QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Adevar si mit despre deschiderea politicii comerciale a Uniunii Europene




loading...

Adevar si mit despre deschiderea politicii comerciale a Uniunii Europene

1. Domeniul de aplicare si de acoperire a preferintelor[1] comerciale ale UE

1.1. SGP al UE si alte preferinte comerciale autonome

In 1971, Comunitatea Europeana (CE) a introdus primul sau sistem[2] SGP. De atunci el a fost modificat in mai multe randuri, si UE a adoptat un sistem revizuit in iunie 2008, care se deruleaza de la 1 ianuarie 2009 pana la sfarsitul anului 2011[3]. Produsele acoperite in cadrul regimului general este de aproximativ 6300 de linii tarifare. Produsele care nu sunt sensibile (aproximativ jumatate din produsele acoperite) se bucura de acces liber, in timp ce produsele sensibile (in principal produse agricole, dar si textile, confectii si imbracaminte, covoare si incaltaminte) beneficiaza de o reducere tarifara de 3,5 puncte procentuale a taxelor ad valorem, comparativ cu tariful natiunii celei mai favorizate, si de o reducere de 30% din drepturile specifice (cu cateva exceptii)[4]. Pentru textile si imbracaminte, reducerea este de 20% din ad valorem MFN taxei[5].

In afara acestui regim general, exista o schema a SGP – ului speciala pentru tarile vulnerabile si cu nevoi speciale de dezvoltare, care recunosc drepturile de munca si standardele de mediu inconjurator. Schema permite intrarea fara taxe vamale pe piata UE a produselor incluse in sistemul general SGP si include si cateva produse suplimentare[6]. Initiativa „Totul in afara de arme” (EBA), care face parte in mod formal din SGP si acorda celor 49 de tari mai putin dezvoltate (LDC)[7] acces piata UE fara restrictii,a adica scutire de taxe vamale, ramane neschimbat[8].

Sistemul SGP, absolva anumiti beneficiari, in cazul in care acestia au devenit suficient de competitivi, in functie de cota de piata comunitara, a importurilor preferentiale SGP. Cota este de 15%  in general, iar pentru textile si imbracaminte 12,5%, impartita in doua sectiuni. Pe aceasta baza, sistemul SGP al UE este restrictionat pentru unele tari mari in curs de dezvoltare[9].

UE a introdus, de asemenea, masurile comerciale autonome (ATM) pentru tarile din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia si Hertegovina, Croatia, Fosta Republica Iugoslava Macedonia, Kosovo, Serbia si Munte Negru), si Moldova care au fost contractate pentru majoritatea tarilor in Acordurile de Stabilizare si de Asociere cu UE[10].

1. Acordul de la Cotonou si APE

Acordul de la Cotonou intre CE si 79 de tari ACP a fost semnat la 23 iunie 2000. Acesta a intrat in vigoare in aprilie 2003 si a inlocuit Conventia de la Lomé, care dateaza din 1975. In cadrul comertului pilon din Acordul la Cotonou, tarile ACP au beneficiat de preferintele comerciale non-reciproce pentru perioada 2001-2007.

Produsele industriale originare din tarile ACP, au fost scutite de taxele vamale UE, in timp ce preferintele pentru produsele agricole au fost diferentiate. Produsele tropicale care nu concurau cu produsele europene au intrat piata UE fara taxe vamale. Produsele cumparate se confrunta cu o scutire sau reducere a taxelor vamale, in timp ce fructele si legumele au fost supuse unor restrictii sezoniere. Alte produse agricole s-au confruntat cu restrictii cantitative sau au fost excluse din tratamentul preferential. Pentru anumite produse (banane, carne de vita, de vitel, si zahar), UE a oferit conditii speciale de acces pe piata prin asa-numitele protocoale ale produselor de baza.

In 2008, acordurile preferintele unilaterale din temeiul Acordului de la Cotonou, au fost inlocuite cu acordurile compatibile si reciproce din OMC, sau interimar de acordurile EPA dintre UE si tarile, sau grupurile de tari din ACP. Desi exista un acord complet al EPA cu regiunea Caraibelor, cu alte regiuni ACP, s-au incheiat o serie de acorduri provizorii pe baza noilor clauze OMC, compatibile cu regimul comertului de bunuri. Acordurile interimare prevad liberalizarea schimburilor comerciale reciproce asimetrice intre parti (in favoarea tarilor ACP), pe o perioada de tranzitie de pana la 15 ani, si sunt in mod explicit elaborate pentru a oferi baza pentru acordurile regionale[11] APE. Acordurile APE complete sau intermediare au fost semnate de catre toate cele trei tari ACP, tari care nu faceau parte din cadrul tarilor slab dezvoltate (Congo (Brazzaville), Gabon si Nigeria).

1.3. Acordurile bilaterale si regionale FTA

UE are un numar de acorduri  FTA bilaterale sau regionale cu alte tari in curs de dezvoltare, oferindu-le accesul aditional pe piata in top-ul preferintelor SGP.

De exemplu, comertul este o componenta esentiala a Parteneriatului Euro-Med, care in cele din urma isi propune sa aprofundeze integrarea regionala, in regiunea mediteraneana si de a stabili un ALS euro-mediteraneene pana in 2010. Tarile mediteraneene participante la Parteneriatul Euro-Med (cu exceptia Siria) au incheiat si au pus in aplicare pana in prezent acordurile de asociere cu UE, care prevad liberalizarea comertului cu bunuri manufacturate si acorduri preferentiale asimetrice reciproce in agricultura (in favoarea tarilor mediteraneene), liberalizarea comertului privind serviciile si investitiile, inclusiv a dreptul de stabilire si forma obiectivelor cheie ale acordurilor de asociere.

Acordurile bilaterale FTA au fost stabilite cu Chile, Mexic si Africa de Sud, care prevad liberalizarea asimetrica (in favoarea tarilor partenere) in mod substantial, a intregului comert cu bunuri fabricate si agricole, si in primele doua cazuri eliminarea reciproca si progresiva a numeroaselor bariere vamale in ceea ce priveste comertul si investitiile (drepturi de proprietate intelectuala, achizitiile publice, etc.)

 Prezentarea literaturii de specialitate

O serie de studii au analizat impactul preferintelor comerciale UE, asupra importurilor din tarile in curs de dezvoltare. Cele mai multe au gasit un impact pozitiv, in special in ceea ce priveste preferintele oferite tarilor ACP, a se vedea de exemplu, Nilsson (2002), Persson si Wilhelmsson (2007) pentru un scurt rezumat si imagine de ansamblu pentru astfel de studii, si in analiza literaturii de specialitate de catre Evenett (2008), privind efectele SGP asupra UE. Evenett (2008) remarca, printre altele, ca impactul SGP asupra UE, depinde de care dintre regimul SGP al UE se aplica si de costurile administrative asociate cu obtinerea punctelor de preferinte, marja de preferinta cea mai mica este de 4,5%, rezultand ca nu sunt foarte utilizate. Cipollina si Salvati (2008) analiza impactul preferintelor UE in sectorul agricol, utilizand masurile marjelor preferentiale, calculate la nivel de 6 cifre, in loc de variabile binare, care este de altfel comun. Ei au gasit ca sistemele preferentiale UE au un impact semnificativ asupra importurilor din UE, chiar daca  intre produse sunt diferente.

McQueen (2007) remarca faptul ca, in timp ce limitarile preferintelor EUA sunt recunoscute, increderea in dovezi empirice depasite a condus la o subestimare a efectelor pozitive ale preferintelor UE. In ceea ce priveste tarifele de utilizare McQueen constata o dificultate in comparatia directa a marjei de preferinta cu rata de utilizare, si anume ca decizia de a utiliza preferintele, depinde de o serie de alti factori, altii decat pur si simplu, marja de preferinta, cum ar fi comerciantii de cunostinte al sistemului, precum si factorii de stabilire a costurilor si veniturilor din export pe o anumita piata. Subutilizarea ar putea aparea in cazul in care exportatorii nu sunt constienti de preferinte, si suprautilizarea in cazul in care ei ar subestima costurile acordurilor.

Biroul et. Al. (2006) evalueaza utilizarea preferintelor UE (si regimul preferintelor non-reciproce SUA) in sectorul agroalimentar, precum si impactul acestor preferinte, in ceea ce priveste fluxurile comerciale. Ei calculeaza indicatorii de utilizare a preferintelor in sectoarele agricole, alimentare, precum si sectorul pescuitului, si estimeaza costul din punct de vedere econometric, folosind o preferinta acordata pentru a explica de ce regimurile speciale sunt utilizate. Prima constatare principala este faptul ca, rata de utilizare este ridicata; doar un procent foarte mic al importurilor eligibile pentru aceste preferinte este de fapt exportat in afara unui regim preferential. Autorii noteaza faptul ca, desi ratele de utilizare a preferintelor ar putea fi ridicate, preferintele ar putea sa nu reuseasca sa genereze fluxuri comerciale semnificative. Prin urmare, o rata ridicata a utilizarii, nu inseamna ca preferintele functioneaza in conditii optime pentru crearea de comert.

A doua constatare principala este ca, explicatiile pentru nivelul uneori scazut al exporturilor, din tarile mai putin dezvoltate (in ciuda preferintelor semnificative) se afla in afara problemei protectiei tarifare. Autorii concluzioneaza ca, in timp ce invocand, printre altele, OCDE (2005) si Djankov et al. (2006), cerintele tehnice din tarile importatoare, constrangerile ofertei, precum si ineficienta administrativa din tarile exportatoare par a fi principalele obstacole, in calea unei utilizari mai mari de preferinte.

Candau si Jean (2006) au constatat ca subutilizarea preferintelor UE  (sub 75%), se regasesc in cazurile:

·       exporturilor de produse textile si imbracaminte din tarile slab dezvoltate non-africane - 46%;

·       exporturile tarilor non-LDC (cu exceptia tarilor care un acord contractual cu UE) din sectorul produselor textile si de imbracaminte - 65%;

·       non-tarile mai putin dezvoltate in alte produse de fabricatie - 70%.

Acestea sunt singurele cazuri in care marjele preferentiale mai mari de sase puncte procentuale raman in mod substantial subutilizate. Autorii noteaza ca  sub-utilizarea preferintelor ar putea fi explicata prin principiile de origine ale SGP-ului. Candau et. Al. (2004), examineaza relatia dintre marja de preferinta si de rata de utilizare, si indica faptul ca, desi utilizarea tinde sa fie mai mica, pentru marje mai mici de 3% (si intr-o masura mai mica, intre 3% si 6%) ea ramane in continuare la mai mult de 60%.

Manchin (2006) gaseste o valoare prag (definita ca diferenta dintre clauzele natiunii celei mai favorizate si ratele tarifare preferentiale) de 4%, sub care comerciantii nu sunt stimulati sa ceara preferintele, deoarece costurile de obtinere a acestora depasesc beneficiile lor, si ajunge la concluzia ca cu cat este mai mare valoarea preferintelor oferite, cu atat este mai mare probabilitatea ca preferintele sa fie solicitate. Ea observa, de asemenea, ca, odata ce este luata decizia de a solicita preferintele, amploarea marjei de preferinta nu pare sa aiba un efect semnificativ asupra volumului de exporturi preferentiale solicitate.

UNCTAD (2003) constata ca cele mai multe dintre importurile UE, din tarile slab dezvoltate ACP sunt scutite de taxe vamale si ca importurile impozabile din totalul importurilor UE din tarile slab dezvoltate, reprezinta doar aproximativ 25%.

In consecinta, in conformitate cu structurile de export actuale, preferintele joaca un rol limitat pentru aceste tari. Indiciile care arata ca ratele reduse de utilizare a preferintelor sunt, in principal rezultatul rigurozitatii si/sau complexitatii regulilor de origine si a cerintelor auxiliare.

3. Importurile UE si utilizarea de preferinte comerciale a UE

Aceasta sectiune analizeaza deschiderea UE la importurile din tarile in curs de dezvoltare, in ceea ce priveste ponderea si volumul importurilor care intra in UE la MFN-0, a importurilor impozabile, a importurilor eligibile pentru preferinte si utilizarea  preferintelor[12]. Pastrand in acelasi timp exercitarea, gestionabila, ne propunem sa acoperim un spectru cat mai larg posibil a tarilor in curs de dezvoltare la diferite niveluri de dezvoltare situate in regiuni geografice diferite ale lumii, cu un accent special asupra celor mai sarace tari si asupra Africii. In acest sens, vom incheia cu urmatoarele agregate de tara: ASEAN (cu exceptia Singapore, Myanmar, Laos, Cambodgia), America Latina (cu exceptia Chile si Mexic), tarile mediteraneene (cu exceptia Israel si Turcia), tarile ACP care nu sunt slab dezvoltate ( cu exceptia Africa de Sud), ACP-LDC, LDC non-ACP (cu exceptia Myanmar) si FTA tara in curs de dezvoltare (constand din Chile, Mexic si Africa de Sud)[13].

2.3.1.     Analiza prin gruparea tarilor in curs de dezvoltare

Figurile 1a si 1b din anexa 1, arata evolutia importurilor UE prin regimul tarifar, utilizarea preferintelor si gruparea tarilor de-a lungul timpului. O tendinta generala este ca ponderea importurilor UE in cadrul MFN-0 a crescut pana in 2006, insa se pare ca exista o pauza in aceasta tendinta, in 2007. Aceasta se datoreaza partial efectului cresterii valorii importurilor UE de petrol si alte marfuri, ca urmare a preturilor in plina expansiune. O a doua observatie priveste tarile slab dezvoltate non-ACP a caror utilizare a preferintelor creste substantial pe parcursul perioadei analizate. Acelasi lucru chiar intr-o masura mult mai mica, este valabil si pentru grupul de tari in curs de dezvoltare din zona de liber schimb.

Tabelul nr. 1 prezinta o imagine de ansamblu a importurilor preferentiale UE din lume si anumite grupuri de tari in curs de dezvoltare  in 2007. Per total, aproximativ 60% din importurile UE au fost supuse taxelor MFN-0 (unu minus cota importurilor taxabile). Din restul de 40% de importuri taxabile in vama, mai putin de 40% au fost eligibile pentru preferinte. La nivel mondial, aproximativ 80% din preferintele UE, au fost utilizate si aproape 70% din totalul importurilor care au intrat in UE, au fost fara taxe, in 2007.

Aproape 75% din importurile UE din tarile ACP non-LDC, intra sub MFN-0. In 2007, 100% din importurile taxabile in vama sunt eligibile pentru preferinte, iar pentru  90% dintre acestea sunt utilizate preferintele. In total, mai mult de 96% din importurile UE din tarile ACP non-LDC intra in UE fara de taxe vamale. Cifrele pentru tarile ACP LDC sunt similare, desi rata de utilizare a preferintelor este mai mare. Pentru tarile LDC non-ACP, utilizarea preferintelor scade la circa 77% si la fel si cota exporturilor care intra in UE fara taxe, in timp ce aproape toate exporturile lor sunt taxabile in vama.

Tabelul nr. 1: Privire de ansamblu asupra importurilor preferentiale ale UE din lume si anumite grupuri de tari in curs de dezvoltare in 2007 ( milioane de euro %)

Importurile

Din

Total

Val.supuse taxelor vamale

Preferinte  eligibile

Preferente utilizate

Taxe vamale zero

€ million
(%)

€ million
(%)*

€ million

(%)a

€ million

(%)b

€ million
(%)

Lume

1277002
(100.0)

508079
(39.8)

189668
(37.3)

149759
(79.0)

890142
(69.7)

ACP non-LDC

24735
(100.0)

6697
(27.1)

6694
(100)

5994
(89.5)

23855
(96.4)

ACP LDC

11404
(100.0)

2695
(23.6)

2695
(100.0)

2560
(95.0)

11265
(98.8)

LDC non-ACP

5764
(100.0)

5531
(96.0)

5531
(100.0)

4256
(77.0)

4488
(77.9)

ASEAN

54215
(100.0)

26038
(48.0)

21361
(80)

13950
(65.3)

34314
(63.3)

America Latina

57297
(100.0)

19791
(34.5)

10834
(54.7)

8898
(81)

43400
(75.7)

Tarile mediteraneene

40154
(100.0)

18240
(45.4)

18226
(99.9)

15265
(83.8)

36520
(91.0)

Tara in curs de dezvoltare ALS

41732
(100.0)

13500
(33)

13057
(96.7)

10432
(79.9)

37233
(89.2)

Sursa: COMEXT.

Ponderea importurilor UE in vama din tarile ASEAN este cu aproximativ zece puncte procentuale mai mare, decat cota importurilor din lume. Aproximativ 80% din aceste importuri taxabile in vama au fost eligibile pentru preferinte, din care 65% au fost utilizate. Ponderea importurilor fara taxe vamale de la ASEAN a fost de aproape 65%, oarecum mai putin decat cota corespunzatoare importurilor din lume.

Aproximativ 65% din importurile UE, din tarile latino-americane intra la MFN-0. Aproape 55% din importurile in vama sunt eligibile pentru preferinte, iar utilizarea acestora este de peste 80%. Cota importurilor UE din America Latina, care intra in categoria taxelor vamale zero a fost aproape de 75% in 2007. Ponderea importurilor MFN-0 din tarile mediteraneene este de aproximativ 55% si iar cele fara taxe vamale aproape 45%, din care aproape 100% sunt eligibile pentru preferinte. Rata de utilizare a preferintelor pentru tarile mediteraneene, era de aproape 85% in 2007, iar ponderea exporturilor care intra in UE fara taxe este de aproximativ 90%.

In cele din urma, datele pentru cele trei tari in curs de dezvoltare cu un ALS cu UE (Chile, Mexic si Africa de Sud) arata ca aproape 70% din importurile UE de la acesti parteneri au intrat in UE la MFN-0 rate, importurile taxabile ramase au fost eligibile pentru tratamentul preferential in proportie de mai mult de 95% si utilizate in aproximativ 80% din cazuri. In ansamblu, aproape 90% din importurile UE din cele trei tari au intrat in UE fara taxe in 2007.

2.3.2.     Analiza prin TDC sectiune

Aceasta sectiune incearca sa examineze mai in detaliu motivele care stau la baza  celor descrise mai sus. Pe baza datelor pentru anul 2007, cele mai mari cinci sectoare ale importurilor UE si/sau a importurilor preferentiale (frecvent suprapuse), acoperind intre 70% si 95% (din regiunile ASEAN, respectiv LDC non-ACP ) din importurile UE, constituie baza de analiza, a se vedea Tabelul nr.

Table nr. 2: Overview of EU preferential imports in 2007, by TDC Section (€million, %)

Importurile  UE
From

Total

Taxabile     Pref. elig.

Pref. elig.

Folosite

0 Taxe

 

€ mn (%)

€ mn (%)     € mn (%) a

€ mn (%)    

€ mn (%)

€ mn (%)    

 

ACP non-LDC

(91.7)

 

02 Produse vegetale

04  Produse alimentare preparate

05  Produse minerale

06 Produse chimice


09 Lemn

11 Textile

14 Perle, pietre pretioase, etc.

15 Metale de baza

1581.1
(6.4)

4141.2
(16.7)

12101.9
(48.9)
703.1
(8)

1196.3
(5.4)
537.2
(2)

1285.1
(5.2)

1021.5
(4.1)

1105.0
(69.9)
2116.1
(51.1)
497.1
(4.1)
599
(85.2)
291.8
(24.4)
498.7
(98)
16.7
(1.3)
507.6
(49.7)

1107

(99.8)
2115.9
(100.0)

497.1
(100.0)

599
(100.0)

291.8
(100.0)

498.7
(100.0)

16.7
(100.0)

507.6
(100.0)

993.3

(90.0)

2073.8

(98.0)

275.7

(55.5)

598

(99.0)

287
(98.3)
464.3
(93.1)

18
(76.3)
463.5
(91.3)

1389.5
(87.9)

4079.6
(98.5)

11880.5
(98.2)
695.2
(98.9)

1191.2
(99.6)
501.3
(93.3)

1281.1
(99.7)
977.1
(95.7)

 

ACP LDC

(91.5)

 

01 Animale vii si produse de origine animala

02 Produse vegetale

04  Produse alimentare preparate

05  Produse minerale

11 Textile

14 Perle, pietre pretioase, etc.

15 Metale de baza

639.0

(5.6)
913.1

(6.1)
665.9

(5.8)
 6006.8
(57)
338.6

(3.0)
759.5

(6.7)
 1322
(11.6)

631.0

(100.0)

219.6

(24.1)

447.8

(67.2)

79.0

(1.3)

270.2

(79.8)

1

(0.3)

776

(58.4)

631.0

(100.0)

219.6

(100)

447.8

(100)

79.0

(100)

270.2

(100)

1

(100.0)

776

(100.0)

625.9
(100.0)
214.8
(97.8)
437.8
(97.8)

51.0
(64.5)
259
(93.6)

1.0
(49.9)
760.2
(98.4)

633.9
(100.0)
904.1
(99.0)
655.5
(98.4)
5978.7
(99.5)
321.3
(94.9)
758.5
(99.9)
1309.8
(99.1)

 

LDC non-ACP

(97.3)

 

01 Animale vii si produse de origine animala

05  Produse minerale

08  Rawhides and skins

11  Textile

12  Incaltaminte

17 Echipament de transport

164.6
(9)
149.0
(6)
88.5
(1.5)
4991.3
(86.6)
163
(8)
53.3
(0.9)

164.4
(99.9)

39.3
(26.4)

65.0
(73.4)
4949.9
(99.2)
163
(100.0)

53.2
(99.8)

164.4

(100)

39.3

(100)

65.0

(100)

4949.9
(100)
163

(100.0)
53.2

(100.0)

163
(98.7)

9.4
(24.0)

63.3
(97.4)
3747.8
(75.7)
150.6
(98)

47.9
(90.0)

165
(98.7)
119.2
(80.0)

86.8
(98.1)
3789.3
(75.9)
150.6
(98)

47.9
(90.0)

 

ASEAN

(69.7)

 

04  Produse alimentare preparate


07 Plastics and rubber

11  Textile

12  Incaltaminte

16 Mechanical appliances

20 Misc. manufactured products

2084.0

(3.8)
4019.1

(7.4)
3948

(7.3)
2420.6

(4.5)
 22461.5

(41.4)
 2869.8

(5.3)

1745

(83.6)

2177.0

(54.2)

3924.0

(99.5)

2418.9

(99.9)

5330

(23.7)

844.2

(29.4)

1247.9
(71.6)
2177.0
(100.0)
3925
(100.0)
2418.9
(100.0)
5329.7
(100.0)
844.2
(100.0)

905.9

(76)

1825.7

(83.9)

1780.5

(45.4)

2163.8

(89.5)

2438.3

(45.7)

654.6

(77.5)

341.9
(16.4)

3113.1
(77.5)
18.8
(0.5)
136
(5.5)

19078.5
(84.9)

2600.0
(90.6)

 

Latin America

(88)

 

01 Animale vii si produse de origine animala

02 Produse vegetale

04  Produse alimentare preparate

05  Produse minerale

15 Metale de baza

16 Mechanical appliances

3653.3

(6.4)
 12306.6

(21.5)
8663.1

(15.1)
 13407.4

(23.4)
5553.5

(9.7)
3847.6

(6.7)

3435.1
(94.0)
5070.9
(41.2)
3195.9
(36.9)
431.3
(3.2)
1267.2
(28)
1793.8
(46.6)

1348.0
(39.2)
1479.4
(29.2)
1233.5
(38.6)
431.3
(100.0)
589.2
(46.5)
1793.8
(100.0)

1273.9
(94.5)
1289
(87.1)
1167.2
(94.6)
347
(78.5)
523.7
(88.9)
1235.1
(68.9)

397.1
(11.0)
8236
(67.0)
6547
(75.6)

13323.1
(99.4)
4651
(83.7)

3267.4
(84.9)

 

Mediterranean countries

(90.7)

 

02 Produse vegetale

05  Produse minerale

06 Produse chimice

11  Textile

15 Metale de baza

16 Mechanical appliances

1505.0

(3.7)
 22467.4

(56)
1323.9

(3.3)
5629.4

(14)
1947.7

(4.9)
3521.0

(8.8)

1321.6

(87.8)

3550.5

(15.8)

1120.0

(84.6)

5584.6

(99.2)

875

(44.8)

2663.9

(75.7)

1314.9
(99.5)
3550.5
(100.0)
1120.0
(100.0)
5584.6
(100.0)
875
(100.0)
2663.9
(100.0)

1175.1

(89.4)

1655.2

(46.6)

1081.3

(96.6)

5256

(94.1)

836.3

(95.9)

2351.7

(88.3)

764.4

(50.8)
 20570

(91.6)
 1281.7

(96.8)
 5280.3

(93.8)
 1910.3

(98.1)
 3208.7

(91.1)

 

Developing country FTA

(86.7)

02 Produse vegetale

2358.5

2087

1863.2

1397.3

737

(5.7)

(88.3)

(89.5)

(75.0)

(31.1)

04  Produse alimentare preparate

tobacco

1460.2

1172

1068.3

876.5

1067.2

(3.5)

(80.3)

(91.1)

(80)

(73.1)

05  Produse minerale

8788.8

45.1

45.1

25

8766.2

(21)

(0.5)

(100)

(50.0)

(99.7)

14 Perle, pietre pretioase, etc.

6305

21.6

21.6

14.7

6298

(15.1)

(0.3)

(100.0)

(68.0)

(99.9)

15 Metale de baza

9834.2

1700

1594.8

1396.2

9525.3

(23.6)

(17.3)

(93.8)

(87.5)

(96.9)

16 Mechanical appliances

4633.1

3096

3096

2369.1

3906.2

(11.1)

(66.8)

(100.0)

(76.5)

(84.3)

17 Echipament de transport

2794.2

2711.9

2711.9

2303.8

2384.9

(6.7)

(97.1)

(100.0)

(85.0)

(85.4)

Source: COMEXT.

Sectiunea cea mai frecventa este cea de produse minerale, care este un sector principal de export pentru toate grupele de tari, dar mai ales pentru ASEAN, urmate de produse vegetale, preparate alimentare, textile si articole textile, metale de baza (principalele sectoare de export pentru cinci din cele sapte grupe de tari) .

Prima observatie privind grupurile de tari ACP non-LDC, in care aproximativ 95% din importurile UE din cele mai mari sectoare intra cu scutire de taxe vamale,  exceptand produselor vegetale, unde cifra este de 88%, iar rata de utilizare a preferintelor este de 90%. Cote mai mici de utilizare a preferintelor se inregistreaza, de exemplu, la produse minerale (56%) si perle, pietre pretioase, etc, (76%), acestea au o semnificatie putin generala avand in vedere ca acest procent de neutilizare a preferintelor este neglijabil, in comparatie cu totalul importurilor UE din sectorul respectiv (de exemplu, doar 4% si, respectiv 1,3% sunt supuse taxelor vamale).

Imaginea este similara si pentru tarile ACP mai putin dezvoltate. Aproape toate importurile UE s-au realizat fara taxe vamale iar ratele de utilizare a preferintelor in cinci din cele sapte sectoare cele mai importate sunt foarte ridicate. In cazul produselor minerale si al perlelor, pietrelor pretioase, etc, ratele de utilizare a preferintelor sunt cele mai mici, si asociate cu un nivel nesemnificativ de importuri preferentiale eligibile, datorita faptului ca majoritatea importurilor din aceste sectoare au loc fara taxe conform  clauzei  natiunii celei mai favorizate.

Pentru tarile non-ACP slab dezvoltate, modelul este oarecum diferit. Pentru cele mai importante sectoare  de export (textile si articole textile), 76% dintre exporturile in UE se realizeaza fara taxe. Acelasi lucru este valabil si pentru rata de utilizare a preferintelor. Pentru sectoarele ramase, cota importurilor care intra in UE se realizeaza fara taxe vamale iar utilizarea ratei de preferinta este ridicata, cu exceptia cazului  produselor minerale, in care cotele respective sunt de 80% si 24%.

In cazul importurilor UE din ASEAN, cea mai mare parte a importurilor supuse taxelor vamale din cele sase sectoare sunt eligibile pentru preferintele UE, dar cota importurilor care intra in UE fara taxe vamale este scazuta: 0,5% in textile si articole, 6% la incaltaminte, si 16% in produsele alimentare preparate, etc. Ratele de utilizare  al preferintelor sunt mici in textile si articole si, de asemenea, in aparatele mecanice la mai putin de 50%. Acest lucru se poate datora faptului ca preferintele aplicabile exporturilor din ASEAN au tendinta de a oferi o reducere a tarifului natiunii celei mai favorizate, si nu o taxa zero.

Pentru tarile din America Latina, cota importurilor fara taxe vamale, in trei dintre cele sase sectiuni, cel mai important este de aproximativ 85% si mai sus, in timp ce este oarecum mai scazut la produsele vegetale si la produsele alimentare preparate, etc si pana la 11% la animale vii, produse de origine animala. In afara de produsele minerale si aparate mecanice ratele de utilizare a preferintelor sunt de aproximativ 90%. Cu toate acestea, aproape 100% din primele si in jur de 85% din acestea din urma intra in UE fara taxe vamale.

In ceea ce priveste tarile mediteraneene in cauza, mai mult de 90% din importurile UE, in cele sase sectoare principale intra cu scutire de taxe vamale, cu exceptia produselor vegetale (51%).

Preferintele sunt destul de bine utilizate, apropiate de o rata de utilizare de 90% sau chiar mai mult pentru cinci din cele sase sectoare, cu exceptia produselor minerale (47%). In acest caz, cum se intampla adesea, rata de utilizare preferintelor relativ scazuta, este asociata cu un volum relativ scazut al schimburilor comerciale in vama pentru preferinte, in comparatie cu totalul importurilor UE.

In cele din urma, in ceea ce priveste grupul tarilor ALS in curs de dezvoltare (Chile, Mexic si Africa de Sud), aproape toate importurile in trei sectiuni, cele mai importante, intra in UE fara taxe, in timp ce cota pentru urmatoarele doua sectiuni sunt de aproximativ 85% (aparate mecanice si echipamente pentru transport). Pentru celelalte sectoare, produse vegetale si preparate alimentare, cifrele sunt 31% respectiv 73%. Ratele de utilizare a preferintelor sunt la aproximativ 85% pentru metale de baza, echipamente de transport si la produse alimentare preparate, ceva mai mica, la circa 75% din aparatele mecanice si produse vegetale, si mai mici in perle, pietre pretioase, etc (68%) si produse minerale (50%), in cazul in care volumul schimburilor comerciale in vama pentru preferinte este nesemnificativa (0,3% si 0,5% respectiv).

Impresia generala din tabelul nr. 2, este ca o mare parte din importurile UE din sectiunile cele mai importante pe tara, intra in UE fara taxe vamale. In cazurile in care rata de utilizare a preferintelor este scazuta, volumul importurilor in vama pentru preferinte este adesea scazut. O exceptie principala pare sa fie importurile de textile si articole din LDC non-tarile ACP (si din ASEAN). In ansamblu, ASEAN este singura tara/grup de tari care subutilizeaza preferintele sale, definite de Candau (2006), ratele fiind mai mici de 75%.

Figura nr. 2a si 2b din anexa 1 ilustreaza evolutia importurilor UE prin regimul tarifar, utilizarea de preferinte si sectiunea TDC de-a lungul timpului. Trei sectoare experimenteaza o crestere a valorii eligibile a preferintelor egale cu valoarea impozabila pentru anii 2006 respectiv 2007 (aparatura mecanica, materiale plastice si cauciuc si incaltaminte). Aceasta crestere nu se datoreaza unei schimbari de politici in sectorul respectiv pentru acesti ani, ci este pur si simplu din cauza compozitiei si schimbarii fluxurilor comerciale. Sectorul de textile a experimentat, de asemenea, o tendinta puternica de crestere a ratei de utilizare, impreuna cu valoarea eligibila a preferintelor. O crestere a ratei de utilizare este de asemenea observata la echipamentele de transport, in special pentru anul 2007.

3.3. Analiza tarifelor si a marjelor de preferinta

Tabelul nr. 3 prezinta mediile tarifelor MFN pe sectiuni TDC, bazate pe aceleasi date utilizate in subsectiunea de mai sus[14]. Va prezentam, de asemenea, marjele reale preferentiale care au fost calculate pe baza volumului fiecarui beneficiar, a compozitiei si a solicitarii, utilizarii preferintelor UE, si a diferentei dintre tariful aplicat asupra acestor importuri si tariful care ar fi fost obtinut daca toate importurile confruntau taxe MFN. Marjele au fost calculate dupa cum urmeaza:

PREFMARGijk =

PREFMARG denota marja preferentiala de care tara j a beneficiat pentru produsul p pe piata i din UE in 2007, MDUT sunt importurile impozabile, MMFN sunt importurile MFN (non-zero), MPREF sunt importurile preferentiale si tMFN si tPREF indica tarife MFN aplicabile, respectiv tarife preferentiale MFN. Marjele preferentiale prezentate in Tabelul nr. 3 au fost agregate la grupul tarilor in curs de dezvoltare si nivel de sectiune TDC. In baza acestor cifre sunt mai detaliate decat cele mai multe estimari anterioare, in literatura de specialitate in care acestea sunt agregate de la nivelul de linie tarifara.

Tabelul nr. 3

            Tarife reale si marjele preferentiale pe grupuri de tari si sectiunea TDC, 2007 (%)

Tarife

Preferinta de marja

TDC

MFN

Total actual

 ACP
LDC

ACP
non-LDC

LDC

non-ACP

ASEAN

DC
 FTA

Am.

 Latina

Tarile

Med.

01

11.5

4.4

11.1

13.3

8

02

11.1

9.1

9.1

35.3

8.3

0

15.9

04

16

6.5

3.4

11.4

3.3

5.7

6.0

6

05

1.8

1.2

0.2

0.9

0.9

1

8

1.1

06

9

5.2

4.5

5.6

07

4.7

3.2

3.2

08

3.9

5.7

5.7

09

1.7

5.1

5.1

11

9.6

7.6

10.6

10.7

9.0  0.8

0.8

10.6

12

8.3

4.0

9.1 3.7

3.7

14

1.4

1

1.5

5

1.9

15

3

3.5

5.9

3.5

3.0

1.7

4.7

16

3

1.9

1.8                 1.4

1.4

1.9

0

9

17

4.8

8.1

16

8.0

20

5

3.0

3.0

Total

6.5

5.3

7.4

13.3

9.1    1

1

5.2

3.0

6.1

Sursa: Calculele proprii bazate pe date in TARIC, COMEXT,WITS si WTO (2007). A se vedea anexa 2 pentru detalii.

Aceasta abordare, oarecum diferita, de cea adoptata de Bouet et. al. (2005), in care se ia in mod explicit in considerare asa-numitul “efect al compozitiei”, care este marja preferentiala reala a unei tari, si este in functie nu numai de preferintele comerciale pentru care este eligibila, ci si de exporturile de bunuri in care sunt concentrate[15].

ACP non-LDC afiseaza cea mai mare marja de preferinta generala vis-a-vis de MFN de aproximativ 13%, urmat de LDC non-ACP la 9% si ACP LDC la 7,5%. Grupul de tari mediteraneene urmeaza la 6%, grupul DC FTA la ceva mai mult de 5%, in timp ce grupul ASEAN si tarile din America Latina afiseaza marjele reale de preferinte de 2% si, respectiv, 3%.

Per total, cele mai mari marje reale de preferinte se gasesc in sectiunea II (produse vegetale), XVII (vehicule) si XI (de textile si articole textile). Dupa sectiunea TDC si gruparea pe tara, cele mai mari marje reale de preferinte se gasesc la animale vii (LDC), produse vegetale (ACP, MED, DC FTA), preparate alimentare (LDC-non ACP, ACP non-LDC), textile si articole textile (ACP, MED, LDC), incaltaminte (LDC non-ACP) si vehicule (LDC non-ACP, DC FTA)).

Tarifele MFN sunt cele mai mari la alimentele preparate, animale vii, produse din legume, si textile si articole textile, care, in cazul celor doua sectiuni anterioare corespund cazului in care  marjele reale de preferinta au fost cele mai mari. Faptul ca marja de preferinta reala, uneori este mai mare decat tariful MFN se explica prin volumul de beneficiari, compozitia si utilizarea de preferinte UE. De exemplu, tariful mediu pentru MFN sectiunea XVII, in esantionul nostru este de 4,8%, in timp ce marja de preferinta reala pentru tarile non-LDC, ACP este de 12,6%, indica faptul ca au gasit o nisa in cadrul sectiunii in cazul in care exploata preferintele.

Tabelul nr. 4 ofera detalii cu privire la cazurile in care preferintele sunt importante, dar in cazul in care valoarea lor potentiala nu pare sa fie pe deplin exploatata. Datorita sumei substantiale de date implicate in aceasta activitate, am adoptat o abordare pragmatica. Urmatoarele[16] trei criterii, bazate pe valori medii pentru perioada 2003-2007 trebuiesc indeplinite de catre fiecare tara/sector din cadrul grupului respectiv:

·         sa aiba o pondere a exporturilor catre UE  peste 10%;

·         rapoartele au relatat ca cel putin 5 % din tari exporta catre UE;

·         avand in vedere ca primele doua criterii sunt indeplinite rata de utilizare a preferintelor din sectiune ar trebui sa fie mai mica de 90%;

Folosind aceasta abordare, am capturat exporturile din tarile pentru care conteaza  gruparea din care fac parte, sectiuni care sunt importante pentru fiecare tara in cauza si pentru care ratele de preferinta utilizate sunt mai putin importante. In ceea ce priveste sectoarele, predomina produsele minerale, urmate de aparatele mecanice, textile, articole textile si produse vegetale. Nu exista nici un model clar. Observam rate relativ ridicate de utilizare (65-70%), in sectiunile in care taxa MFN medie este de aproximativ 1,5%, cum ar fi in cazul produsele minerale, perlelor si pietrelor pretioase, etc. Pe de o alta parte ratele de utilizare sunt relativ scazute ca de exemplu, la aparatele mecanice si de asemenea MFN este scazut.

In cele din urma, ratele utilizarii preferintelor sunt relativ scazute in textile si articole din textile, cel putin pe fundalul relativ ridicat de taxele MFN.Asa cum a fost discutat intr-o multitudine de studii, aceasta indica probleme de natura sa indeplineasca cerintele de origine ale normelor  UE.

Totusi, marjele mari de preferinta indica faptul ca unii beneficiari profita de preferintele UE din acest domeniu.

Tabelul nr. 4: Lista tarilor care formeaza agregatele/gruprurile de tari

ASEAN[17]

Brunei, Indonesia, Malaysia, Philippines, Thailand, Vietnam

Am.erica

Latina[18]

Argentina, Bolivia, Brazil, Colombia, Costa Rica, El Salvador, Ecuador,
Guatemala, Honduras, Nicaragua, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay, Venezuela

Tarile Mediteraneeene[19]

Algeria, Occupied Palestinian Territory, Egypt, Jordan, Lebanon, Morocco,
Syria, Tunisia

ACP non-LDC

Antigua and Barbuda, The Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Cameroon,
Congo Rep., Côte d'Ivoire, Dominica, Dominican Republic, Fiji, Gabon, Ghana,
Grenada, Guyana, Jamaica, Kenya, Mauritius, Namibia, Nigeria, Papua New
Guinea, Seychelles, St. Kitts and Nevis, St. Lucia, St. Vincent, Suriname
,
Swaziland, Tonga, Trinidad and Tobago, Zimbabwe

ACP-LDC

Angola, Benin, Burkina Faso, Burundi, Cape Verde, Central Africa, Chad,
Comoros, Congo (Dem. Rep.), Djibouti, Equatorial Guinea, Eritrea, Ethiopia,
Gambia, Guinea, Guinea-Bissau, Haiti, Kiribati, Lesotho, Liberia, Madagascar,
Malawi, Mali, Mauritania, Mozambique, Niger, Rwanda, Samoa, Sao Tome and
Principe, Senegal, Sierra Leone, Solomon Islands, Somalia, Sudan, Tanzania,
Togo, Tuvalu, Uganda, Vanuatu, Zambia

LDC non-ACP

Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, Cambodia, Lao Dem. Rep., Maldives, Nepal,
Yemen

DC FTA

Chile, Mexico, South Africa

Table nr. 5: Tari si sectiuni din anumite regiuni/grupuri de tari in perioada 2003-2007

Regiunea

Procent din exportul grupurilor

Rata de utilizare a pref. (%)

Sectiunea TDC

Procent din exportul tarilor

Rata de utilizare a pref. (%)

ASEAN
(97.9%)

Indonesia

20.1

67.6

05. Produse minerale

11. Textile

16. Mechanical appliances

12
15.2
16.1

        38.3
        53.6
         63.1

Malaysia

30.0

60.4

16. Mechanical appliances

66.3

          44.0

Philippines

10

53.8

16. Mechanical appliances

74.7

          46.2

Thailand

25.1

67

11. Textile

16.Mechanical appliances

17.Echipament de transport

8.3
39.4
7.8

  55.7
  54.7
  47.8

Vietnam

10.7

70

0 Produse vegetale

11. Textile

20. Misc. manufactured art.

10.6
14.3
11.5

  81.0
  17.2
  67.4

LDC
non-
ACP

(89.4%)

Bangladesh

76.5

70.6

11. Textile

91.6

67.0

Cambodia

10.5

69.9

11. Textile

86.7

66.0

Medit.

(90.2%)

Algeria

41.0

79.8

05. Produse minerale

96.6

84.1

Egypt

13.8

83.9

0Produse vegetale
05. Produse minerale

6.2
53.6

  89.0
  68.3

Morocco

18.1

96

05. Produse minerale

7.0

67.2

Tunisia

17.3

93.6

05. Produse minerale

15.2

70.6

Latin

Am. (63.9%)

Argentina

14.5

85.6

04.Produse minerale preparate

05.Produse minerale

42
5.3

   85.7
   76

Brazil

49.4

80.0

0 Produse vegetale

04. Produse minerale preparate

16. Mechanical appliances

18.9
15.6
8.6

78.1
71.8
80.6

DC

Mexico

24.7

63.2

05. Produse minerale

06. Produse chimice

16. Mechanical appliances

17.Echipament de transport

27.7
5.0
25.1
14.4

65.1
64.4
30.2
86.7

Chile

25.8

85.0

0 Produse vegetale

9.4

80.9

South Africa

49.5

80.6

05. Produse minerale

14. Perle si pietre pretioase

15. Metale de baza

16. Mechanical appliances

25
29.5
11.3
11.8

  87.0
  66.3
  89.6
  77.0

Average 2003-2007. b Average 2003-2007, for the country's total exports to the EU.


ANEXA 1

Figura 1 a

Figura 1 b

Figura 2 a

Figura 2 b

a. Stabilirea regimului de import

Eurostat furnizeaza informatii cu privire la cota importurilor fara taxe vamale si/sau importurile preferentiale in UE, cu urmatoarea clasificare:

·       importuri MFN pozitive – MFN > 0

·        importurile MFN fara taxe vamale - MFN = 0

·       importuri preferentiale pozitive PREF > 0

·       importuri preferentiale scutite de taxe vamale - PREF = 0

Deoarece regimurile preferentiale ale UE se suprapun in anumite tari (de exemplu, o tara slab dezvoltata poate exporta in cadrul EBA, precum si in cadrul regimului de la Cotonou pana la sfarsitul lui 2007), s-a ales sa se prezinte toate importurile preferentiale ca PREF = 0 sau PREF > 0, fara a specifica schema de preferinta in care exporturile au intrat. Aceasta clasificare pare simpla, dar necesita o procedura complexa de potrivire a datelor cu tarifare cu datele comerciale folosind regimurile statistice corespunzatoare[20].

Pentru a stabili clasificarea corecta a importurilor, este mai intai verificat MFN este zero sau nu. Daca tariful natiunii celei mai favorizate este zero, se presupune ca produsul este importat MFN = 0. Daca MFN este mai mare decat zero, cererea importatorilor pentru un tratament preferential se compara cu preferinta de eligibilitate pentru produs, asa cum sunt definite in TARIC. Daca cererea de tratament preferential se refera la un produs care este eligibil pentru preferinte, se presupune ca produsul a intrat sub regimul solicitat. Aceasta este o aproximare in care informatiile privind daca produsul obtinut in mod eficient regimul solicitat nu este colectat[21].

In ceea ce priveste alegerea a tarifelor in cauza, s-ar putea observa ca baza de date TARIC nu este proiectata pentru scopuri analitice. Baza de date este utila pentru a gasi tariful pentru un produs specific dintr-o anumita tara la un moment dat, dar este mai putin utila in cazul in care, este nevoie de a obtine informatii privind tarifele pentru produsele din mai multe tari, in mai multe perioade de timp. Tarifele pot fi suspendate, modificate sau se pot aplica doar pe parcursul unei perioade de timp specifice, ceea ce creeaza dificultati suplimentare. Baza de date este actualizata zilnic, in timp ce fluxurile comerciale la nivelul cel mai detaliat sunt disponibile numai pe o baza lunara. Prin urmare, s-a decis sa utilizeze tariful aplicabil in prima zi a fiecarei luni si se considera ca acesta ramane neschimbat pe tot parcursul lunii. In plus, un tarif este considerat a fi zero atunci cand tariful normal este zero, sau atunci cand exista o eliminare (cu un tarif zero). Datele finale sunt verificate printr-o procedura care, compara cererile de tratament preferential cu eligibilitate preferintei pentru produsele in cauza.

De asemenea, este verificat daca importatorul a cerut sa fie supuse importurile in cadrul unui contingent. In acest caz, si in cazul in care cota a fost disponibila la momentul solicitarii, se considera ca produsul a fost importat in cadrul contingentului. In cazul in care cota este o cota MFN si ofera intrare cu scutire de taxe vamale, importul va fi considerat ca s-a facut la MFN = 0. In cazul in care cota ofera doar un tarif redus aceasta va aparea ca MFN > 0. Contingentele preferentiale pozitive si cotele zero, sunt clasificate intr-o maniera similara.

Asa-numitul „comert necunoscut” (comertul pentru care nu a fost posibil sa se stabileasca un tratament preferential) a fost scos din statistici. Prin urmare, evitam denaturarea estimarilor privind importurile eligibile pentru preferinte si importurile care beneficiaza de preferinte, reducand in acelasi timp volumul total al importurilor din tarile UE / grupuri de tari analizate.

b. Potrivirea fluxurilor comerciale cu tarifele

1.  Cand nu a existat echilibrarea dintre cifrele[22] TARIC si COMEXT, ne-am raportat la gradul imediat superior de agregare. De exemplu, daca nu este gaseste tariful pentru produsul 20202010, am folosit tariful pentru produsul 20202000[23] . Daca un produs importat a cazut intre doua linii tarifare de 8 cifre, am folosit tariful mediu cel dintre doua produse cele mai apropiate.

  Echivalentele ad valorem (AVE) din cadrul OMC (2007) au fost utilizate daca au fost disponibile, daca nu am folosit echivalentele ad valorem disponibile prin WITS (UNCTAD metoda 1)[24]. Atunci cand nu a existat concordanta intre fluxurile comerciale COMEXT si datele AVE in WITS , am folosit gradul imediat superior de agregare (ca mai sus).

3. Pentru grupurile de produse cu tarife de sezon, am folosit mediile simple. Singura exceptie este pentru tarile mediteraneene, in care volumul importurilor preferentiale care fac obiectul tarifelor de sezon ne-au facut recurgem la tarifele primului sezon enumerate in TARIC.

4. Atunci cand importurile preferentiale au avut loc la mai mult de un contingent preferential, s-a calculat o medie ponderata a tarifelor. Pentru tarile DC ALS s-a presupus ca, atunci cand regimul de import s-a facut la o cota PREF > 0, marfurile au fost importate mai degraba in cadrul unui contingent tarifar, decat in conformitate cu SGP. De asemenea, pentru tarile dezvoltate din zona de liber schimb, in cazul in care regimul de import nu s-a realizat la PREF > 0 si nu a existat nici AVE corespunzatoare pentru produsul in cauza, a fost utilizata rata de SGP.

5.  Atunci cand preferentialele AVE nu au fost disponibile (in special pentru anumite categorii de zahar), NFN AVE au fost folosite ca punct de plecare si a fost calculata o reducere proportionala a taxei pe tona pentru a ajunge la o AVE preferentiala.

6.  In cateva cazuri in care AVE a fost mai mica decat tariful MFN, s-a pastrat tariful MFN.

7.  Atunci cand a existat o suspendare a taxelor MFN (la zero), taxa preferentiala a fost luata ca fiind zero.

8.  In acele cazuri in care comertul este eligibil pentru preferinte si AVE se estimeaza a fi zero, partea ad valorem a tarifului a fost folosita pentru a calcula marja preferentiala.

9. In cateva cazuri, marja preferentiala a fost calculata ca fiind negativa, iar aceste observatii au fost abandonate.



[1] Aceasta sectiune se bazeaza pe Nilsson (2007).

[2] Obiectivul sistemului actual este de a ajuta tarile in curs de dezvoltare in reducerea saraciei ajutandu-le sa genereze venituri prin intermediul comertului international. Desi SGP este implementat in practica de catre Regulamentele de functionare timp de trei ani, linii directoare pentru realizarea obiectivului SGP sunt valabile pentru o perioada de zece ani (in prezent 2006 - 2015).

[3] Regulamentul Consiliului (CE) nr 732/2008.

[4] Tarifele sunt suspendate in cazul in care regimul preferential (ad valorem) de taxe sunt de un procent sau mai putin.

[5] Aceasta se refera, in principal, produse in capitolele 50-63 din Sistemul Armonizat (SA).

[6] Pentru a fi eligibili, beneficiarii trebuie sa indeplineasca o serie de criterii, inclusiv ratificarea si aplicarea efectiva a principalelor conventii internationale privind dezvoltarea durabila si buna guvernare, si sa demonstreze ca economiile lor sunt dependente si vulnerabile. Slaba diversificare si dependenta sunt definite in sensul ca cele mai mari cinci sectiuni beneficiare a SGP-ului acoperite de exporturile catre Comunitate si trebuie sa reprezinte mai mult de 75% din totalul exporturilor sale acoperite de SGP. SGP-acoperite exporturile din aceasta tara trebuie sa reprezinte, de asemenea, mai putin de 1% din totalul importurilor UE in cadrul SGP.

[7] Astfel cum sunt definite de Organizatia Natiunilor Unite, a se vedea http://www.un.org/special-rep/ohrlls/ohrlls/default.htm. Capul Verde nu mai este un LDC si va fi eliminata treptat incepand cu EBA pe o perioada de trei ani.

[8]  Alta perioada de tranzitie pentru zahar si orez va fi complet eliminate in pana in octombrie 2009

[9] A se vedea Regulamentul Consiliului (CE) nr 980/2005, anexa I.

[10] ATM-urile sunt similare cu EBA in masura in care prevad taxe si cote de acces liber pentru toate produsele din tarile beneficiare, dar cu exceptia contingentelor pentru baby beef, unele produse de peste si vin, animale vii din specia bovina, carne de vita, peste si preparate sunt excluse si exista contingentelor tarifare pentru zahar.

[11]  Pentru mai multe detalii, a se vedea Curran, Nilsson si Brew (2008).

[12]  A se vedea anexa 2 pentru metodologia utilizata.

[13]  A se vedea anexa tabelul 1 pentru o acoperire de tara al gruparilor

[14] Ca rezultat a esantionarii tarilor exportatoare, tarifele MFN medii sunt diferite in comparatie cu ceea ce ar fi fost in cazul in care am fi optat pentru media tuturor liniilor tarifare de TDC.

[15] Retineti ca marja reala preferentiala aici este comparata cu tariful MFN corespunzator, mai degraba decat cu tariful ponderat confruntat cu exportul concurentilor, calcul care, la nivel de linie tarifara ar fi prea consumatoare de timp pentru scopul acestui studiu.

[16] Cf. Curran, Nilsson si Frontini (2007).

[17] Cambodia and Lao are accounted for in the group LDC, non-ACP. Myanmar is excluded as its preferences on the EU market are suspended. Singapore is also excluded as it does not receive any preferences on the EU market.

[18] Chile and Mexico are included in the group DC FTA.

[19] Chile and Mexico are included in the group DC FTA.

[20]Regimul statistic 1 se refera in general la importurile de bunuri pentru utilizare finala in UE. Regimul 3 se refera la regimul vamal de perfectionare pasiva. Regimul de 5 si 6 sunt pentru regimul vamal de perfectionare activa. Regimul 7 se refera la perfectionarea pasiva economica referitoare la textile. Informatiile privind importurile duty-free si / sau a importurilor preferentiale se bazeaza pe regimurile de 1, 3 si 7. Retinem ca nu exista nici un regim 2 si ca regimul 4 se refera la suma tuturor regimurilor mentionate mai sus.

[21] Intr-o propunere din partea Comisiei cu privire la statisticile de comert exterior, se propune ca informatiile sa fie inregistrate pentru produsele cu regim preferential care intra efectiv in UE, a se vedea COM (2007), 653 final.

[22] Retineti ca contingentele MFN se pot aplica anumite tari, si nu pe baza natiunii celei mai favorizate.

[23]  In teorie, acest lucru nu ar fi cazul, dar ar putea fi posibil datorita faptului ca TARIC este actualizat zilnic si COMEXT nu este.

[24] In caz rar, am avut pentru a agrega mai mari pentru a gasi un meci.


loading...
Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat