QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Egalitatea de tratament





Egalitatea de tratament

Libera circulatie a persoanelor presupune pentru resortisantii statelor membre:

- dreptul de a se deplasa liber pe teritoriul comunitar;

- dreptul de sedere in alte state membre decat patria lor de origine;

- dreptul de a avea aceleasi drepturi si obligatii ca si cetatenii statului de primire;

- dreptul de a accede la activitati economice in statul de primire (ceea ce presupune atat accesul la activitati salariate cat si accesul la activitati nesalariate).



Statele membre au fost obligate prin Tratatul CEE sa suprime toate restrictiile la libertatea de circulatie si este vorba, cu deosebire, de legislatiile care:

- rezervau accesul si exercitiul diferitelor activitati resortisantilor nationali;

- sau care impuneau alte conditii decat cele cerute nationalilor (art. 49, 52, 59 si 63 CEE).

Ca atare, principiul egalitatii de tratament apare ca un corolar al libertatii de circulatie, principiul fiind enuntat in art. 6 din Tratatul CEE: 'in domeniul de aplicare a prezentului tratat si fara a aduce atingere dispozitiilor particulare pe care le prevede, este interzisa orice discriminare bazata pe nationalitate.

Consiliul (hotarand conform procedurii prevazute in art. 251) poate adopta orice reglementare in vederea interzicerii acestei discriminari'.

Tratatul aduce - in art. 6A - o serie de precizari in sensul ca 'in limitele competentelor conferite, Consiliul - la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European - poate lua masurile necesare pentru combaterea oricarei discriminari bazate pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, cu handicap, varsta sau orientare sexuala'.

Acest principiu se sprijina, in aplicarea sa atat pe controlul legislatiilor nationale in raport cu institutiile comunitare cat si pe adoptarea textelor de armonizare a legislatiilor nationale sau pe punerea in practica a politicilor comune. Egalitatea de tratament implica pentru fiecare stat membru asimilarea cu proprii cetateni a strainilor comunitari, astfel incat acestia sa beneficieze - in alt stat membru - de aceleasi drepturi ca si cetatenii acelui stat. Sunt avute in vedere urmatoarele ipoteze:

- dreptul de reunire familiala (intregire a familiei) care vizeaza resortisantii comunitari, copiii mai mici de 21 ani aflati in grija parintilor; el se aplica indiferent de nationalitatea membrilor de familie (mai mult, copiii pot sa acceada la invatamantul general);

- dreptul de formare profesionala precizat de Curtea de Justitie in hotararea din 13 februarie 1975 (dos. nr. 293/83, Crovier vs. Ville de Liège, Rec. p. 593) conform careia toate formele de invatamant care dau o calificare sau o aptitudine pentru a exercita o meserie reprezinta invatamantul profesional[1]. In hotarare, Curtea preciza ca: 'accesul la formare nu poate fi inchis resortisantilor altor state membre sau subordonat unor conditii necerute nationalilor, care ar constitui astfel discriminari indirecte. Astazi exista, in aplicarea art. 127 din Tratatul CEE o politica comuna de formare profesionala prin programe de actiune ce sprijina in special schimbul de studenti dintre universitatile diferitelor state membre si care sunt finantate la nivel comunitar (cum este cazul programelor Erasmus, Leonardo da Vinci etc.) - egalitatea de remunerare, avantaje fiscale si sociale, protectie sociala si juridica identica. Cu privire la dreptul de protectie juridica, Curtea de Justitie s-a pronuntat(CJCE 2 februarie 1989, dos. 186/87, Covrone vs. Trésor public, Rec. p. 218) in special referitor la respectul principiului egalitatii de tratament, in ceea ce priveste indemnizatia victimelor infractiunilor prevazute de art. 706-3 din Codul francez de procedura penala. Acest text prevede dreptul unei indemnizari in favoarea victimelor agresiunilor care au antrenat o paguba corporala si de o anumita gravitate, cand o indemnizare efectiva si eficienta a prejudiciului n-a putut fi obtinuta, pentru ca autorul agresiunii este necunoscut sau insolvabil.

Acest text rezerva dreptul la o indemnizare in privinta strainilor sau celor care locuiesc pe teritoriul francez, cu excluderea turistilor(sau care sunt resortisanti ai unui stat membru care a incheiat un acord de reciprocitate cu Franta).

Urmare a unei cereri de indemnizare, prezentata de un resortisant britanic, victima a unei agresiuni violente in timpul unei scurte sederi la Paris, Curtea de Justitie - sesizata in baza art. 177[3] CEE - a estimat ca 'principiul nediscriminarii se opune ca un stat membru sa supuna acordarea unui drept resortisantului altui stat membru unor conditii (in special legate de resedinta) necerute nationalilor. Turistii sunt destinatarii serviciilor si au dreptul la aceeasi protectie ca si nationalii contra riscului agresiunii sau la compensatii pecuniare cand acest risc s-a realizat. De aceea, cat timp o armonizare a legislatiilor nationale nu a intervenit, statele membre reglementeaza liber diferitele sectoare de activitate, cu conditia de a nu introduce discriminari fata de resortisantii altor state membre si de a nu aplica reguli care creaza piedici in libera circulatie a persoanelor' .

Evident ca resortisantul unui stat membru nu poate sa se prevaleze de principiul liberei circulatii si de egalitate de tratament cu nationalii daca se gaseste intr-o situatie reglementata de dreptul comunitar (aceasta fiind o conditie amintita de Curtea de Justitie in mod ferm CJCE, 23 ianuarie 1986, dos. 298/84, Rec. p. 251; 23 aprilie 1991, dos. c41/90, Hefner si Eeser/Macrotron, Rec., p. 1979).

Dreptul comunitar nu se aplica intr-o situatie pur interna a unui stat membru, ca aceea a unui cetatean al unui stat membru care n-a locuit si n-a muncit niciodata pe teritoriul altui stat.

De asemenea, cetateanul unui stat membru care locuieste intr-un alt stat membru nu poate sa se prevaleze de mai multe drepturi decat cele ce sunt recunoscute nationalilor din tara de primire si aceasta chiar daca el dispunea in tara de origine de mai multe drepturi.






#n speta, era vorba de dobandirea experientei de a realiza benzi desenate la Academia regala de arte frumoase de la  liège.

Ex. art. 127, art. 150: (1) Comunitatea pune in aplicare o politica de formare profesionala care sprijina si completeaza actiunile statelor membre, respectand in totalitate responsabilitatea statelor membre pentru continutul si organizarea formarii profesionale; (2) Actiunea Comunitatii are urmatoarele scopuri:

- sa faciliteze adaptarea la transformarile industriale, mai ales prin formarea si reconversia profesionala;

sa imbunatateasca formarea profesionala initiala si formarea continua pentru a facilita integrarea si reintegrarea profesionala pe piata muncii;

- sa faciliteze accesul la formarea profesionala si sa promoveze mobilitatea formatorilor si a persoanelor aflate in formare profesionala, in special a tinerilor;

- sa stimuleze cooperarea dintre institutiile de invatamant sau de formare profesionala si intreprinderi in probleme care privesc formarea profesionala;

- sa dezvolte schimbul de informatii si experienta in probleme comune din cadrul sistemelor de formare profesionala al statelor membre.

Ex. art. 177 (art. 234): Curtea de Justitie este competenta sa hotarasca, cu titlu prejudiciar:

a) asupra interpretarii prezentului tratat;

b) asupra validitatii si interpretarii actelor adoptate de institutiile comunitatii si BCE;

c) asupra interpretarii statutelor organismelor create printr-un act al Consiliului daca statutele prevad aceasta.

Cand o asemenea chestiune este ridicata in fata unei instante, dintr-un stat membru, aceasta instanta, in cazul in care considera ca pentru a statua este necesara o decizie asupra acestei chestiuni, poate cere Curtii de Justitie sa dea o hotarare in acest sens.

Cand o asemenea chestiune este ridicata intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale ale carei hotarari nu pot face obiectul unei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea de Justitie.

P. Corruble s.a., op. cit., p. 81.



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:




Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }