Aparitia si dezvoltarea politicilor de coeziune social -economice

APARITIA SI DEZVOLTAREA POLITICILOR DE COEZIUNE SOCIAL -ECONOMICE

Integrarea europeana s-a concentrat initial pe chestiunile economice. Garantarea comertului liber prin eliminarea diferitelor obstacole si restrictii  si consolidarea economiilor nationale si a competitivitatii lor au reprezentat interesul primar al politicii europene. Chestiunile sociale aveau clar mai putina importanta. Politica sociala europeana s-a limitat multa vreme la simpla evitare a denaturarilor intr-o competitie, creata din cauza unor standarde sociale diferite, si la sporirea mobilitatilor angajatilor.  

De la infiintarea pietei unice si de cand Uniunea Europeana s-a dedicat crearii unei uniuni economice si monetare, importanta relativa a chestiunilor sociale din cadrul politicilor Uniunii Europene a crescut considerabil. Responsabilitatile socio-politice ale UE au fost considerabil extinse in Actul European Unic si in Protocolul privind Politica Sociala care, ca o anexa la Tratatul de la Maastricht, a fost valabil pentru toate statele membre, cu exceptia Marii Britanii. Odata cu Tratatul, revizuit la Conferinta interguvernamentala din 1997, a fost adoptat Protocolul privind politica sociala. Datorita acestui fapt, este acum aplicat si in Marea Britanie.

Uniunea Europeana si-a stabilit o politica de coeziune economica si sociala, cu un buget de cca 1/3 din bugetul total, pentru a reduce disparitatile de dezvoltare economica si sociala intre statele membre/regiunile UE, pentru a imbunatati functionarea Pietei unice si pentru promovarea dezvoltarii sale stabile si durabile.
Obiectivele de interventie ale acestei politici sunt:

Convergenta (pentru tari cu PIB per capita <75% din media UE, dintre care va face parte si Romania),

Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca (pentru regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenta),

Cooperare teritoriala europeana (regiuni, judete si zone transnationale).

Cu exceptia unei referinte generale la necesitatea consolidarii unitatii economice dintre statele membre, tratatul fondator de la Roma (1957) nu ofera un mandat explicit pentru adoptarea unei politici CE de coeziune. In anul 1957, tarile semnatare ale Tratatului de la Roma se refera in preambulul acestuia la necesitatea de "a consolida unitatea economiilor lor si de a asigura dezvoltarea lor armonioasa prin reducerea diferentelor existente intre diversele regiuni si a decalajelor cu care se confrunta regiunile mai putin favorizate".

In anul 1958 se constituie doua Fonduri sectoriale: Fondul Social European (FSE) si Fondul European de Orientare si Garantare Agricola (FEOGA). La inceput, politica de coeziune economica si sociala avea un explicit caracter redistributiv. In 1975 a fost infiintat un Fond European de Dezvoltare Regionala (FEDR) care sa contribuie la proiectele de dezvoltare lansate de guvernele nationale. S-a inteles repede ca acest concept minimalist avea deficiente serioase. Numeroase proiecte erau cofinantate de FEDR in baza unui sistem de cote nationale fara prioritati explicite de dezvoltare pe termen lung si fara efect de multiplicare. Necesitatea unei reforme radicale a sistemului de distributie s-a cristalizat dupa extinderea sudica, prin includerea Greciei (1981), a Spaniei si a Portugaliei (1986), toate considerabil in urma fata de media PIB-ului CE de atunci.
Grecia a negociat cu Comisia introducerea unor instrumente economice specifice Sudului pentru a contrabalansa presiunile economice si concurentiale datorate aderarii Spaniei si Portugaliei, ambele cu o orientare economica similara a sectoarelor primare si secundare ale economiei lor.

In 1986 Actul Unic European creeaza bazele unei politici reale de coeziune menite sa compenseze constrangerile pietei unice pe care le resimt tarile meridionale si alte regiuni mai putin favorizate. Adoptarea Programului Pietei Unice Europene in 1986 si semnarea Actului Unic European in 1986 au semnificat o noua era pentru politica de coeziune economica si sociala din CE. Eliminarea barierelor in calea comertului si libera circulatie a persoanelor, capitalului si serviciilor au fost insotite de preocupari privind capacitatea regiunilor defavorizate de a face fata presiunilor concurentiale ale pietei. Consiliul European de la Bruxelles din februarie 1988 revizuieste modul de functionare a fondurilor de solidaritate (cunoscute acum sub denumirea de Fonduri Structurale) si le aloca 68 miliarde de ECU (la preturile din 1997). Tratatul de la Maastricht, care a intrat in vigoare in 1993, desemneaza coeziunea ca fiind, impreuna cu uniunea economica si monetara si piata unica, unul dintre principalele obiective ale Uniunii. De asemenea prevede crearea Fondului de Coeziune, pentru sprijinirea proiectelor in domeniul mediului si transporturilor in statele membre cel mai putin prospere.

Consiliul European de la Edinburgh (decembrie 1993) hotaraste alocarea a aproximativ 177 miliarde de ECU (la preturile din 1999), adica o treime din bugetul comunitar, pentru politica de coeziune. Pe langa Fondurile Structurale se creeaza un nou Instrument Financiar de Orientare pentru Pescuit (IFOP). Tratatul de la Amsterdam (1997) confirma importanta coeziunii si de asemenea include un Titlu privind Ocuparea Fortei de Munca care subliniaza necesitatea colaborarii in vederea reducerii somajului. Consiliul European de la Berlin (martie 1999) initiaza reforma Fondurilor Structurale si ajusteaza functionarea Fondului de Coeziune. Aceste Fonduri vor primi peste 30 de miliarde de Euro pe an in perioada 2000 -2006, adica 213 miliarde de Euro in decurs de sapte ani.

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) si Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) completeaza programul PHARE in vederea promovarii dezvoltarii economice si sociale a tarilor candidate din Europa Centrala si de Est.

Politica de Coeziune economica si sociala a Uniunii Europene trebuie vazuta ca parte integranta a Strategiei de la Lisabona (2000), care isi propunea sa transforme Europa pana in anul 2010, in cea mai dinamica si mai competitiva economie bazata pe cunoastere". Strategia de la Lisabona a fost completata in anul 2001, in cadrul Consiliului European de la Gotheburg cu noi obiective, printre care cel mai important este asigurarea dezvoltarii durabile. De asemenea, in 2 februarie 2005, Comisia Europeana a prezentat Liniile Strategice Integrate pentru Crestere si Ocupare, in care se afirma ca UE trebuie sa creeze o economie bazata pe crestere durabila si pe ocupare. In conformitate cu Liniile Strategice Integrate pentru Crestere si Ocupare, se stabileau 3 prioritati pentru UE pentru perioada 2007-2013, prioritati cuprinse in Orientarile Strategice Comunitare 2007- 2013:

• Europa- un loc mai atractiv pentru investitii si munca
• Imbunatatirea cunoasterii si inovarii pentru crestere
• Locuri de munca noi

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt:

Convergenta

Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca

Cooperare teritoriala europeana

Romania este eligibila in cadrul obiectivelor Convergenta si Cooperare teritoriala europeana.

Obiectivul Convergenta are in vedere statele membre si regiunile mai putin dezvoltate care, conform tratatului, sunt prioritatile principale ale politicii de coeziune a Comunitatii si vizeaza accelerarea convergentei celor mai putin dezvoltate state membre si regiuni prin imbunatatirea conditiilor de dezvoltare si ocupare a fortei de munca, bazata pe imbunatatirea calitatii investitiilor in capitalul fizic si uman, dezvoltarea inovatiei si a societatii informationale, adaptabilitatea la modificarile sociale si economice, protectia si imbunatatirea mediului, precum si eficienta administrativa. Programele vor fi sprijinite de resursele financiare ale Fondului European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondul Social European si Fondul de Coeziune. In cadrul obiectivului de convergenta, FEDR sustine dezvoltarea economica integrata si durabila la nivelul regional si local, prin mobilizarea capacitatilor locale si diversificarea structurilor economice, in special in domeniile: cercetare si dezvoltare tehnologica, inovare si antreprenoriat, societatea informationala, protectia mediului, prevenirea riscurilor, turismul, transport, energie, investitii in sanatate, sprijin pentru investitii pentru IMM-uri. In regiunile care se afla sub incidenta obiectivului "Convergenta", domeniile de interventie FEDR se concentreaza asupra modernizarii si diversificarii structurilor economice, precum si asupra pastrarii si crearii de locuri de munca durabile. Actiunile intreprinse prin FEDR curpind urmatoarele domenii:

• cercetare si dezvoltare tehnologica (CDT)
• inovare si spirit antreprenorial
• societate informationala
• mediu

• prevenirea riscurilor
• turism;
• cultura
• transporturi
• energie
• educatie
• sanatate

In cadrul obiectivului de convergenta, FSE sustine urmatoarele domenii de interventie: sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor; cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii, reforma in domeniile ocuparii si incluziunii sociale, extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, intarirea capacitatii instituiionale si a eficientei administratiilor publice si serviciilor publice la nivel national, regional si local, pentru a putea implementa reforme, in special in domeniul economic, social, al ocuparii fortei de munca, protectiei mediului si judiciar.

Obiectivul Convergenta este finantat si prin Fondul de Coeziune, destinat statelor membre cu un PNB sub 90% din media Comuniattii.

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei pentru perioada 2007 - 2013 este de 19,668 miliarde Euro din care 12,661 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul obiectivului de Convergenta, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune si 0,455 miliarde Euro sunt alocate obiectivului Cooperare teritoriala europeana.

In afara regiunilor aflate sub incidenta obiectivului "Convergenta", obiectivul "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca" este destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca, printr-o abordare duala. Aceasta consta, mai intai, in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa anticipeze si sa fie favorabile schimbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind accesabilitatea, iar apoi, in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin adaptarea fortei de munca si prin efectuarea de investitii in materie de resurse umane. Intr-o Uniune Europeana cu 27 de state membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezinta 314 milioane de locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt in etapa de instituire progresiva a ajutorului ("phasing in") si fac obiectul unor alocari financiare speciale datorita fostului lor statut de regiuni sub incidenta "Obiectivului 1". Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de instituirea progresiva a ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din alocarea totala. Acest obiectiv se aplica regiunilor din 19 state membre.

Obiectivul "Cooperare teritoriala europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera datorita unor initiative locale si regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea transnationala prin actiuni menite sa favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze cooperarea interregionala, precum si schimbul de experienta. Prioritatile obiectivului "Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca" se concentreaza asupra a trei aspecte:

• inovare si economia cunoasterii: consolidarea capacitatilor regionale in materie de cercetare si dezvoltare tehnologica, stimularea inovarii si a spiritului antreprenorial si dezvoltarea ingineriei financiare, in special pentru intreprinderile legate de economia cunoasterii;
• mediu si prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimularea eficacitatii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante si elaborarea de planuri pentru prevenirea si gestionarea riscurilor naturale si tehnologice;
• acces la serviciile de transport si telecomunicatii de interes economic general.

Peste 181 de milioane de persoane (care reprezinta 37,5% din populatia totala a Uniunii Europene) traiesc in zone transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezinta 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si 445 de milioane pentru cooperarea interregionala.

In ceea ce priveste obiectivul "Cooperare teritoriala europeana", ajutorul furnizat prin FEDR se grupeaza in jurul a trei axe:

• dezvoltarea de activitati economice si sociale transfrontaliere;
• stabilirea si elaborarea cooperarii transnationale, inclusiv cooperarea bilaterala intre regiunile maritime;
• consolidarea eficacitatii politicii regionale prin promovarea si cooperarea interregionala, prin realizarea de activitati de conectare in retea si prin schimburi de experienta intre autoritatile regionale si locale.

Alocarea financiara pentru Romania

Romania este eligibila pentru finantare in cadrul a doua dintre cele trei obiective prioritare, anume Obiectivul Convergenta si Obiectivul Cooperare teritoriala europeana. Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,66 miliarde Euro, din care 12,66 miliarde Euro reprezinta Fonduri Structurale in cadrul Obiectivului 'Convergenta', 6,55 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,45 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului 'Cooperare Teritoriala Europeana'.
La aceste sume alocate din bugetul UE se adauga si partea de cofinantare nationala (de 3,1 miliarde euro).

Programele Operationale

Aceste sume urmeaza a fi accesate in baza Programelor Operationale. Acestea reprezinta documente strategice elaborate de autoritatile romanesti si agreate cu Comisia Europeana. Ele stabilesc prioritatile concrete pentru fiecare domeniu si regulile pentru accesarea finantarii pe domeniul respectiv.

Programe operationale in Romnia sub obiectivul 'Convergenta"

1. Dezvoltarea resurselor umane
2. Cresterea competitivitatii economice
3. Transport
4. Mediu
5. Dezvoltarea capacitatii administrative
6. Programul Operational Regional (POR)
7. Asistenta tehnica

Programe operationale sub obiectivul 'Cooperare teritoriala europeana':

• Cooperare Teritoriala Transnationala
• Cooperare Teritoriala Transfrontaliera
• Cooperare Teritoriala Interregionala

In cadrul acestui obiectiv, Romania va putea intocmi proiecte care sa acceseze finantari in cadrul urmatoarelor Programe Operationale:

• Programe de cooperare la granitele interne ale UE
• Programul de Cooperare Transfrontaliera Romania-Bulgaria
• Programul de Cooperare Transfrontaliera Ungaria-Romania
• Programul de Cooperare Transnationala Sud-Estul Europei
• Programul de Cooperare Interregionala INTERREG IVC 
• Programul de Cooperare Interregionala URBACT II 
• Programul de Cooperare Interregionala INTERACT II

• Programul de Cooperare Interregionala ESPON 2013

• Programe de cooperare la granitele externe ale UE

• Programul de cooperare IPA CBC Romania-Serbia

• Programul de cooperare ENPI CBC in bazinul Marii Negre 

• Programul de cooperare ENPI CBC Romania-Ucraina-Republica Moldova 
• Programul de cooperare ENPI CBC Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina

Romania si fondurile structurale

La acest nivel de analiza se pun in discutie conditiile pe care ar trebui sa le respecte Romania, ca beneficiar al fondurilor structurale si al politicii de coeziune, pentru a face fata corespunzator cerintelor de competitivitate in serviciul dezvoltarii si al ocuparii fortei de munca, iar pe de alta parte, care ar fi autoritatile responsabile de respectarea conditiilor si prioritatilor de actiune in domeniul de referinta? Pentru a face fata cerintelor impuse de statutul de membru al Uniunii Europene, propuse de Comisia Europeana, Romania ar trebui sa aiba in vedere atingerea urmatoarelor obiective si sa actioneze pentru atingerea acestora, in concordanta cu resursele economico-sociale de care dispune:

a) promovarea competitivitatii intreprinderilor mici si mijlocii pe o piata unica, complet integrata, si in particular: competitivitatea industriei, spiritul intreprinzator, dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, potentialul inovator, investitiile in tehnologia informatiei pentru serviciile publice, precum si tehnologiile combatibile cu mediul inconjurator

b) intensificarea si imbunatatirea cercetarii si a dezvoltarii tehnologice, in concordanta cu cerintele de creare a unui "spatiu european al cercetarii inovatoare" la nivel european si realizarea unui PIB de 1% din finantarea publica pana in 2010

c) sustinerea financiara a cercetatorilor independenti, a parteneriatelor si conectarea acestora intr-o retea comunitara a tutror centrelor stiintifice nationale prin coordonarea programelor si politicilor nationale cu cele comunitare

d) interconectarea Europei prin retele comunitare care sa integreze si Romania, ca stat membru al Uniunii Europene. Costul introducerii acestora este estimat la 1% din PIB, in conditiile in care conexiunile performante ar oferi un potential adaugat de 0,23% din PIB. Costul total este evaluat la 6000 miliarde de euro, din care Romaniei ii va reveni 0,5%. Cele mai relevante cheltuieli se vor derula in perioada cadrului financiar 2007-2013, Romania fiind implicata in 26 de proiecte prioritare in domeniul politicii de dezvoltare a competitivitatii in serviciul dezvoltarii si al ocuparii fortei de munca

e) imbunatatirea calitatii invatamantului si a formarii, punand accent pe mobilitate. Obiectivul urmarit consta in a permite universitatilor din Romania sa participe, cel putin in proportie de 10%, la programe de cercetare si stagii de pregatire continua.

f) realizarea Agendei pentru Politica Sociala. Aceasta agenda, care este parte integranta a strategiei de la Lisabona, regrupeaza legislatia, procedura de coordonare deschisa si dialog social.

Toate aceste masuri nationale sunt in interdependenta cu demersurile comunitare, fiind parte integranta a acestora. Pentru atingerea acestor obiective la nivel national, Comisia propune implicarea in sectoarele competitivitatii si inovatiei pe piata unica, gratie unui program cadru corespunzator. Cercetarea si dezvoltarea tehnologica, pe de o parte, si dezvoltarea durabila, pe de alta parte, ca instrumente pentru realizarea obiectivului competitivitatii si ocuparii fortei de munca, impune instrumente specifice de finantare, reunite la nivel european ca fonduri structurale si fonduri de coeziune.

Cooperarea teritoriala europeana: transfrontaliera, transnationala si interregionala

Prioritatile de actiune ale Uniunii Europene in directia sustinerii politicii de coeziune economica si sociala la nivel comunitar, se articuleaza in jurul pilonilor de sustentabilitate si dezvoltare durabila care au reorientat politica de coeziune prin Agenda Lisabona si Goteborg: competitivitate, avand ca indici de raportare a fenomenului: inovatia, cercetarea, educatia si accesibilitatea, ocupare a fortei de munca si incluziune sociala, politici de mediu si prevenirea riscului.

Principiile de reforma a politicii de coeziune

Concentrarea economica si sociala, ca principiu de reforma a politicii comunitare de coeziune, are ca obiective specifice concentrarea bugetara, astfel incat resursele bugetare sa fie concentrate asupra zonelor care au cea mai mare nevoie de acestea. Astfel concentrarea pe regiuni si pe domenii de actiune va fi reprezentata procentual: 78.54% in favoarea convergentei va fi alocat pentru: regiuni mai putin dezvoltate, tari mai putin dezvoltate, regiuni interesate de efectul statistic datorat extinderii (scaderea PIB per capital); 17.22% in favoarea competitivitatii si ocuparii fortei de munca regionale; 3.94% pentru cooperarea transfrontaliara si transnationala.

Al doilea obiectiv specific al principiului de concentrare economica si sociala este concentrarea tematica, realizata prin focalizarea asupra obiectivelor de la Lisabona si Goteborg.

Abordarea descentralizata si teritoriala, ca dimensiune a reformei politicii de coeziune economica si sociala, are ca prioritate monitorizarea fiecarei regiuni cu scopul realizarii unor programe cadru nationale pe care beneficiarii le implementeaza in concordanta cu cerintele si responsabilitatile care se impun in urma negocierilor intre Comisie si Statele Membre. In acest caz, specificul teritorial este luat in considerare, direct proportional cu anumite variabile:

. Integrarea dimensiunii urbane, cu posibilitatea sub-delegarii catre autoritatile urbane

Zonele nordice cu o densitate a populatiei foarte scazuta, vor beneficia de alocare financiara prioritara

. Regiunile ultraperiferice sunt acoperite de o alocatie specifica de compensare a costurilor in plus fata de bugetul pe care il detin aceste regiuni pentru implementarea programelor de coeziune economica si sociala.

. Atentie acordata zonelor cu handicap geografic sau natural: insule, zona montana, zone rurale cu densitate a populatiei scazuta, regiunile ultraperiferice putand beneficia, conform acestui criteriu, de o cota crescuta de co-finantare.

Simplificarea politicii de coeziune economica si sociala, ca directie principala de reorientare a politicii de coeziune economico-sociala, in concordanta cu prioritatile Uniunii Europene, are ca obiective specifice de realizare: trecerea la trei fonduri structurale care sa le inlocuiasca pe cele sase: FEDER, Fondul de coeziune, SFE; fiecarui program comunitar sa-i corespunda un singur fond; integrarea proiectelor Fondului de Coeziune intr-o programare multianuala pe obiective; regulamente de gestionare identice atat pentru fondul de coeziune, cat si pentru fondurile structurale; programarea si gestiunea financiara pe prioritati si nu pe masura; regulamente de eligibilitate nationale pentru cheltuieli care sa inlocuiasca regulamentele comunitare.

Eficientizarea gestiunii si a controlului, in interesul Comunitatii Europene, ca ultima directie de reorientare a politicii de coeziune economica si sociala ar trebui sa urmareasca urmatoarele linii de actiune: o mai clara impartire a responsabilitatilor intre Comisie si Statele Membre care sa corespunda principului subsidiaritatii. Pentru Romania, ca stat membru, autoritatile responsabile promit ca gradul de absorbtie al fondurilor de coeziune si al fondurilor europene pentru agricultura va fi in urmatorul program cadru 2007-2013, de aproximativ 90%, iar pentru celelalte fonduri europene de 85%. Romania va primi fonduri europene in valoare de 30 de miliarde de euro in urmatorii sapte ani, iar in ceea ce priveste contributia ca stat membru la bugetul Uniunii Europene, aceasta va fi de un miliard de euro in anul 2007.

Corelat cu nivelul de dezvoltare nationala si cu gradul de evolutie al parametrilor comunitari ai politicii de coeziune economica si sociala, in Romania, paisprezece domenii beneficiaza de finantare prin intermediul fondurilor structurale si de coeziune: cercetare si dezvoltare tehnologica, informatizarea societatii, transport, energie, protectia mediului si prevenirea riscului, turism, cultura, regenerare urbana si rurala, suport pentru companii si antreprenori, acces la locuri de munca stabile, incluziune sociala pentru persoane defavorizate, dezvoltarea capitalului uman, investitii in infrastructura sociala, inclusiv cea de sanatate si educatie, promovarea dezvoltarii parteneriatului. Procesul de finantare are ca suport de legitimare si monitorizare a actiunilor derulate, programele operationale care detaliaza domeniile de finantare ce corespund prioritatilor nationale si comunitare. Concomitent cu respectarea criteriilor de eligibilitate impuse de cele trei domenii de actiune la nivel comunitar, este necesara orientarea programelor nationale de dezvoltare pe doua axe prioritare, astfel:

I.     Prioritati tematice: dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene, imbunatatirea competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti, dezvoltarea si utilizarea eficienta a capitalului uman

II.       Prioritati teritoriale: promovarea unei Dezvoltarii Teritoriale Echilibrate

In vederea adaptarii la conditiile de eligibilitate si pentru a monitoriza eficient domeniile de finantare, autoritatile manageriale au pus in discutie sapte programe operationale pentru cadrul financiar 2007-2013. Fiecare dintre acestea vor fi subordonate si monitorizate de catre Autoritatile de Management (ministerele de linie responsabile), precum si de Autoritatea pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, in cadrul grupurilor de lucru inter-institutionale si parteneriale.

Toate aceste demersuri si actiuni pe care trebuie sa le puna in practica Romania, impun conturarea unei strategii nationale de crestere si dezvoltare, care sa raspunda eficient cerintelor comunitare ale politicii de coeziune economica si sociala. Pe de alta parte strategia nationala va urmari valorificarea atributiilor Autoritatilor de Management responsabile si armonizarea principiilor de functionare a acestora cu principiile corespondente la nivel comunitar.

BIBLIOGRAFIE

Dinu, Marin, Socol,Cristian. Mecanisme de convergenta si coeziune. ,Editura Economica, Bucuresti 2005

Pascariu, Gabriel ; Stanculescu, Manuela,  Politica de coeziune a UE si dezvoltarea

economica si sociala la nivel regional in Romania=EU cohesion policy and Romania's

regional economic and social development. : Institutul European din Romania, Bucuresti, 2003

The European Union : economics and policies. Prentice Hall, Harlow, 2004

Surse Web

https://europa.eu/pol/reg/index_en.htm

https://ec.europa.eu/regional_policy/index_en.htm ;

https://ec.europa.eu/regional_policy/sources.htm

https://ec.europa.eu/regional_policy/atlas2007/romania/index_en.htm

https://anaf.mfinante.ro/wps/PA_1_1_15H/static/amcsc/fond_structural/fonduri_structurale/fonduri_Romania/csnr.htm

https://www.infoeuropa.ro

https://www.infoeuropa.ro/ieweb/imgupload/Politica_de_coeziune__00001.ppt