Conservatorism
in ordine socio-politica
Climatul epocii permite, chiar
determina aparitia samanatorismului, la
inceputul secolului XX si pana
aproape de primul razboi mondial. Manifestat in planuri multiple: social,
politic, cultural, implicand si fenomenul literar (ca ideologie si expresie artistica:
epica si lirica), samanatorismul se
defineste si se impune autoritar ca un curent de orientare accentuat
nationala, traditionalist-taranista,
promovand un ruralism decorativ-idilic in planul literaturii si artei.
In ordinea social politica,
directia samanatorista este
conservatoare, incadrata profilului politic dominant (conservatorismul
ocupa pozitia de conducere in stat). Gruparea
samanatorista cu o configuratie eterogena:
publicisti, critici-eseisti, sociologi, filozofi, scriitori
(poeti si prozatori) este, in ansamblu, orientata politic (cu
membri activi sau simpatizanti ai gruparii conservatoare) spre
conservatorism, nutrind convingerea ca prefacerea starii
societatii romanesti in sensul evolutiv al structurilor
civilizatiei moderne, si realizarea problemelor fundamentale
istorice, socio-politice, sunt conditionate de forta de manifestare
si impunere a acestei orientari politice conservatoare, opuse liberalismului.
