QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.

AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Ion Creanga (umorul si limbajul)




loading...

Umorul si limbajul lui Creanga in “Amintiri din copilarie” si in “Povestea lui Harap-Alb”



Ion Creanga este socotit drept unul dintre cei mai mari scriitori ai poporului nostru. Mihail Sadoveanu il situeaza pe Creanga alaturi de Ion Neculce, ca pe inaintasul si invatatorul sau. Critica literara l-a situat pe Creanga printre marii umoristi ai lumii, umorul fiind o nota importanta a creatiei sale. El e un scriitor profund original datorita umorului sau taranesc. Arta de povestitor trebuie cautata in stilul oral al exprimarii sale, stil incarcat cu expresiile intelepciunii populare. Prin arta sa originala, Creanga e un clasic al literaturii romane, dar si un umorist printre umoristii lumii, “cu valoare universala, daca prin universalitate intelegem expresia cea mai inalta a originalitatii nationale a unui scriitor.” Originalitatea lui Creanga consta in arta povestirii, in umorul povestilor, fantasticul folosit, eruditia paremiologica. In legatura cu eruditia paremiologica, Ion Creanga avea o cultura vasta si temeinica legata de studiul proverbelor si zicatorilor. El ia aceste vorbe de duh din popor si le introduce prin formula “vorba ceea”.

Umorul

Umorul face parte din intreaga creatie a lui Creanga, nelipsind din operele sale. Umorul lui Ceranga parcurge o intreaga gama. Autorului ii place sa glumeasca, poate si datorita firii sale voioase. Tonul povestirii e placut, degajat, autorul provocand permanent zambetul sanatos, privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemisind sau autoironizandu-se.

Creanga pune un mare accent pe umor in romanul “Amintiri din copilarie”, unde autorul isi povesteste ispravile de demult cu mult umor si duiosie. Umorul este prezent in roman si in portretele pe care autorul le face diferitelor personaje. Pe rudele pagubite de cirese si canepa le creioneaza astfel: “Mos Vasile era un carpanos si-un pui de zgarie branza ca si matusa Marioara. Vorba ceea: a tunat si i-au adunat.”

Comicul e dat de placerea de a spune, de jovialitate si umor, de exprimarea mucalita. Pentru a starni rasul, autorul foloseste ironia, zeflemeaua, scene comice, citate, expresii, vorbe de duh, tratarea comica a unor situatii dramatice.

Sursele umorului sunt sustinute si prin zicatori rostite in versuri:

“La placinte

Inainte,

La razboi

Inapoi.”



“Voinic tanar, cal batran

Greu se-ngaduie la drum.”



“Poftim punga la masa

Daca ti-ai adus de-acasa.”



“Ca e laie,

Ca-i balaie,

Ca e ciuta,

Ca-i cornuta.”



Creanga foloseste proverbe si zicatori care desi nu sunt rostite in versuri, sunt hazlii: “apara-ma de gaini, ca de caini nu ma tem”, “cand nu sunt ochi negri saruti si albastri”, “cine poate oase roade, cine nu nici carne moale”, “fiecare pentru sine croitor de bine”. In roman, proverbele si zicatorile sunt prezente la tot pasul. Inspaimantat de amenintarea mosului care-l pacalise eliberand pupaza, baiatul fuge inapoi spre Humulesti zicand: “Vorba ceea: lasa-l mai! L-as lasa eu, dar vezi ca nu ma lasa el acum!” sau “Mila mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de mila ce-mi este.”

Umorul e provocat si de exprimari surprinzatoare ca: “sa traiasca trei zile cu cea de alaltaieri” (zice Gerila la Ros Imparat), “pana acum ti-a fost greu, dar de acum tot asa o sa-ti fie.” Alteori, cuvintele capata forme neasteptate sau sunt legate in combinatii surprinzatoare. Nica este intampinat de mos Chiorpec Ciubotariul cu urmatoarele cuvinte: “He, he, bine-ai venit nepurcele!”. Raposatul popa Buliga, poreclit Ciucalau e pomenit cu cuvintele: “Dumnezeu sa-l iepure!”; boala de care suferea Nica in 1848 e o “cinstita de holera”; scolarul Nica e uneori “slavit de lenes”.

Umorul e starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire e sa exagereze, sa ingroase, sa caricaturizeze: fetele sunt “dracoase”, iar baietii sunt “mangositi, gligani, coblizani, hosmalai, prostalai, ghiavoli”.

Voia buna e intretinuta si de placerea scriitorului de a presara povestirea cu expresii si vorbe de duh: “daca-i copil sa se joace, daca-i cal sa traga si daca-i popa sa citeasca”, “tot patitu-I priceput”, “ursul nu joaca de voie buna”, “e inaintat la invatatura pana la genunchiul broaste-i”, “de placinte rade gura, de varzare si mai tare”.

Alta sursa e vorbirea rimata, jocul de cuvinte cu acelasi sufix: “poate ca acesta-i vestitul Ochila, frate cu Orbila, var primar cu Chiorila, nepot de sora Pandila, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerila ori din targ de la sa-l Cati, megies cu cautati si de urma nu-i mai dati”.

Umorul e starnit si prin alte procedee:

a) caracterizare ironica: fata Irinucai “era balcaza si lalaie de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa”;

b) prin nume sau porecle comice: Torcalau, Trasnea, Chiorpec, popa Duhu, Gatlan;

c) prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul, cum ar fi scena cu dascalii de la Falticeni care “dondaneau ca nebunii”, invatand gramatica lui Macarescu;

d) autoironia, adica scriitorul intoarce gluma asupra lui: “am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi”.

Limbajul.

Dintre cuvintele folosite de Creanga, cele mai multe sunt de origine populara sau au aspect fonetic moldovenesc (multe sunt regionalisme). Lipsesc aproape complet neologismele.

Contributia lui Creanga la imbogatirea si mladierea limbii noastre e una dintre cele mai mari. Criticii au afirmat ca “limba lui Creanga e o limba literara cu inalte calitati artistice, fiind lesne de inteles de toti locuitorii tarii”. Varietatea termenilor de care dispune autorul e impresionanta. Iata o serie de cuvinte si expresii sinonimice folosite numai pentru a arata actiunea de “a fugi”: “a alerga”, “a o lua la sanatoasa”, “a se carabani”, “a-I scapara picioarele”, “a o parli la fuga”, “a se duce tot intr-o fuga”, “a o croi la fuga”, “a-si lua ramas bun de la calcaie”, “a o sparli”.

Se observa ca limbajul e presarat cu numeroase exclamatii si interjectii. Scrisul lui Creanga e lipsit de metafore, el fiind asa cum afirma Garabet Ibraileanu, “unicul prozator roman care are particularitatea asta”.

Expresivitatea limbii provine in mod deosebit din folosirea de comparatii, repetitii si hiperbole. Semnul distinctiv al oralitatii stilului lui Creanga este abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si a verbelor imitative: “hat!”, “tusti!”, “zbrrr!”, “alelei”, “harsti”, “hustiuluc”, “huta”, “trosc”, “pleosc”, “a bocani”, “a bazai”, “a clampani”, “a gabui”.

Creanga foloseste in mod frecvent dativul etic, pentru a arata ca povestitorul sau ascultatorul participa sufleteste la actiune: “aici mi-ai fost?”, “si odata mi ti-l insfaca cu dintii de cap”.

Sintaxa frazei e si ea orala, adica autorul lasa sa se insire cuvintele dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului. Creanga nu reproduce intocmai vorbirea moldoveneasca de la mijlocul secolului al XIX-lea, ci foloseste un limbaj artistic, original. Autorul utilizeaza limba populara folosind termeni regionali, ziceri tipice, expresii dialectale. Creanga nu copiaza limba populara, ci o recreeaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea.

Creanga foloseste un limbaj specific numai lui. Adica el nu povesteste cu indiferenta, ci se implica sufleteste, face aprecieri, da sugestii.


loading...
Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...


Cauta referat