Romaniei de pana acum putem face o predictie ca existe sanse destul de intemeiate sa credem ca nu ne vom indeplini targhetul de n+3 pentru perioada 2007-2008. In plus si criza economica mondiala a creat o serie de probleme beneficiarilor fondurilor structurale prin inexistenta lichiditatilor in vederea asigurarii cofinantarii proiectelor, prin inasprirea conditiilor de creditare.

Date fiind aceste considerente sunt necesare o serie de masuri de diminuare a perioadei de evaluare selectie si contractare, de stimulare a beneficiarilor in vederea depunerii de proiecte.

De altfel, Comisia Europeana a evidentiat deja rolul pe care politica de coeziune si instrumentele structurale il pot avea asupra relansarii economice a statelor membre in dezbaterile privind planul european de redresare economica Instrumentele structurale reprezinta o sursasigura de finan are in economia reala pentru abordarea provocarilor legate de crearea de locuri de munca, de cresterea economica durabila prin sprijinirea priorita ilor Strategiei de la Lisabona, a retelelor moderne de infrastructura, a intreprinderilor mici si mijlocii, a progresului tehnologic coroborat cu protejarea mediului, etc.

Contributia politicii de coeziune la pachetul de redresare economica al Comisiei Europene prevede masuri care sa accelereze platilor catre statele membre si sa faciliteze accesul la finantare. Printre aceste masuri se numara crestere pre-finantarii pentru programe, la 4,5 miliarde de euro, disponibile in 2009 si o serie de masuri legislative menite in a accelera implementarea proiectelor majore de investitii, pentru a facilita utilizarea altor instrumente de finantare si chiar de a varia contributiile nationale si europene in cazul unor proiecte individuale din cadrul programelor operationale, pentru a simplifica abordarea avansurilor platite beneficiarilor si pentru a extinde posibilitatile pentru cheltuieli eligibile[15].

Printre masurile avute in vedere la nivel comunitar se mai numara:

• Recomandarea catre statele menbre de a reducere contributiile sociale pentru angajatori muncitorilor cu venituri mici, pentru a promova angajarea fortei de munca necalificate.
• Recomandare de se a adopta directiva de reducere permanenta a TVAului pentru serviciile care presupun munca intensiva (reparatii de incaltaminte, echipamente electrocasnice, servicii de menaj, servicii de coafura, servicii domestice – ingrijirea copiilor, batranilor, persoanelor cu disabilitati).
• Cresterea investitiilor in cercetare si dezvoltare, prin stimuli fiscali, subventii sau garantii
• Investitii in internet de mare viteza din fonduri publice, pentru ca pana in 2010 accesul la itnernet sa fie in Europa de 100%.
• Simplificarea schemelor ajutoarelor de stat, pentru a grabi procesul de aprobare a ajutaorelor de stat. C
• Autorizarea temporara a statele membre de a facilita accesul la finantare al companiilor prin acordarea de garantii, pentru garantarea creditelor.
• Adoptarea unui statut al companiilor private europene, astfel incat de la icneputul lui 2009 sa fie usurate afacerile transfrontaliere ale IMMurilor si pentru ca ele sa lucreze sub jurisdictia unui singur set de reguli.

La nivel national Romania trebuie sa contribuie cu masuri complementare celor europene in vederea acoperirii deficitului legat de capacitatea administrativa, de perioada extrem de lunga in care se realizeaza etapa de evaluare, selectie si contractare, de programarea realista si functionala a alocarilor si cheltuielilor, de stimulare in vederea pregatirii de proiecte, de lipsa de informare si de experienta a potentialilor beneficiari in managementul de proiect si in accesarea fondurilor structurale.

De asemenea, Romania trebuie sa mentina un echilibru intre gradul de absorbtie in cadrul tuturor programelor operationale si intre componenta teritoriala a implementarii proiectelor in vederea regucerii disparitatilor regionale pe toate planurile. Prioritatile programelor operationale si finantare de proiecte din acestea trebuie sa se intrepatrunda in vederea asigurarii unor dezvoltari integrate a regiunilor de dezvoltare.

De capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale depinde sansa Romaniei de a acoperi o serie de efecte provocate de criza economica si de incetinirea dezvoltarii economice. Capaciatea de absorbtie in diferitele sale dimensiuni si componente demonstreaza eficienta managementului administrativ dintr-o tara.

Capacitatea de absorbtie prin aspectele ei cantitative (rata de absorbtie), calitative (impactul economic si social al utilizarii eficiente a fondurilor) este completata de capacitatea beneficiarilor de a genera proiecte eligibile, in care functia informationala si de comunicare este principalul aspect in stimularea potentialilor beneficiari.

ANEXA  A

Date statistice despre alocarile financiare in cadrul Policiii Europene de Coeziune Economica si Sociala

TABEL 1

Sursa: https://ue.eu.int/

TABEL 2

Sursa:https://ec.europa.eu/

TABEL 3

ANEXA B

Date statistice privind alocarea pentru Romania a fondurilor europene

www.bnr.ro

ANEXA C

Sistemul de implementare a fondurilor structurale in diferite tari europene

ANEXA D

Date stratistice cu privire la gradul de absorbtie a fondurilor structurale inregistrat de statele care au aderat la UE in mai 2004

TABEL 1

Executia financiara pentru obiectivele I-III (centralizat)*

*Sursa - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 2

Sursa - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 3

Sursa  - 16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

TABEL 4

Sursa:www.europa.eu

TABEL 5

Statistici cu privire la absobtia fondurilor europene in 2007[17]

TABEL 6

BIBLIOGRAFIE

Allen, David „Coeziunea si fondurile structurale. Presiuni multiple in directia reformei” , articol publicat in lucrarea Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack, Mark, “Elaborarea Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

Blombren Bingham, Lisa; O’Leary, Rosemary; Nabatchi, Tina “Legal Frameworks for the New Governance: Processes for Citizen Participation in the Work of Government”, National Civic Review

Borra, Susana and Jacobsson, Kerstin “The open method of co-ordination and new governance patterns in the EU “, Journal of European Public Policy 11:2 April 2004: 185–208

Regulamentul Comisiei (CE) nr.1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1083/2006 cuprinzand prevederile generale cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si a Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regionala

HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului institutional pentru coordonarea, implementarea si gestionarea instrumentelor structurale, cu modificarile si completarile ulterioare

World Bank,

Vasil Marinov, Hachemi Bahloul, Ben Slay„Structural funds and the new member states: lessons learned”,

Rumford, Cris, The European Union. A Political Sociology, Blackwell Publishing, 2002,

“Structural and Cohesion Funds in the new Member States. How are They Supposed to Work?” The European Environmental Bureau. nr. 2003/015

M. Dean apud Rumford, Cris, The European Union. A Political Sociology, Blackwell Publishing, 2002, pg. 154.

Judit Kálmán, „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial System”

Christoph Rosenberg, International Monetary Fund European Economic and Social Committee Brussels, June 21, 2006, Based on C. Rosenberg, R.Sierhej Interpreting EU Funds Data for Macroeconomic Analysis in the New Member States

Susanu, Monica, Romanian Pattern in Absorption and Management of European Structural

16th Annual Report on the implementation of the Structural Funds (2004) – European Commision

Allen, David „Coeziunea si fondurile structurale. Presiuni multiple in directia reformei” , articol publicat in lucrarea Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack, Mark, “Elaborarea Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

A Study of the Efficiency of the Implementation Methods for Structural Funds Final Report, ÖIR in association with LRDP and IDOM, Vienna, December 2003 / A 2715.10

Jochen Lang, Frieder Naschold, Bernd Reissert “Reforming the implementation of European Structural Funds A next development step” Wissenschaftszentrum Berlin für Sozialforschung gGmbH (WZB) Reichpietschufer 50, 10785 Berlin

Hooghe, L, Keaning, M, “The politics of European Union Regional Policy”, Journal of European Public Policy,1994, apud Wallace, Helen, Wallace, William, Pollack, Mark, “Elaborarea Politicilor in Uniunea Europeana”, IER 2005

Declaratiea comisarului European pentru dezvoltare regionala Danuta Hubner in deschiderea conferintei “Success Strory of the EU Cohesion Policy and problemes in practice”, mai 2007 –apud. Ferry, Martin; Gross, Frederike, Bachtler, John , McMaster, Irene, “Turning strategies into projects: The implementation of 2007-2013 structural funds programmes”, European Policies Research Center, 2007-www.eprc.strath. ac.uk

Ferry, Martin; Gross, Frederike; Bachtler, John; McMaster, Irene, “Turning strategies into projects: The implementation of 2007-2013 structural funds programmes”, European Policies Research Center, 2007-www.eprc.strath. ac.uk

Puigcerver-Penalver, M.-C., „The Impact of Structural Funds Policy on European Regions! Growth. A Theoretical and Empirical Approach”, article from The European Journal of Comparative Economics, Vol.4, nr.2(2007), pp 179-208, available on: [https://eaces.liuc.it];

„The Structural Funds' Implementation in Poland – Challenges For 2007-2013”, Summary Bugetary Affairs, 2007, Bugetary Support Unit

Judit Kálmán, „Possible Structural Funds Absorption Problems.The Political Economy View with Application to the Hungarian Regional Development Institutions and Financial System”, https://lgi.osi.hu/publications/2002/105/Marcou-Hungary.pdf

„Prim bilant al fondurilor postaderare: proiecte aprobate de 2 miliarde euro”, Ioana Morovan, HotNews.ro, EurActiv.ro, 16 iunie 2008

https://www.fonduri-finantari.eu/

European Commission, Report on Budgetary and Financial Management- Yearbootk - 2003

www.bnr.ro