QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Orientari ideologice literare moderniste. Reactii antitraditionaliste.



Orientari ideologice literare moderniste. Reactii antitraditionaliste.


La polul modernismului ideologic literar se afirma cu deosebire in mod pregnant mentorul gruparii formate in cadrul revistei Sburatorul si al cenaclului Sburatorul Eugen Lovinescu, un promotor al fenomenului de izbitoare noutate care este literatura romana de dupa razboi.

In sens ideologic, aplicand principiul sincronismului si al diferentierii la fenomenul literar, Lovinescu pledeaza pentru racordarea literaturii romane la nivelul si tonalitatea celei apusene. Apare exprimata clar in planul ideologiei literare, notiunea de modernism, corelata cu aceea de europenism (unde se afla elementele producatoare de progres).Militantismul sau pentru sincronizarea literaturii romane la nivelul literaturii moderne europene nu exclude aspectul diferentierii, care implica originalitate in arta si literatura. Creatorii romani si operele lor chiar racordati la cele mai moderne forme de expresie artistica europene isi pastreaza o nota de diferentiere, de originalitate data de apartenenta la spiritualitatea nationala (amprenta etnosului) si de calitatea artistica individuala. Lovinescu recunoaste semnificatia reala a etnosului, a psihologiei etnice si nu repinge ideea specificitatii artei nationale, a literaturii nationale, dar considera ca influentele venite pe diferite filiere europene (in sensul sincronismului) nu altereaza specificitatea. "Alecsandri si Eminescu au fost influentati de literatura franceza sau germana a vremii, dar aceasta nu le-a diminuat valoarea reprezentativa pentru spiritualitatea nationala"(Exista o literatura romana, in Sburatorul literar, I, nr.41, 1922, p. 314).



In ciuda nuantarilor facute de Lovinescu, accentele puse de acesta pe ideea de imitatie in perspectiva sincronismului, a racordarii culturale, particular literare la traseele evolutive europene, a starnit unele reactii polemice. Mihai Ralea, de pilda, noteaza ca "o epoca care imita procedeele literare de aiurea nu poate fi interesanta decat ca simptom. Ea inseamna o criza, un provizorat, care mai devreme sau mai tarziu trebuie sa aduca altceva " (M.Ralea, Europenism si traditionalism, in Viata romaneasca, XVI, 1924, nr.3, p. 446-447). Ralea sustine progresul literaturii in determinari specific nationale, respingand imitatia: Artistul (scriitorul) "nu poate fi decat national. Produs al unei societati, el scrie pentru o societate data. Marea lui calitate e specificitatea. Si aceasta nu poate fi decat nationala . Aceasta am inteles sub crezul nostru poporanist" (Ibidem)

In valorizarea literaturii, in actul critic literar Lovinescu aplica deseori principiul sincronismului, al echivalentei cu fenomene contemporane ale literaturilor apusene, ajungand inevitabil la unele erori in judecatile critice. Astfel, in cazul lui Mihail Sadoveanu, originalitatea si calitatea artistica a operei acestuia nu pot fi stabilite- asa cum o face Lovinescu, in mod neinspirat - in referinta fenomenelor literature apusene si a unei raportari inguste la samanatorism.

Dar prestigiosul critic al perioadei interbelice revine in timp asupra judecatilor sale evaluative, nunatand si corectand uneori aceste aplicatii rigide ale principiului sincroniei la fenomenul literar romanesc. Literatura contemporana nu e vazuta doar prin raportare la formele literaturilor occidentale; istoricul si criticul literar nu urmareste numai caracterul de noutate, de modernitate. O viziune mai aprofundata il face pe Lovinescu sa recunoasca fondul autohton in unele dintre manifestarile literare cele mai "moderniste". De la prima a Istoriei literaturii romane contemporane la a doua versiune (revizuita de Lovinescu), Adrian Maniu si Lucian Blaga trec de la valorizarea ca "poeti modernisti" la aceea numita "poezia traditionalista"; la fel il trece Lovinescu pe T.Arghezi de la rubrica "poezia modernista" la aceea intitulata "sinteza poeziei moderniste si traditionale". In monumentala sa lucrare, Lovinescu "valideaza un proces istoric de vadit progres, ratifica o mare epoca de creatie si incearca sa-i schiteze perspectivele. Opera lui ne apare, cu toate sacrificiile platite "timpului" nu numai o pledoarie pentru acesta noua literatura, dar ca propria expresie a constiintei ei critice" (A.George, op. cit., p. 177)

Din perspectiva viziunii moderniste, tonul polemic vizeaza ideologiile traditionaliste si reflexele lor in planul literaturii. Pozitia cea mai explicita si cea mai ferma ii apartine tot lui E. Lovinescu, liderul de opinie al modernismului postbelic, care se pronunta nu impotriva ruralului in literatura, ci impotriva monopolului, a exclusivitatii ruralismului. Sesizeaza in referinta curentelor taraniste o desincronizare literara : "Pe cand societatea noastra s-a dezvoltat in sensul diferentierii si, deci al evolutiei, prin creatia unei paturi orasenesti si a unei burghezii nationale cu caractere de omogenitate etnica, ideologia noastra si in mod si mai firesc, literatura a procedat invers prin negatia evidentei. De aici misticismul taranesc" al curentelor si exclusivismul taranesc." "Nu exista popor din Europa care sa fi ramas la aceasta literatura rurala". Condamnarea ideologica a ruralismului literar vizeaza si "felul tratarii", forma de expresie, lirismul exacerbat si anacronic, maniera de idealizare a universului taranesc. In continuitatea reactiile polemice antebelice (venite din partea lui Ovid Densusianu, Eugen Lovinescu s.a.), oponenta ideologica postbelica de pe pozitii moderniste priveste si limitarea etnosului la registrul ruralului in viziunea curentelor traditionaliste care " vad in taranime pe singurii pastratori ai virtutilor rasei sau chiar ai oricaror virtuti , iar in orasenime nu vrea sa recunoasca decat un conglomerat de rase diferite, cu defecte si fara insusiri"- prejudecata lipsei de valoare etnica a urbanitatii" (E.Lovinescu, Istoria civilizatiei romane moderne, vol. II, p. 213).

Ecoul "schimbarii de sensibilitate pe care momentul imediat postbelic il aduce in literatura romana", ecoul mutatiilor intevenite in literatura timpului se face deseori auzit la polul sustinatorilor modernismului cultural si literar; se face auzit in spatiul revistei literare Sburatorul (patronata de marea autoritate a lui E.Lovinescu) si, mai ales, in cenaclul Sburatorul cu o activitate mult mai pregnanta, supravietuind revistei mai mult de un deceniu De revista si cenaclul Sburatorul, in care - ca o caracteristica esentiala - se promoveaza noul, modernitatea in literatura se leaga nume prestigioase de scriitori si critici precum: Camil Petrescu, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, Felix Aderca, Anton Holban, Hortensia Papadat Bengescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Serban Cioculescu, fugitiv si George Calinescu s.a.

Militantismul cel mai pronuntat pentru innoirea literaturii romanesti apartine tot lui E.Lovinescu, care considera ca in contextul epocii postbelice sunt create toate conditiile pentru literatura de tinuta moderna. Este o deplina concordanta, in conceptia lui Lovinescu, intre sustinerea evolutiei Romaniei spre civilizatia cu profil industrial, spre structurile europene de civilizatie si cultura si sustinerea modernizarii fenomenului literar. Un sens novator este citadinizarea universului ideatic; reflectarea lumii urbanului reprezinta un progres al fenomenului literar autohton. Este de admis ca "urbanismul impune totusi o lume noua cu probleme noi, de o psihologie mai complexa" raportate la anumite forme de civilizatie. (Istoria literaturii romane contemporane, II, p.242). O alta linie novatoare vizeaza elaborarea unei literaturi de tip intelectualist si psihologic: "Literatura romana trebuia sa-si descrie procesul, firesc tuturor literaturilor, de evolutie spre obiectivare si intelectualizare" Lovinescu, Critice, p. 208).

Militantismul lui Lovinescu pentru o literatura mai complexa, intelectualista si cu orientare prioritara spre urbanitate, nu ramane la nivelul unui deziderat, al unei proiectii ideologice, ci se implineste in perimetrul literaturii interbelice.Lovinescu saluta entuziast opera H.Papadat-Bengescu (Concert din muzica de Bach), pentru noutatea inaugurata la nivelul prozei moderne romanesti. Gandirea lovinesciana deschide calea marilor creatii romanesti ale lui L.Rebreanu, Camil Petrescu, Anton Holban, Gib Mihaescu, Mircea Eliade s.a care au creat romanul romanesc psihologic, modern.

Aceasta orientare nu i-a opturat lui Lovinescu intelegerea pentru proza rurala, realizata insa artistic si prin obiectivare. Se pronunta afirmativ asupra reflectarii lumii rurale in literatura, a dreptului sufletului rural la expresie estetica. In romanul Ion al lui Liviu Rebreanu (comentat in Istoria literaturii romane contemporane, 1928, vol. IV), recunostea materialul rural de inspiratie literara, dar ca valoare estetica reala, prin calitatea artistica a obiectivitatii transpozitiei literare, ca in cazul romanului lui Rebreanu, Ion, considerat un model de proza rurala moderna tocmai prin obiectivitatea recrearii universului rural. Elogierea romanului lui Rebreanu confirma sublinierea lui Lovinescu ca "nu s-a pus niciodata in discutie dreptul unei categorii sociale si inca a unei categorii atat de numeroase, de a fi reprezentata estetic, ci numai metodele. Pornind de la acelasi material taranesc, Ion reprezinta o revolutie si fata de lirismul samanatorist sau de atitudinea poporanista, si fata de eticismul ardelean, constituind o data istorica, am putea spune, in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice." (Istoria literaturii contemporane, vol.IV, 1928, p. 356). .



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }