QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate psihologie

Ritualurile - MECANISMELE DE CONTROL ALE CONDUCERII



MECANISMELE DE CONTROL ALE CONDUCERII DE NIVEL MEDIU
Ritualurile intimidarii satisfac doua elemente esentiale ce ingrijoreaza autoritatile confruntate cu un subordonat care se dovedeste nu numai in masura sa formuleze revendicarile unui numar semnificativ din membrii organizatiei, dar si capabil sa propuna solutii pentru rezolvarea lor. Prima preocupare a autoritatii este, bineinteles, sa controleze reformatorul in asa fel incat sa nu reuseasca sa recruteze sustinatori. Cealalta preocupare este de a-si exercita controlul in directia in care sa fie absolviti de orice actiune gresita in problema mentionata. Indivizii in cauza trebuiesc controlati in asa fel incat nici sa nu continue a fi un purtator de cuvant in mod real, nici sa nu devina un martir. Atunci cand superiorii sunt confruntati cu un subordonat reformator , ei isi doresc tacerea sau disparitia acestuia, oricare ar fi mai usor de obtinut. "Autoritatile" trebuie de asemenea sa-si pastreze cu grija imaginea de conducere rezonabila, si ar prefera ca reformatorul sa-i paraseasca mai degraba voluntar decat sa fie indepartat in mod oficial.


Pentru a exemplifica, aceasta prezentare va descrie ritualurile intimidarii folosite in diferite organizatii de catre autoritati cu scopul de a suprima protestele atunci cand prefera mai degraba sa intimideze indivizii reformatori decat sa canalizeze energiile organizatiei catre schimbarile structurale si personale necesare pentru a transforma o "enclava noncomformista" intr-o grupare coeziva si eficienta. Se sugereaza de asemenea ca o organizatie trece la schimbari majore in integrarea si acomodarea unui grup de dizidenti numai atunci cand ritualurile intimidarii nu s-au soldat cu linistirea indivizilor care constituie "varful de lance" al miscarii reformiste.
In dezbaterea care urmeaza, vom fi preocupati in primul rand de reformator care provine de la baza ierarhiei organizatiei si provoaca, necajeste ierarhia de nivel mediu. Reformatorul ameninta conducerea de nivel mediu in trei moduri distincte. Prima amenintare este din cauza veridicitatii acuzatiilor sale in legatura cu inadecvarea actiunilor specifice a conducatorilor de nivel mediu precum si din cauza sugestiilor pentru corectarea acestor actiuni. In situatia in care reformatorul are dreptate, conducatorii de nivel mediu se vor teme ca cei de sus ii vor pedepsi atunci cand vor descoperi adevarul. Cea de a doua amenintare vine din invatamintele provocarii pe care o prezinta un astfel de reformator, din cererea lui de a se actiona, care va dezvalui forta sau slabiciunea implicarii, angajarii conducerii de nivel mediu in organizatie. In al treilea rand, provocarea reformatorului poate indica conducerii superioare faptul ca liderii de nivel mediu nu sunt in stare sa-si mentina ordinea in propria jurisdictie. Pentru a-si proteja interesele proprii, birocratii de nivel mediu simt astfel ca singura aparare impotriva subordonatilor reformatori o constituie intimidarea.
Ritualurile intimidarii presupun doua faze: Intimidarea Indirecta care presupune doi pasi, nulificarea si izolarea; si Intimidarea Directa care presupune de asemenea doua etape, defaimarea si expulzarea.
FAZA I : INTIMIDAREA INDIRECTA
Pasul 1: Nulificarea
Atunci cand reformatorul il contacteaza prima oara pe supervizorul sau imediat, acesta il va asigura ca acuzatiile sau sugestiile facute sunt fara valoare, rezultat al gresitei intelegeri sau perceptii din partea subordonatului. Superiorii, in aceasta faza, spera ca reformatorul va fi atat de impresionat si chiar inspaimantat de autoritate incat va intelege din mesajul direct ca initiativa sa este bazata pe eroare. Daca, oricum, reformatorul insista, superiorii sai vor fi adesea de acord sa conduca o "investigatie". Rezultatul unei astfel de investigatii ar trebui sa-l convinga pe reformator de faptul ca acuzatiile aduse sunt neintemeiate posibilitatile sporirii eficientei sau revederea scopurilor organizationale au fost apreciate corespunzator de autoritatile competente.
Justificarea birocratica a acestor raspunsuri se axeaza in mod obisnuit pe argumentul ca metodele folosite in confruntarea cu acesti "trazniti" si "exaltati" ai sistemului ii descurajeaza de la tulburarea linistii, a rutinei functionale a organizatiei cu ideile lor traznite sau galcevile lor personale. De asemenea conducerea de nivel mediu foloseste aceste ritualuri ale nulificarii pentru a stapani o situatie potential exploziva (pentru ei sau pentru altii din organizatie), rapid si fara mare zarva, in scopul de a preveni o publicitate nefavorabila, mentinerea starii organizatiei intr-o ignoranta comoda si prevenirea dezvoltarii unei intelegatoare si ingrijoratoare audiente la ideile reformatorului. Mesajul explicit este: "Dumneavoastra nu stiti despre ce vorbitii, dar multumim oricum pentru ca v-ati adresat noua. Ne vom interesa de problema semnalata". Membrii ierarhiei de nivel mediu vor proceda apoi la acoperirea oricarui adevar existent in argumentele reformatorului care ii necajeste si ingrijoreaza.
Puterea ritualului nulificarii de a stopa protestul deriva dintr-un element inerent birocratiilor: sansa totdeauna atractiva de a scapa (a se eschiva) de responsabilitatea personala pentru vreuna din actiuni. Astfel, daca oamenii incearca sa schimbe cat de cat, in general ei nu continua dincolo de primul ritual, acesta fiind un proces derulat cu scopul de a anula vointa reformatorului si de a permite superiorilor acestuia de a reafirma corectitudinea intelepciunii colective a organizatiei, in timp ce sterge consecintele faptelor sale gresite. Nulificarea ofera tocmai asa-zisului reformator posibilitatea de a renunta, ramanand recunoscator pentru propriul confort sporit care i se acorda. Aceasta eschiva de la asumarea responsabilitatii permite reformatorului si autoritatilor sa faca un compromis in sensul de a admite ca organizatia nu este cea mai perfecta din lume, dar ea este totusi una care se corecteaza singura.
Supunerea repetata la ritualul nulificarii (fenomenul "a te lovi cu capul de perete") se asteapta sa convinga orice membru organizational sanatos ca o prezenta sau o voce reformista este nedorita. Se asteapta ca el sa inteleaga aluzia si sa inceteze sa-si necajeasca superiorii cu opiniile sale gresit orientate. Gesturi de generozitate din partea conducerii de nivel mediu nu sunt neobisnuite daca individul decide sa paraseasca organizatia, iar o asemenea preocupare este in mod obisnuit sprijinita prin a ajuta reformistul sa gaseasca in alta parte o slujba corespunzatoare.

Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }