Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

133. Infiintare. Pentru asigurarea unei interpretari unitare asupra dreptului comunitar european, in conditiile diversitatii sistemelor juridice nationale ale statelor membre, a aparut necesitatea instituirii unui sistem jurisdictional adecvat. Aceasta necesitate a fost constientizata inca din timpul negocierilor privitoare la primul tratat institutional european. Asa se face ca, prin Tratatul institutiv semnat la Paris in 18 aprilie 1951 si intrat in vigoare la 25 iulie 1952, a fost creata Curtea de Justitie a CECO. Conform prevederilor din documentul fondator Curtea de Justitie trebuia sa asigure respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatului si a regulamentului de executare. Sedinta de deschidere a Curtii de Justitie, care a primit sediul la Luxemburg, a avut loc la 10 decembrie 1952.

Ulterior, Tratatele de la Roma, care au instituit CEEA si CEE, prevad crearea a cate o Curte de Justitie, cu acelasi rol, in fiecare comunitate. Dar in paralel cu semnarea celor doua tratate, la 25 martie 1957, a fost semnata si "Conventia relativa la unele institutii comune Comunitatilor Europene", care prevede ca cele trei Comunitati Europene sa aiba o Curte de Justitie unica, care sa isi exercite atributiile stabilite de fiecare tratat, potrivit reglementarilor fiecaruia dintre ele.

Ca institutie a celor trei Comunitati Europene, Curtea de Justitie are competente de plin drept in toate cazurile prevazute de Tratate, fara a mai fi necesar ca statele membre sa se pronunte asupra acestei competente. Se subintelege ca nu este vorba de o competenta generala, ci de una de atributii, statuata numai pentru ipotezele prevazute de Tratatele institutive.

134. Functii. In limitele acestei competente, CJCE indeplineste mai multe functii, dintre care mai importante sunt doua:

a) o functie jurisdictionala, actionand astfel

- ca o curte constitutionala, cand interpreteaza Tratatele comunitare;

- ca o curte administrativa, cand se pronunta cu privire la legalitatea deciziilor institutiilor comunitare;

- ca o instanta civila, cand judeca recursurile in daune interese.

b) o functie consultativa, emitand avize cu privire la propunerile de revizuire a Tratatelor si cu privire la compatibilitatea acordurilor externe ale Comunitatii cu Tratatele comunitare.

Cert este ca institutia CJCE a jucat un mare rol in stabilirea superioritatii dreptului comunitar in raport cu dreptul national al statelor membre.

§1. Compunerea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene

135. Potrivit art. 221-222 TCE, in componenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene intra cate un judecator din fiecare stat membru. "Judecatorii vor fi numiti prin acordul comun al guvernelor statelor membre, fara sa mai fie necesara vreo procedura comunitara specifica de conformare sau ratificare din partea organismelor comunitare. In regula generala, guvernul fiecarui stat isi propune un candidat care este national al acestuia, dar, in prealabil, in cadrul unor consultari informale, alte state membre pot sa convinga uneori acel guvern sa propuna alt candidat. Nu este impusa vreo procedura de consultare de catre guvern a altor institutii nationale ale statului respectiv, dar aceasta nu impiedica o actiune discretionara in acest sens" . Prin aceasta formula se urmareste sa fie reprezentate diferitele scoli de gandire juridica, precum si valorificarea experientei judecatoresti, in toata bogatia si diversitatea ei. Judecatorii Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene sunt asistati de opt avocati generali, de grefieri si de alti functionari.

Atat judecatorii, cat si avocatii generali, trebuie sa fie personalitati care ofera toate garantiile de independenta si care, sub aspect profesional, intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea in tara lor a celor mai inalte functii in specialitate si se bucura de notorietate. Numirea lor se face prin acordul comun al guvernelor statelor membre, fara vreo procedura comunitara specifica de confirmare sau ratificare, in ideea de a ramane independenti si fata de institutiile europene a caror activitate sunt chemati sa o judece.

Mandatul judecatorilor si avocatilor generali este de 6 ani. El poate fi reinnoit fara nicio limitare. La preluarea mandatului, judecatorii si avocatii generali depun un juramant privind respectarea cerintelor demnitatii pe care o vor primi, atat in timpul exercitiului cat si dupa incetarea activitatii. Pe timpul mandatului, judecatorii, pentru a se concentra in totalitate asupra problemelor pe care le au de solutionat, nu pot detine vreo functie politica sau administrativa si nu se pot angaja la vreo alta activitate, decat cu o derogare exceptionala in cazul profesorilor universitari. In schimb, pentru a fi cat mai independenti, judecatorii si avocatii generali beneficiaza de unele privilegii si imunitati.

§2. Tribunalul de Prima Instanta

137. Cresterea continua a numarului actiunilor in judecata introduse la Curtea de Justitie a creat dificultati in functionarea acestei institutii. In aceste conditii, din considerente privind celeritatea solutionarii cauzelor supuse judecatii, au fost facute demersuri pentru crearea unei noi instante comunitare, cu competente bine determinate. Infaptuirea acestei initiative a devenit posibila dupa ce, in 1985, prin Actul Unic European s-a decis ca la cererea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene si dupa consultarea Comisiei si Parlamentului, Consiliul poate sa constituie pe langa Curtea existenta un tribunal care sa judece in prima instanta anumite cauze introduse de persoane fizice si juridice, sub rezerva unui drept de recurs la Curte. Mai exact, art. 11 din Actul Unic European are urmatorul continut: "Consiliul ataseaza Curtii de Justitie o Curte ce are jurisdictia de a audia si de a determina in prima instanta anumite tipuri de actiuni sau proceduri intentate de persoane fizice sau juridice, actiuni ce pot face obiectul dreptului de apel la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene privind numai problemele de drept si numai in concordanta cu conditiile stabilite de Statut". Drept consecinta, printr-o decizie din octombrie 1988, Consiliul Comunitatii Europene a hotarat infiintarea Tribunalului (Curtii) de Prima Instanta, ca pe un organ "atasat" Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. Noua instanta si-a inceput activitatea in septembrie 1989.

Ulterior, prin prevederile Tratatului de la Maastricht si ale Tratatului de la Nisa, importanta Tribunalului de Prima Instanta a crescut. Astfel ca, desi nu ii este conferit titlul de institutie, i-a fost creat statutul de organ judiciar autonom menit sa degreveze activitatea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, pentru ca aceasta institutie sa se concentreze asupra principalelor sale misiuni, aceea de a asigura o interpretare uniforma intregului drept comunitar.