QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Conceptul de institutie politica





      Conceptul de institutie politica

Trasaturile institutiei politice sunt :

-        este formata dintr-un grup de indivizi;

-        are un caracter stabil;

-        atributiile acesteia sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutional;

-        dispun de autoritate pe care o exercita in mod legal asupra unei colectivitati umane.

Conceptul de institutie politica se raporteaza in principal la stat, la organismele de guvernare ( parlament, guvern, sef de stat, prim-ministru ) si partide politice.Prin notiunea de institutie politica intelegem atat autoritatile investite cu dreptul de a exercita puterea politica cat si normele referitoare la acestea.

Institutiile politice sunt inseparabil legate de stat.Organizarea si functionarea lor , atributiile si prerogativele ce li se confera sunt stabilite prin constitutie sau alte acte normative.

Pentru a fi in prezenta unei institutii politice trebuie sa fie intrunite cumulative doua conditii de fond si anume :

-        institutia respectiva sa fie investita in mod expres prin constitutie sau lege cu prerogative de a exercita puterea politica ;

-        institutia politica trebuie sa beneficieze de o deplina libertate de actiune in exercitarea misiunii sale.

In general constitutiile nu folosesc conceptul de institutie politica ci termenul de autoritate publica.

      Analiza juridica a statului

Din punct de vedere juridic statul reprezinta ordinea juridica interna aflata in stransa legatura cu ordinea juridica internationala.

Ordinea juridica interna reprezinta ansamlul de reguli si norme ale dreptului aplicate in interiorul unui stat.

Ordinea juridica internationala este ansamblul de norme si principii privind raporturile politice, economice, militare, culturale intre state suverane convenite prin acordul acestora.

Statul apare pe planul vietii juridice ca persoana juridica adica este titular de drepturi si obligatii la orice persoana fizica.

Elementele personalitatii juridice consacrate in doctrina sunt :

-        organizare de sine statatoare;

-        independenta patrimoniala;

-        scop in acord cu interesele generale ale societatii

Conceptia potrivit careia statul este o persoana juridica este consacrata prin art. 25 al decretului 31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice care prevede ca statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit in nume propriu ca subiect de drepturi si obligatii .

Statul este o persoana juridica de drept public, calitate inerenta acestuia.

      Teritoriul. Elementele constitutive ale teritoriului.

Teritoriul este spatiul geografic alcatuit din sol, subsol, ape precum si din coloana aeriana de deasupra solului si apelor asupra caruia un stat isi exercita suveranitatea sa deplina.

Teritoriul unui stat apartine acestuia in exclusivitate dar aceasta nu inseamna ca nu pot fi admise modificari legale ale sale.

Orice modificari ale unui teritoriu sunt admisibile potrivit dreptului international contemporan numai daca au la baza vointa suverana a natiunii care locuieste pe acel teritoriu.

Statul exercita asupra intregului sau teritoriu o autoritate ce se manifesta sub trei aspect si anume :

-        plenitudine ( potrivit acesteia statul exercita in limitele sale teritoriale totalitatea functiilor sale );

-        exclusivitate ( potrivit careia statul pe teritoriul sau exercita in mod liber intreaga sa autoritate fiind exclus amestecul unui alt stat );

-        opozabilitatea fata de orice stat ( un teritoriu poate apartine unui stat doar in mod legitim si legal )

Legiuitatea ocuparii unui teritoriu de catre un stat trebuie recunoscuta de comunitatea internationala.

Teritoriul unui stat este delimitat de frontiere. Frontiera este o linie care separa teritoriul unui stat de altul sau la care se limiteaza atributele suveranitatii statale.

Cele doua mari caracteristici juridice ale teritoriului sunt :

-        indivizibilitatea care semnifica unitatea teritoriului (el nu poate fi divizat si instrainat altor entitati statale );

-        inalienabilitatea - caracteristica care intareste indivizibilitatea teritoriului ( teritoriul nu poate fi instrainat altui stat.

      Populatia.

Populatia unui stat este formata in general din doua categorii de locuitori si anume :

-        locuitori care au aceiasi catatenie;

-        locuitori care nu au calitatea de cetatean al statului respectiv ( strainii, apatrizii ).

Ceteateanul este individul legat de stat printr-o legatura juridica numita cetatenie.

Exista doua modalitati de dobandire a cetateniei si anume :

-        Jus sanguinis ( dreptul sangelui ) sistem potrivit caruia copilul devine cetateanul unui stat daca se naste din parinti care amundoi sau numai unul are cetatenia statului respectiv;

-        Jus logi ( dreptul logului ) sistem potrivit caruia copilul devine cetatean al unui stat daca se naste pe teritoriul statului respectiv.

Cetateanul strain este persoana care se afla pe teritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia si avand cetatenia altui stat.

Apatridul este persoana care nu are nici o cetatenie si nu beneficiaza de protectie diplomatica precum cetatenii straini deoarece nu au nici o legatura personala cu alte state.

Statele se pot imparti in :

-        state nationale ( state in care populatia majoritara formeaza o singura natiune );

-        State multinationale ( state in care populatia este formata din diferite rase sau nationalitati care nu vorbesc aceiasi limba si au un trecut istoric diferit ).

 

      Puterea politica suverana.

Teritoriul si populatia sunt elemente care conditioneaza existenta unui stat dar elementul esential care da nastere statului este aparitia in sanul unei comunitati umane asezate pe un teritoriu determinat fie a unor guvernati ce au in frunte un principe ori un grup limitat de persoane, fie a unui sistem de organe carora li se atribuie capacitatea de a lu-a masuri obligatorii susceptibile de a fi impuse respectului general cu ajutorul fortei de constrangere constituita in acest scop.

In literatura juridica si politica pentru a desemna puterea politica se folosesc si termenii de putere de stat, autoritate publica sau suveranitate.

      Statul unitar.



Din punct de vedere al structurii de stat, statele pot fi impartite in state unitare si state compuse

Statul unitar. Caracteristici principale ale statului unitar.

-        este format dintr-un ansamblu unic de organisme constitutionale prin care se exercita puterea politica la nivel central si local;

-        activitatea de guvernare se difuzeaza de la centru pe cale ierarhica;

-        exista o singura ordine juridica intemeiata pe o constitutie unica;

-        populatia are o singura cetatenie.

Statul unitar are o singura constitutie si o legislatie uniforma , o singura organizare administrativ teritoriala, un singur parlament, un singur sef de stat, un guvern unic, un singur sistem de organizare judecatoreasca a caror competenta se extinde pe tot teritoriul statului fara nici o exceptie.

Desconcentrarea consta in diminuarea puterii centrale prin acordarea unor autoritati publice locale. Prin desconcentrare sunt scoase din competenta puterii centrale anumite probleme de interes local ce urmeaza a fi solutionate de autoritatile locale infintate in acest scop.

Descentralizarea consta in posibilitatea colectivitatilor locale de a adopta in anumite domenii sau la nivel teritorial anumite acte sau decizii fara a se consulta in prealabil cu centrul si fara a cere aprobarea acestuia.

Descentralizarea presupune infiintarea unor subiecte de drept speciale care beneficiaza de autonomie locala sau carora li se stabileste o competenta materiala in anumite domenii.

Autonomia are un caracter pur administrative si se stabileste pe cale legislativa. Ea presupune supravegherea exercitata de guvernul central asupra autoritatilor respective. Acest tip de supraveghere exercitat de guvern este denumit control de tutela.

Controlul de tutela nu permite guvernului central sa schimbe dupa bunul plac deciziile luate la nivel local si priveste atat legalitatea actelor cat si necesitatea emiterii lor.El trebuie prevazut special de lege.

      Statul compus

Statul compus este format din mai multe entitati statale reunite intr-un stat suprapus lor si legate intre ele prin raporturi juridice mai mult sau mai putin stranse.

Statele compuse se impart in :

-        uniuni de state;

-        confederatii de state;

-        federatii.

     Uniunea de state

-        este atunci cand doua sau mai multe state se grupeaza pentru a forma o noua entitate politica distincta si pentru a exercita in comun anumite activitati in special in domeniul apararii, finantelor si relatiilor internationale.

Exista doua tipuri de uniuni de state si anume :

-        uniunea personala in care statele membre au in comun institutia sefului de stat fiecare pastrandu-si parlamentul si guvernul intre care nu se stabilesc raporturi rezultate din actul de unire;

-        uniunea reala care se caracterizeaza prin faptul ca este condusa de acelasi monarh sau sef de stat.

     Confederatia de state.

Confederatia reprezinta o asociatie de state independente care urmaresc realizarea unor scopuri comune economice, financiare, politice de aparare.Asociatia de state isi alege un organism comun numit dieta sau congres in care sunt reprezentate toate statele membre si care adopta hotarari numai cu unamitate de voturi.La baza confederatiei sta un tratat iar un stat membru are oricand dreptul de a se retrage din confederatie acesta numindu-se drept de succesiune.

   Federatia.Caracteristici ale federatiei :

a) este formata din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala, legislativa si judecatoreasca si se subordoneaza federatiei;

b) fiecare stat component are propriul sau sistem constitutional, institutii guvernamentale, propria legislatie si un sistem de organizare judecatoreasca;

c) exista doua cetatenii si doua constitutii;

d) existenta unei constitutii federale si a mai multor constitutii ale statelor federate.

Constitutia federala se aplica pe teritoriile tuturor statelor componente ale federatiei.Printre statele federative contemporane se numara Germania, Iugoslavia, Statele Unite ale Americii, Australia, Canada, Argentina, Mexic, etc

Statele federate au dreptul sa isi adopte fiecare propria sa constitutie. La baza statului federal sta o constitutie si nu un tratat ca la confederatia de state iar statele membre nu se pot retrage oricand din federatie.

      Constitutia cutumiara.

Obiceiurile sau cutumele juridice sunt reguli de conduita sociala considerate obligatorii si au fost consacrate ca fiind obligatorii printr-o practica indelungata si constanta.

Cutumele juridice se deosebesc de simplele obiceiuri prin faptul ca nu au un continut juridic si caracter obligatoriu.Pentru ca un simplu obicei sa devina cutuma juridica este necesar sa se aplice o perioada indelungata si in mod constant.

Constitutia cutumiara este formata din obiceiuri juridice, practici nescrise, care reglementeaza modul de functionare al organismelor de guvernare si raporturile dintre acestea.Constitutiile cutumiare se intalnesc in Anglia, Israel si Noua Zeelanda.

Caracteristici :

-        este supla dar nesigura;

-        nu se cere o conditie formala pentru a fi modificata;

-        este incompleta si incerta deoarece nu poate fi definita cu usurinta;

-        nu I se poate cunoaste cu precizie continutul;

-        nu poate constitui o stabila impotriva abuzurilor autoritatilor publice.

      Constitutia scrisa.

Constitutia scrisa asigura o stabilitate si securitate mai mare a institutiilor politice deoarece continutul articolelor sale este clar.

Prima constitutie scrisa a fost cea a Statelor Unite ale Americii adoptata in anul 1787.In Europa prima constitutie scrisa a fost cea a Poloniei adoptata in luna mai 1791 apoi cea a Frantei adoptata in noiembrie 1791.

Caracteristici :

-        este clara si precisa;

-        stabileste cu exactitate cadrul de organizare a puterilor;

-        guvernatii au posibilitatea de a studia constitutia;

-        se cunosc exact prerogativele si atributiile guvernantilor;

-        sunt inscrise drepturile in indatoririle cetatenesti;

-        sunt prevazute modalitatile de exercitare ale drepturilor si libertatilor cetatenesti;

-        garanteaza drepturile si libertatile cetatenesti;

-        constituie o pauza impotriva abuzurilor guvernantilor.

      Clasificarea constitutiilor dupa modul lor de adoptare.

Clasificare :

a) constitutie concedata ( octroaiata ) : - este constitutia adoptata de monarh ca stapan absolut si caracterizeaza regimurile monarhice in care seful statului are puteri

b) constitutia pact : - este constitutia elaborate printr-un compromis intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa;

c) statutul : - este tot o constitutie concedata insa votata pe cale plebiscitara;

d) constitutia conventie : - este constitutia adoptata de o adunare reprezentativa a corpului electoral aleasa in scopul elaborarii unei constitutii.

In literatura de specialitate este mentionata si constitutia parlamentara.

      Suprematia constitutiei.

In sistemul juridic al unui stat constitutia este suprema ea aflandu-se in varful piramidei tuturor actelor juridice avand o valoare suprema fata de orice alta norma de drept.

Suprematia constitutiei rezida chiar in caracterul politic al acesteia.Constitutia reprezinta temeiul fundamental si garantia esentiala a ordinei de drept.

Constitutia este sediul drepturilor si libertatilor cetatenesti si stabileste raporturile dintre cetateni si autoritatile publice.

Doctrina si practica constitutionala au creat doua institutii juridice in vederea asigurarii suprematiei constitutiei si anume :

a) contenciosul : - este o cale eficienta de garantare a drepturilor cetatenesti ;

b) controlul constitutionalitatii legilor.

      Notiunea de control a constitutionalitatii legilor si sisteme de control.

Este ansamblul dispozitiilor normative care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor si altor acte normative cu dispozitiile Legii fundamentale.

In principal au fost propuse pentru verificarea conformitatii unei legi cu dispozitiile constitutionale urmatoarele sisteme :

a) controlul exercitat de un organ politic numit si controlul preventiv;

b) controlul exercitat de un organ jurisdictional ( controlul posterior );

c) controlul exercitat de un organ politico-jurisdictional.

Controlul preventiv este un control controversat deoarece se afirma ca organismul investit cu prerogativele de control al constitutionalitatii legilor votate de parlament apare ca o autoritate care ar exercita o a patra putere in stat.;

Controlul exercitat de un organ politico - jurisdictional. Un asemenea control este in general acceptat in doctrina deoarece se considera ca este foarte eficient.La noi in tara Curtea Constitutionala este organul politico-jurisdictional menit sa asigure pe calea controlului de constitutionalitate suprematia constitutiei.

      Structura organului executiv.

In functie de numarul si rolul persoanelor care exercita prerogativele de sef al statului distingem intre :

a) Executivul monocratic :

In cazul executivului monocratic puterea de decizie executiva este detinuta de un organism unipersonal (rege, impart, presedinte). Acest tip de executiv il intalnim in special in monarhiile absolute dar si in regimurile prezidentiale unde presedintele nu raspunde in fata parlamentului;

b) Executivul colegial care este compus din mai multi lideri investiti sa exercite impreuna puterea executiva si prezinta urmatoarele trasaturi :

- stricta egalitate intre toti membrii organului colegial;

- exercitatea puterii in mod colectiv;

- adoptarea deciziilor in unamitate .

c) Executivul dualist care este compus din doua institutii separate, fiecare avand functii diferite.Aceste institutii sunt : seful statului si guvernul propriu-zis condus de prim-ministru.

Se mai numeste si executiv dicefal deoarece in frunte se afla doi lideri.

      Modalitati de actiune ale puterii executive asupra parlamentului.

Aceste modalitati sunt :

1) Desemnarea unor membrii ai parlamentului de catre puterea executiva;

2) Interventia puterrii executive in organizarea interna a activitatii camerelor legislative in doctrina si practica constitutional;

3) Implicarea directa a puterii executive in activitatea legislativa a parlamentului.

Acest lucru are loc in urmatoarele domenii :

a) initiativa legislativa - aceasta este conferita atat parlamentului cat si puterii executive;

b) participarea la dezbaterile parlamentare ;

c) mesajele adresate de catre seful statului natiunii prin intermediul parlamentului.

4) Prerogativele puterii executive privind finalizarea procesului legislativ. In acest caz executivul intervine pe doua cai si anume :

- sanctionarea si promulgarea legilor;

- dreptul de veto ( consta in refuzul sefului de stat de a promulga legea ).

5) Delegarea legislativa care reprezinta un transfer de prerogative de la parlament catre guvern privind adoptarea unui act normativ si poate fi prevazuta in constitutie sau poate fi oferita prin lege speciala.

6) Dizolvarea parlamentului.

Problema conflictului intre parlament si puterea executiva. Un astfel de conflict consta in refuzul parlamentului de a acorda votul de incredere guvernului.



      Trasaturile generale ale puterii politice si ale puterii de stat.

Puterea politica are urmatoarele trasaturi generale :

1) Unicitatea - consta in inexistenta unei alte puteri de aceiasi natura care sa o concureze ;

2) Indivizibilitatea - consta in imposibilitatea fragmentarii acesteia in cote parti;

3) Inalienabilitatea - pune in evident faptul ca natiunea nu isi poate instraina definitiv si irevocabil suveranitatea fie unei persoane fie unei organizatii international;

4) Imprescriptibilitatea - caracter care face ca puterea politica sa existe atata timp cat exista titularul ei poporul .

Toate acestea sunt caracteristici ale puterii de stat la care se mai adauga urmatoarele caracteristici :

5) Este o putere transmisa prin delegatie de catre natiuni unor organisme care exercita conducerea de stat;

6) Este o putere de dominatie si constrangere;

7) Este o putere organizata;

8) Este suprema in cuprinsul teritoriului statului si independenta fata de o alta putere de stat;

9) Este limitata prin drepturile si libertatile cetatenesti recunoscute si garantate de constitutie;

10) Este revocabila din dreptul natiunii de a nu reanoi mandatul reprezentantilor sai alesi sau prin dreptul de a se revolta impotriva guvernantilor care conduc in mod tiranic.

      Sistemul electoral

Natiunea este indreptatita sa participe la exercitarea puterii politice fie prin reprezentanti fie in mod direct.

In literatura juridica se foloseste notiunea de drept de vot sau drepturi electorale.

Dreptul de vot - este dreptul recunoscut in conditiile legii cetatenilor unui stat de a-si exprima in mod liber, direct sau indirect obtiunea electorala pentru un anumit partid politic sau pentru un candidat independent.

In prezent practica constitutionala a consacrat votul universal.

In evolutia constitutionala a statelor pot fi identificate sisteme care au limitat exercitarea dreptului de vot in functie de anumite criterii astfel :

1) Sufragiul cenzitar - potrivit caruia dreptul de vot apartinea cetatenilor care aveau un anumit venit anual valabil in titlul de proprietate ;

2) Sufragiul intellectual - era conditionat de detinerea de catre alegator a unui certificat sau diploma care ii atesta pregatirea profesionala.

3) Sufragiul politizat - presupunea excluderea anumitor clase sociale.

4) Sufragiul universal - este recunoscut exclusiv cetatenilor statului respective.

Votul sau sufragiul universal este egal direct sau indirect secret si liber exprimat.

Votul egal - consta in faptul ca fiecare cetatean dispune de acelasi numar de voturi la alegerile la care pot participa.

Votul direct - este atunci cand alegatorii desemneaza ei insasi sau prin intermediul unor delegati.

Votul indirect - alegatorii nu isi aleg ei insasi reprezentantii care formeaza anumite organe de stat.

Votul secret - atunci cand este organizat astfel incat sa nu poata cunoaste modul in care a votat alegatorul.

Votul este public daca scrutinul se efectueaza in vazul biroului sectiei de votare ai candidatilor sau ai altor alegatori.

      Partidele politice.

Partidele politice sunt un ansamblu de oameni uniti pentru a lucra in comun pentru interesul national dupa un principiu asupra caruia s-au pus de acord.'

Din punct de vedere al numarului partidelor existente pot fi distinse mai multe sisteme :

1) Sistemul partidului unic ( monopartidismul ) - se caracterizeaza prin existenta unui singur partid care este constituit si functioneaza legal ca partid de guvernamant.Partidul unic este un partid totalitar care acapareaza intreaga putere de stat;

2) Sistemul bipartidismului - bipartidismul este sistemul intemeiat pe existenta si functionalitatea a doua partide politice. El se intalneste in aproape toate fazele vietii partidiste, democratice, la inceputul acestuia, in perioada de dezvoltare si maturizare a sa;

3) Sistemul pluripartidismului - este acel sistem in care exista mai multe partide cu forte aproximativ egale, care isi disputa locul si solul de partid de guvernamant;

4) Sistemul pluripartidismului - in care partidele politice graviteaza in jurul unui partid politic dominant.

Partidul dominant este acel partid care prin doctrina sa reuseste sa-si atraga simpatia.

      Sindicatele.

Sindicatele sunt organizatii fara caracter politic, constituite in domeniul dreptului de asociere in scopul apararii intereselor profesionale, economice, sociale, culturale si sportive ale membrilor lor si ale drepturilor acestora prevazute in legislatia legii si in contractele colective de munca

Modul de constituire, functionare si dizolvare a unui sindicat se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai.

Sindicatul dobandeste personalitate juridica de la data ramanerii definitive a normei juridice de admitere a cererii de inregistrare a sa in registrul special tinut de catre instanta judecatoreasca respectiva.

Sindicatul este o organizatie exclusiv personala, deoarece activitatea sa nu are caracter politic.

Sindicatele dispun de o structura interna cu ramnificatii in intreprinderi, detin drepturi de a avea presa scrisa, de a face propaganda sindicala, de a organiza manifestatii si de a se adresa cu cereri parlamentului, guvernului sau unei alte autoritati.

      Grupurile de presiune.

Grupurile de presiune sunt asociatii de oameni care nu urmaresc sa cucereasca puterea de stat, ci numai sa determine organele de stat constituite sa i-a anumite masuri conforme intereselor lor, fie sa influenteze partidele politice sa actioneze in sensul dorit.

Aceste grupuri exercita prin mijloace care le stau la dispozitie ( este esential ca aceste mijloace sa fie legale ) presiuni asupra factorilor politici. Ele sunt direct interesate cu adoptarea unor anumite conduite de catre factorii politici. ( ex : adoptarea de catre parlament a unor legi ).

Interesele acestor grupuri pot fi particulare sau generale. Spre deosebire de partidele politice grupurile de presiune nu aspira la exercitarea puterii politice.

Mijloacele folosite de aceste grupuri sunt :

-        campanii publicitare;

-        emisiuni de radio ;

-        petitii adresate parlamentului

-        fiinantarea unui partid.

Grupurile de presiune pot avea un rol pozitiv in viata politica a unui stat deoarece fiind legate de interese particulare cunosc mai bine decat guvernantii realitatile sociale si pot devenii solutii de rezolvare a unor probleme ce tin de competenta autoritatilor publice.


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat