Consiliul European

Consiliul European

102. Consiliul European - organ politic comunitar. Istoria constructiei europene a dovedit faptul ca, pentru ca marile decizii si programe comunitare sa fie mai usor transpuse in practica, ele trebuie sa fie asumate politic de catre statele membre la cel mai inalt nivel. In acest scop, desi cele trei Tratate institutive nu au prevazut o procedura, sefii statelor membre au cazut de acord sa se intruneasca in conferinte periodice pentru a lua asemenea decizii.

Prima intrunire de acest fel a avut loc la Paris, in perioada 10-11 februarie 1961, iar a doua la Bonn, pe 19 iulie in acelasi an. S-a impus astfel ideea ca asemenea intalniri la nivel inalt trebuie sa se desfasoare cu regularitate, astfel ca din 1961 pana in 1974 s-au desfasurat sapte conferinte la varf, pentru solutionarea unor probleme politice delicate, iar la Summit-ul de la Paris, din 9-10 decembrie 1974, la propunerea presedintelui francez din acea vreme, Valéry Giscard ďEstaing, a fost creat Consiliul European ca organism de cooperare politica la cel mai inalt nivel.

In prezent, Consiliul European este un organ politic comunitar, recunoscut prin Actul Unic European (art. 2) si consacrat prin Tratatul de la Maastricht (art. D al Titlului II), ca structura plasata intre "comunitar" si "interguvernamental". Consiliul European nu este o institutie comunitara, in sensul deplin al cuvantului, intrucat "chiar daca Tratatul de la Maastricht prevede expres statutul de organ al Uniunii Europene Consiliului European in legatura cu puterea acestuia de a interveni in formularea marilor orientari de politica economica ( . ), el nu poate adopta acte juridice obligatorii in sensul Tratatului CE, de vreme ce lasa la aprecierea Consiliului UE alegerea masurilor legislative si executive necesare realizarii «orientarilor politice generale»" . Altfel spus, Consiliul European este o instanta de dialog politic, la nivelul sefilor statelor membre, care, prin declaratiile sale, stabileste liniile politice generale a caror reglementare revine Consiliului UE ca institutie comunitara. "Despre natura juridica a Consiliului European, in lipsa unor dispozitii clare in acest sens, parerile sunt impartite deoarece el nu este o institutie in sensul Tratatelor, nu este supus controlului juridic al Curtii de Justitie si nu adopta, juridic vorbind, nici directive nici decizii si nici regulamente. Consiliul European nu este supus nici procedurilor comunitare clasice. Cu toate acestea, el se plaseaza la ora actuala in varful cadrului institutional, are un rol dinamizator dand Uniunii Europene «impulsurile necesare dezvoltarii si definirii orientarilor sale generale»" .

Asadar, Consiliul European nu trebuie confundat nici cu Consiliul Uniunii Europene (institutie comunitara), nici cu Consiliul Europei (organizatie necomunitara). Mai corect spus, Consiliul European poate fi calificat ca organ politic comunitar, pe de o parte, si ca organ interguvernamental de cooperare politica, pe de alta parte. Si tocmai dualitatea functiilor pe care le exercita plaseaza Consiliul European la varful cadrului institutional comunitar.

In conformitate cu art. 2 din Actul Unic European, Consiliul European reuneste sefii de state sau de guverne ai statelor membre si presedintele Comisiei Europene. Ei trebuie asistati de ministrii de externe si de un membru al Comisiei. La pregatirea si organizarea lucrarilor Consiliului European participa si Secretarul general al Consiliului Uniunii Europene. Consiliul European trebuie sa se intruneasca de cel putin doua ori pe an, sub presedintia sefului statului sau guvernului al carui reprezentant detine presedintia Consiliului Uniunii Europene. La deschiderea lucrarilor Consiliului European participa si presedintele Parlamentului European care, dupa un schimb de vederi pe marginea principalelor subiecte de pe ordinea de zi, se retrage.

Aceasta practica a conferintelor europene la varf, regularizata sub forma Consiliului European, in cadrul institutional existent, a impus totusi, in timp, unele norme de natura cutumiara, reguli privind forma si fondul activitatii, precum: rapiditatea, concizia si caracterul informal al discutiilor. "Consiliul European se intruneste pe durata a doua zile. Sedintele plenare se desfasoara, de regula, in prima jumatate a fiecarei zile. In ziua intai reuniunea este limitata la sefii de stat si de guvern, impreuna cu presedintele Comisiei, care discuta mai ales chestiuni de actualitate din viata Uniunii. A doua zi sunt tratate de obicei chestiuni de politica externa si se pun la punct concluziile sedintei. Programul este suplu si lasa loc unor reuniuni informale bilaterale sau multilaterale" .

Proiectul de Constitutie a Uniunii Europene propune ca noutate crearea unui post permanent de presedinte al Consiliului European, pentru un mandat de doi ani si jumatate, care sa reprezinte la nivel inalt Uniunea Europeana, in materia politicii externe si de securitate comuna. Impotriva infiintarii acestei functii s-au pronuntat atat Comisia Europeana, cat si unele state membre mai mici.

103. Atributiile Consiliului European. In lipsa unor dispozitii clare cu privire la natura juridica a Consiliului European, ramane nedefinita si paleta atributiilor pe care trebuie sa si le asume. Cert este ca are competente in infaptuirea intregii politici de dezvoltare a Uniunii Europene. In aceasta situatie, literatura de specialitate, pentru a ordona lucrurile, atribuie mai multe functii Consiliului European[4].

Este evidentiata, mai intai, functia de arhitect constitutional al Uniunii Europene. In acest sens, Consiliul European a luat marile decizii cu privire la dezvoltarea constructiei europene: extindere, uniunea economica si monetara, uniunea politica etc.

In al doilea rand, Consiliul European este organul care adopta orientarile generale cu privire la politica economica, politica sociala si politica externa.

In al treilea rand, Consiliul European ia decizii pentru rezolvarea unor probleme atat din sfera comunitara (pilonul 1), cat si din sfera interguvernamentala (pilonii 2 si 3).

De observat ca, desi a avut un rol important in dezvoltarea constructiei europene, interventia Consiliul European a insemnat diminuarea dreptului de initiativa a Comisiei Europene si dreptul Parlamentului European de a fi consultat, ceea ce a modificat echilibrul institutional comunitar, in favoarea dimensiunii interguvernamentale.