QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Elaborarea si adoptarea Constitutiei








Elaborarea si adoptarea Constitutiei[1]

            In legatura cu  elaborarea si adoptarea constitutiei prima problema  care se pune este de a sti cine este puterea constituanta sau in alti termeni, de a stabili  care este  organul indrituit sa elaboreze  si sa adopte constitutia . Practica statelor demonstreaza  ca aceasta putere  se poate prezenta in  doua moduri: Putere constituanta originara si putere constituanta instituita sau derivata.




            A. Puterea constituanta originara

            Puterea constituanta originara este o putere primara, care creaza o noua ordine de drept, ca expresie a unei noi conceptii filosofice si politice. Ea este forma de manifestare a puterii constituante atunci:

-        cind apare un stat nou

-        cind se produce o revolutie care inlatura sistemul existent  pentru a-l  inlocui cu altul nou.

            Constituirea si manifestarea unei asemenea puteri implica rezolvarea a doua probleme de o complexitate practica deosebita: prima - determinarea titularului puterii constituante originare,  si a doua - legitimitatea operei sale constitutionale.

            I. In legatura cu prima problema, doctrina apreciaza ca titularul puterii constituante originare este conducerea grupului care a creat statul sau care a infaptuit revolutia , avind ca obiectiv , printre altele , instituirea unei noi ordini politico-juridice.

            II. Legitimitatea operei constitutionale, adica atitudinea  corpului social de a  recunoaste si accepta constitutia elaborata de cei ce si-au asumat puterea constituanta originara, este determinata de insusi faptul istoric savirsit. Cu alte cuvinte, in aceasta situatie, se transforma un fapt istoric intr-o noua ordine de drept.

            B. Puterea constitutanta instituita sau derivata

            Este acea putere constituanta a carei organizare si functionare sunt stabilite printr-o constitutie preexistenta. O astfel de putere nu va avea posibilitatea de a adopta o noua constitutie, ci numai de a o revizui pe cea existenta. Ea este deci o putere conditionata prin reguli constitutionale prestabilite, atat cu privire la organizarea si functionarea ei, cat si cu privire la prerogative.

            Analiza elaborarii si adoptarii constitutiei se axeaza pe trei elemente principale:

            a) cine are initiativa elaborarii constitutiei ?

            b) cine este puterea constituanta, autoritatea competenta sa o elaboreze si sa o adopte ?

            c) care modul de adoptare ?

            Folosind aceste elemente drept criterii de clasificare, vom identifica trei procedee de elaborare si adoptare a constitutiei:

            1) Procedeul monocratic;

            2) Procedeul democratic;

            3) Procedeele mixte.

            Procedeul monocratic conduce la asa-numita constitutie acordata sau Carta concedata. Aceasta este o constitutie acordata de monarh, ca stapan absolut, supusilor sai. In acest caz initiativa si puterea constituanta apartin regelui. Doctrina apreciaza ca acesta este cel mai rudimentar procedeu de adoptare a constitutiei si ca apartine istoriei. Ex. Constitutia franceza acordata de Ludovic al XVIII-lea, in 1814.




            Procedeul democratic conduce la asa-numita constitutie conventie. In acest caz, initiativa apartine fortelor politice care intruchipeaza, la momentul respectiv, ideea de drept si de justitie si este opera unei adunari reprezentative special constituite, denumita conventie sau adunare constituanta. Denumirea 'conventie' exprima acordul intervenit intre membrii societatii, pentru a-si desemna reprezentantii care sa elaboreze si sa adopte constitutia.

In acest caz, avem de-a face cu o adunare reprezentativa suprema, intrucat ea stabileste competentele puterilor statului, inclusiv ale parlamentului. Constitutia conventie este o inventie americana. Incepand cu prima constitutie scrisa din 1776 (Constitutia statului Virginia), constitutiile statelor federate americane, precum si Constitutia Statelor Unite ale Americii au fost operele conventiilor.

Constitutia-conventie a cunoscut perfectionari succesive, de la aparitia ei si pana in prezent. Astfel, observandu-se la un moment dat ca daca Adunarea constituanta poate hotari suveran, ea poate intra in dezacord cu cei care au ales-o, s-a adus corectivul referendumului. Aceasta inseamna ca, dupa adoptarea ei de catre conventie, cu majoritate calificata, constitutia este supusa ratificarii populare. De regula, constitutia intra in vigoare pe data referendumului, evident daca rezultatul acestuia este favorabil, fara a mai fi necesara promulgarea de catre seful statului. Exemplu de astfel de constitutie: Constitutia romana din 1991, revizuita in 2003.

            In ceea ce priveste procedeele mixte se disting doua categorii:

            1) combinatia monocratie - democratia directa;

            2) combinatia monocratie - democratie reprezentativa.

            1) In primul caz se obtin asa-numitele constitutii Statut sau plebiscitare. Initiativa acestor constitutii apartine monarhului, puterea constituanta, de asemenea, insa  cu amendamentul acceptarii de catre popor prin plebiscit. Puterea monarhului se manifesta si prin faptul ca intrarea in vigoare se face prin sanctiune regala. Exista doua diferente esentiale intre referendum si plebiscit, desi, in materie adoptarii constitutiei, ambele reprezinta o modalitate de consultare a cetatenilor. In cadrul plebiscitului insa, spre deosebire de referendum, nu se poate vorbi de o vointa a reala a intregii natiunii, deoarece pe de o parte poporul, este reprezentat printr-un corp electoral restrans, iar pe de alta parte acest corp electoral este controlat de monarh, fiind practic pus in situatia de a accepta vointa acestuia. Exemplu : Constitutia dictaturii regale din Romania, supusa plebiscitului din 24 februarie 1938.

            2) Combinatia monocratie - democratie reprezentativa a produs asa-numitele constitutii pact.  Constitutia pact este rezultatul unui acord dintre rege si parlament, considerat ca reprezentant al poporului. De regula, clauzele acestui pact, care exprima o diminuare a puterii regale in favoarea parlamentului, au fost impuse monarhului dupa anumite miscari revendicative sau cu ocazia ocuparii unui tron vacant. Exemple : Constitutia Frantei din 1830, cand Louis Phillippe d'Orleans este chemat pe tronul vacant, iar acesta accepta Charta propusa de Parlament ; Constitutia Romaniei din 1866.



[1] Ioan MURARU, Simina TANASESCU, Op. cit., 2001, pp. 64-69, Ion DELEANU, Op. cit., pp. 270-271 si pp. 275-277; Antonie IORGOVAN, Op. cit., pp. 64-72..


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat